Bacalaureat de nota 10 (zece) la română

Dragi elevi,

Probabil, la ora asta, ați terminat deja pregătirea pentru proba de foc, prima, la limba și literatura română, și veți fi înțeles deja că nici pe departe nu e vorba despre vreun bau-bau, ci despre oportunitatea care vi se oferă, după patru ani de studiu, să demonstrați că timpul petrecut în școală n-a trecut în zadar și că sunteți cu adevărat capabili de performanță. De ce proba de foc? Pentru că succesul ei înseamnă poarta către reuşita celorlalte. Nu, nu e doar mâna providenţei, ci creierul, care se obişnuieşte cu adrenalina… şi mai vrea… nici nu vă puteţi da seama cât poate face un creier antrenat şi conştient de puterile lui! Şi da, nu există barieră pe care să n-o puteţi trece, pentru că viaţa însăşi înseamnă a fi în putere, iar puterea, o ştiţi şi voi, stă în cunoaştere!

Aşa că: e momentul în care trebuie să acordați un timp de relaxare creierului, pentru a procesa și asimila tot ceea ce ați învățat până acum, pentru că, nu-i așa, cu o zi înainte de examen trebuie să fiți în primul rând odihniți, pentru a avea randament maxim. Aţi trecut prin nişte simulări, ați primit sfaturi de la profesorii de la clasă, mulți dintre voi ați luat meditații, așa că nimic nu poate sta în calea succesului vostru. Singurul inamic e teama, iar teama nu există, nu-i aşa? Puteţi pune mâna pe ea? Nu. Deci? Tot ceea ce este palpabil în lumea asta sunteţi voi, înaintea unei porţi pe care trebuie s-o deschideţi prin forţele proprii. Pentru că vreţi să vă demonstraţi vouă înşivă, în primul rând, că sunteţi buni. Apoi, desigur, părinţilor, prietenilor, dacă vă interesează neapărat să dovediţi celorlalţi ceea ce ei au nevoie să afle altfel decât prin simpla voastră prezenţă. E în regulă să-ţi doreşti asta, şi e bine că te gândeşti şi la alţii, doar că… acum contezi doar tu. Tu, în centrul lumii. Iar lumea ta e plină de personaje pe care le cunoşti atât de bine….

„Cel care are abilitatea de a-şi stăpâni propria minte poate pune stăpânire pe orice altceva.”, spunea Andrew Carnegie, și-am face bine să-l credem!

Probabil că v-ați organizat zilele premergătoare examenelor, astfel încât să nu faceți niciun fel de excese: nici alimentare (pentru că, nu uitați, „cena brevis, nox levis”, iar un stomac încărcat e preocupat mai mult de sine:), nici de alt fel, dacă mă gândesc la faptul că unii dintre voi fumează „de stres”, beau cafea „să mă țină treaz”, Coca-Cola sau alte băuturi acidulate, obiceiuri pe care ar fi bine să le puneți în paranteză astăzi. Puteți să le înlocuiți cu ceai sau fresh-uri, adică băuturi care au efect de liniștire sau de întremare. Organismul vostru e acum un motor turat la maxim și ar fi păcat să se decompenseze din cauza unor factori externi, la care puteți, fie și pentru o zi, să vă gândiți mai bine. Astăzi aveți nevoie, mai mult decât orice, de liniște. Părăsiți măcar pentru câteva ore telefonul mobil, pentru că orice discuție despre subiecte v-ar putea afecta siguranța și echilibrul interior.

Fiecare a învățat în stilul și în ritmul lui, așa că acum conștiința că ați parcurs toată materia trebuie să vă fie singurul tovarăș. Mai bine faceți o scurtă plimbare sau ascultați muzică, sau poate că v-ar liniști un desen, o Mandala, o baie în timpul căreia să nu vă gândiți la nimic. Nu faceți lucruri care v-ar putea crea neplăceri sau dureri (au existat copii care au avut accidente înaintea examenelor, mergând cu bicicleta, la ștrand sau la sală). E o zi în care trebuie să fiți în deplinătatea forțelor voastre fizice și psihice, o zi în care nu doar mintea trebuie să vă ajute, ci și corpul. Sau, mai bine zis, armonia dintre ele. „Mens sana in corpore sano”, spun latinii, căci sănătatea e cheia spre echilibru.

Să vă mai spun ceva: acesta e unul dintre momentele în care sunteţi voi cu voi înşivă. Trageţi o perdea peste lume, puneţi-o între paranteze pentru astea câteva zile de examen. Sunteţi un conducător de oşti, iar bătălia pe care o duceţi acum este precum catifeaua, sau, mai bine zis, ca un covor roşu spre maturitate. Păşiţi cu încredere! O singură carte aveţi de jucat! Cu ambiţie şi cu convingerea că munţii nu se dau privirii decât atunci când îi priveşti din vale… “Ceea ce ne par a fi încercări amare sunt adesea binecuvântări deghizate.” – Oscar Wilde.

 

Și pentru că sunt (şi) profesoară de limba română, îmi permit să vă readuc în memorie ceea ce cu siguranță știați, așa că n-o să vă ia mult să citiți (să dați un „refresh”, cum spuneți voi:)

• în preziua examenului (cu câteva zile înainte ar fi și mai bine), treziți-vă la 7, să vă obișnuiți creierul și organismul cu ora la care va trebui să dați randament maxim! Curba lui Gauss e foarte explicită.
• citiți cu atenție subiectele, pentru a vă putea organiza timpul în funcție de ceea ce vi se pare mai complex și necesită o abordare mai amplă (subiectul al III-lea, de obicei). Nu sunteţi obligaţi să respectaţi ordinea subiectelor, aşa că începeţi cu ceea ce vi se pare mai uşor! Creierul vostru, încet, încet, va căpăta încredere în forţele proprii… e miraculos ceea ce se va întâmpla, veţi vedea! Dacă aveți emoții la subiectul III, nu întoarceți foaia decât după ce terminați celelalte subiecte!
• nu intrați în panică; e timp destul, dacă îl folosiți judicios. Nu uitaţi: ciorna e cel mai bun şi fidel tovarăş!
• la Subiectul I. A: citiți întâi cerințele cu atenție și încercuiți/subliniați cuvintele-cheie, mai ales în cazul itemilor care conțin comenzi multiple (de ex. verbele de comandă: „transcrie” – presupune citare (atenție la selectarea structurilor, să aibă sens, nu puneți puncte de suspensie, presupunând că profesorul evaluator ghicește până unde ați intenționat voi să decupați fragmentul”, „explică” – presupune analiza în detaliu, „precizează” are sens concret, de identificare, „prezintă/comentează”- la punctul 5, implică din nou analiza fragmentului, unde puteți valorifica abilitățile de interpretare textuală pe care le aveți deja, folosind conceptele operaționale învățate în școală; atenție la precizarea „pe baza textului”, care presupune raportarea la acesta prin citat, parafrază sau indicarea paragrafului. Textul e marele atu pe care îl aveţi în faţa voastră, folosiţi-vă de el cu încredere, din toate unghiurile posibile! Şi el are cuvinte-cheie, Doamne, ador expresia asta!
• citiți din nou cu atenție textul și veți vedea că puteți identifica ușor elementele din cerință, iar astfel veți avea senzația de familiar necesară creierului pentru a „se liniști”, a se hrăni cu dopamină și a merge mai departe;
• subliniați pe text (foaia de examen este a voastră, folosiți-vă de ea!!!), vă va fi mai ușor să vizualizați atunci când scrieți răspunsul final pe foaia de examen;
• notați pe ciornă cuvintele-cheie (!), dar nu pierdeți vremea scriind tot răspunsul!- vă veţi da seama cât de importantă poate fi o simplă foaie de hârtie atunci când ai atââââât de multe idei, ca să nu mai vorbim de cele care vin pe parcurs), iar apoi verificați înainte de a trece pe „curat”, mai ales ordinea logică a enunţurilor şi adecvarea la subiect!
• a propos: scrieți absolut tot ce e pe foaia de examen ÎN ENUNȚURI! (se punctează!). Acestea ar fi bine să fie clare, concise, logice, dezvoltând ideea de bază, evitați frazele lungi care pot deveni digresiuni inutile. O singură dată daţi bac-ul, iar asta trebuie să fie o experienţă memorabilă!
• Subiectul I.B este, după cum știți, un eseu argumentativ. Din experiența mea de corector, vă pot da câteva sfaturi, deşi sunt sigură că ştiţi deja ce aveţi de făcut:
• nu trebuie să uitați să „legați” opinia de o premisă, nu să începeți direct cu clișeul „În opinia mea….”. Înaintea opiniei voastre, sigur s-a mai gândit cineva la adevărurile esenţiale ale vieţii! Totul e filozofie, până la a deveni opinie!
• atenție la conectori și la semnele de punctuație: „În primul rând(,)…..”; nu uitați virgula! Sau poate găsiţi şi alte formule, care să vă scoată din „cutie”: „pe de-o parte – pe de altă parte”, „în altă ordine de idei”, sunt atât de multe formule, important e să-ţi pregăteşti din timp, cu dorinţa de a fi original, o formulare – aşa ca tine – specială.
• identificați cuvintele-cheie din cerință și, dacă le veți scrie pe ciornă, veți vedea că ele se așază într-o relație pe care vă va fi foarte ușor să o „rezolvați” mai apoi, cu atenție la fiecare termen și la felul în care se „leagă” între ei;
• argumentul peremptoriu îl aveți în textul suport, dar asta nu înseamnă să rezumați, ci să identificați exact informațiile pe care deja le aveți în ecuația despre care v-am pomenit mai sus. Și da, totul e matematică în literatură, ca și în viață!
• al doilea argument vă duce spre o experientă culturală care poate fi o carte, un film, un spectacol, despre care trebuie să oferiți toate datele – titlul, autor, idee, și, din nou, atenție ca exemplul vostru să se plieze pe cerință;
• experienţa voastră? Hmmm…. Aş că nu vă cramponaţi de realitatea voastră biografică! Da, e foarte posibil să nu fi trăit vreo situaţie similară, dar câte aţi auzit sau aţi citit vă pot face un „martor” care să descrie la fel de autentic experienţa respectivă, altfel la ce ne-ar folosi imaginaţia? Pata de culoare a existenţei noastre, nu-i aşa?
• concluzia, e adevărat, trebuie să readucă în prim-plan ideea eseului, dar trebui să exprime felul în care ați asimilat ideea dezvoltată în text; nu este pertinentă o concluzie în care ai copiat, pur şi simplu, premisa! Ce-ar fi să dai un sfat celor care citesc, formulând un îndemn la reflecţie sau ridicând un semn de întrebare asupra temei dezbătute? Poate că o interogaţie retorică ar suscita mult mai mult interesul celor care te citesc cu atenţie, nu-i aşa?
• atenție la NOTELE care însoțesc fiecare cerință, sunteți tentați să le ignorați, dar rolul lor este să aducă niște precizări care se vor regăsi în baremul de corectare, dragilor!
• atenție la limita inferioară de cuvinte, mai bine scrieți în plus, decât să aveți surpriza că nu vi se acordă punctajul pe redactare; voi știți deja că orice sutime contează, nu?
• La Subiectul al II-lea cerințele sunt exprimate foarte clar și vizează abilitatea voastră de a aplica acele concepte specifice de teorie literară pe care le-ați învățat: viziune artistică, idee poetică, identificarea și comentarea unor procedee artistice (atenție, acestea trebuie numite și citate! în forma lor completă – comparația are doi termeni, da?), rolul didascaliilor (indicațiilor scenice) etc; e vorba, de fapt, despre un „mini” comentariu pe care puteți să-l abordați cu lejeritate, după atâtea exerciții din clasă; orice punct în plus va aduce un zâmbet pe chipul vostru și al familiei;); deci maximă atenție la concepte, feriți-vă să „povestiți” textul, pentru că, deși veți atinge numărul de cuvinte, nu veți răspunde la cerință! E atât de simplu să intuieşti sentimentele, emoţiile transmise într-un poem, dacă îţi iei răgazul de a-ţi imagina scena sau ipostaza eului poetic… oh, Eminescu, pierdut printre gânduri şi spaţii, tânjind după fericirea rămasă printre amintiri, asemeni unui tablou al trecerii prin viaţă, străbătând cu nostalgie trecutul, trăind arzând prezentul şi idealizând un viitor cine-ştie-cum…
• La Subiectul al III-lea, citiți cerința şi subcerinţele (!) cu atenție și subliniați comenzile! Aceleași cuvinte vor trebui să apară în comentariul pe care îl scrieți (de exemplu, precizarea „din perioada interbelică” trebuie să vă oblige să descrieți manifestările literare/evoluția/însemnătatea/trăsăturile acelui moment, în care se încadrează firesc opera studiată; precizarea speciei „într-o comedie”, presupune definiția și precizarea trăsăturilor speciei, adică exact cerințele pe care le regăsiți în prima subcerință, de obicei); pe măsură ce subliniați acele cuvinte-cheie, notați pe ciornă ceea ce știți despre ele; veți vedea că la pasul doi, după ce ați epuizat toate acestea, atunci când veți scrie finalul pe lucrarea de examen vă vor mai veni idei și veți putea să creați un eseu de excepție!
• în toate aceste comentarii, definiția și trăsăturile curentelor literare sunt obligatorii, pentru că viziunea artistică, temele și motivele, derivă din ele;
• nu vă temeți de cuvinte! conceptele precizate la subcerința doi au efectul de a intriga, uneori, dar enumerarea lor în paranteză vă ajută foarte mult; e foarte important, din nou, ca exact în forma precizată în cerință, să se regăsească în lucrare (nu uitați de paragrafe, așezarea textului în pagină se punctează!);
• Două scene/secvențe ilustrative trebuie să apară delimitate și ar fi bine să scoată în evidență exact ceea ce pretinde cerința, feriți-vă de a vă limita la povestirea lor, pentru că riscați să pierdeți la punctaj! Vă recomand, pentru a justifica pertinent alegerea, să încadrați scena în capitol, să precizați momentul subiectului, rolul în desfășurarea acțiunii, momentul pe care îl surprinde în evoluția personajului sau a relației dintre personaje, ce aspect particular al temei ilustrează, ce funcție a naratorului și ce tehnică aduce în prim-plan (dacă e vorba de epic/dramatic), iar dacă e vorba de liric, ce ipostază a eului liric/poetic, în ce plan se situează (spațial/temporal) și în ce fel este transmisă emoția care nuanțează tema (procedee artistice). De obicei, între prima şi ultima scenă dintr-un roman se desfăşoară istoria unui destin…
• nu uitați o concluzie, în care să exprimați o idee pertinentă despre valoarea scriitorului și a operei alese, referindu-vă la calități ale stilului care le conferă originalitate și elementele de originalitate care le individualizează în cadrul curentului/orientării/mișcării literare pe care o reprezintă;
• atenție, pentru redactare, aveți – sau nu, Doamne ferește:), destul de multe puncte pe care chiar nu cred că vreți să le pierdeți aiurea, așa că atenția la caligrafie, ortografie, așezare în pagină, despărțirea cuvintelor la capătul rândului, semne de punctuație, mai ales virgule, of!, știu, aceste eterne dătătoare de dureri de cap! Evitați argoul, da? Limba literară înseamnă aspectul cel mai îngrijit, conform normelor! Să scrieți „ca la carte”, nu ca în pauze:).
• Scrieți caligrafic! Gândiți-vă că acesta este și un test despre cum trebuie să arate o lucrare cu ținută, pe care cei care o citesc să nu o poată lăsa din mână. Să știți că se poate! Trebuie doar să aveți încredere că timpul este prietenul vostru. Legați mâna de creier și pe ambele de suflet, ca să dați conștiinței hrana de care are nevoie.
• Luați-vă timp pentru a revedea lucrarea! E foarte important să pui o virgulă scăpată din fuga stiloului sau să adaugi un rând finalului, care să închidă cercul apoteotic.
• Vă mai spun o dată, fiecăruia:  Fă aşa cum crezi tu, pentru că drumul e al tău! Noi, părinţii, şi noi, profesorii, v-am deschis calea: voi o luaţi pe unde vreţi!

Și o concluzie, așa cum se cade:

Sunteți generația cea mai inteligentă din câte au fost vreodată, zoomers, sunteți puternici și luminoși, ne veți face mândri de voi, atât pe noi, profesorii, care v-am fost asemeni unor părinți patru ani de zile, poate cei mai intenși, dar și turbulenți din viața voastră, atât trebuie să fiți atenți, să priviți cu seriozitate aceste 3-4 zile în care trebuie să dați tot ce-i mai bun din voi! Atât! Trei zile (pentru cei care au și examen de limbă maternă sunt patru), și viața voastră va lua o întorsătură fericită. Examenul maturității voastre vă reprezintă, pentru că el deschide calea afirmării voastre în plan social și profesional!

Iar dacă nu va fi așa, nu e nimeni de vină, pentru că nu judecăm pe nimeni, ci credem cu toată puterea în capacitatea oamenilor de a evolua, indiferent de vârstă!

Suntem lângă voi, cu pumnii strânși, nu uitați, de mâine începând, SUCCESUL trebuie să vă fie ținta!

P.S. Ca să nu uit: atenție la ustensilele de scris, nu aveți voie cu Friction Pen, alegeți un pix normal, plin, cel cu bilă poate lăsa urme, sau un stilou de bună calitate!

Luați aminte: „Ne naștem pentru a reuși, nu pentru a eșua.” — Ralph Waldo Emerson

Și câte aș mai avea să vă spun, dar vă las să vă odihniți.

Bacalaureat în 15 pași