<p>Auziţi Èi voi lumina aceea enervantă?</p>
<p>Lanţul zăngănea rece Èi tăia carnea. Èi taică-său lovea pÈnă obosea. La Ènceput se ruga de el să nu mai dea. PlÈngea. După un timp se ÈnverÈunase să Èi arate că nu se teme. DeÈi Èl durea. Dar nu mai plÈngea, ÈÈi ferea doar capul. AtÈt cÈt putea. MÈnuit de braţul mare al bărbatului, lanţul cădea peste el Èi uneori smucea carnea de pe oase. De pe mÈini. De pe picioare. Nenea mai intervenea cÈteodată. Dar după ce a fugit din ţară, nu a mai avut cine să Èl apere. Se ÈnverÈunase Èi maică-sa Èmpotriva lui. Învăţase Èi ea meÈteÈugul bărbatului Èi, cÈnd băiatul se ÈncăpăţÈna sau ÈntÈrzia cu golanii sau strica ceva prin gospodărie, nu Èl mai certa. Era inutil, pentru că vorbele nu Èl mai atingeau de mult.</p>
<p>CÈnd a ridicat Èi el mÈna la ei, taică-său l-a legat de stÈlpul ăla din fundul grajdului. Era bărbat masiv Èi puternic. Èi el era măcinat de dorul de frate-său mai mare Èi de schimbările din trupul lui Èi de frici. CÈnd era mic nu se temea nici de Èntuneric, nici de strigoi, nici de cÈini, nici de nimic. Acum de la o vreme Èncepuse să Èi fie frică. De cÈnd Èl Ènchidea taică-său noaptea Èn grajd sau Èn Èopru. Ètia că e doar vaca acolo, dar se chircea la orice sunet, oricÈt de mărunt. Èi uneori i se făcea frică Èi de ce vedea capul lui. Nu Ètia să spună ce vede, dar Èi apăreau Èn cap imagini care Èl speriau tare. Èi Èl asurzeau. Dimineaţa, bătrÈnul Èl găsea cu ochii arzÈndu-i Èn cap Èi cu gura uscată. De cum Èl dezlega, fugea din Èntunericul acela de parcă Èl urmarea ceva, se repezea la fÈntÈnă Èi bea pe nerăsuflate. Taică-su Èl urmarea cu ochi răi Èi Èl trimitea la muncă. După ce nu a mai mers la Ècoală, că oricum nu prea Èi plăcea, l-a trimis la oraÈ să ÈÈi găsească ceva de lucru, să aducă bani. A prins cÈnd muncă cu ziua, cÈnd cu cÈrca, cÈnd la sapă pe la oameni mai răsăriţi.</p>
<p>Într-o zi a venit beat. ÎÈi făcuse curaj să Èi spună bătrÈnului că el nu mai stă. Pleacă pe Èantier. Èi meÈterul Èi mai trosnea cÈte una după ceafă, dar nu folosea lanţul. Nu a apucat să-i zică nimic. L-a mirosit, s-a enervat Èi a Ènceput să lovească cu mai multă ură ca oricÈnd. Atunci nu s-a mai ridicat, nu a mai apucat să fugă. CÈnd s-a trezit l-a apucat aÈa ca un tremurat, din ce Èn ce mai tare, parcă Èi era frig, dar nu era chiar frig. S-a speriat, dar nu se putea miÈca. Abia a doua zi s-a putut ridica. A plecat cum era Èmbrăcat, aÈa plin de sÈnge Èi rupt. I-au dat un pat Èn una din barăcile alea de fier de pe Èantier Èi a doua zi s-a apucat de lucru. Nu a mai trecut pe acasă. Èi nici bătrÈnul nu l-a căutat niciodată. Numai de frate-său Èi era <a href="https://bel-esprit.ro/cele-mai-frumoase-poezii-despre-dor/">dor</a>, dar nu Ètia cum să dea de el. Taică-său avea numărul de telefon notat pe calendarul bisericesc de pe peretele bucătăriei, dar nu apucase să Èl noteze Ènainte să plece. Èi Èn ţara aia aveau altfel de numere de telefon, nu ca aici.</p>
<p>Nu Èi plăcuse Ècoala, dar cÈnd s-au organizat cursurile alea serale s-a Ènscris Èi el. Mai mult aÈa, de plictiseală, că nu prea avea ce face seara Èn baraca de fier. Èi i se făcea urÈt. Acolo, la cursuri, măcar era printre oameni. Odată l-a apucat iar tremuratul din seara aia cÈnd l-a bătut bătrÈnul. Èi a tremurat pÈnă a căzut din bancă. S-a trezit după cÈteva minute Èi a vazut-o pe profesoară lÈngă el, Èngrijorată. Apoi a ameţit din nou. A stat multe zile Èn spital. I-au spus că a avut o criză de epilepsie, i-au pus tot felul de Èntrebări, dar de unde să Ètie el de unde i se trage. I-au mai spus de o boală, dar nu a reţinut toate detaliile. L-au Èntrebat de familie, dar era major Èi nu mai era nevoie să semneze nimeni pentru el. I-au dat o reţetă Èi i-au zis să aibă grijă să ia pastilele alea. CÈnd s-a Èntors pe Èantier, a reluat Èi cursurile serale. Într-o zi, după ore, profesoara l-a rugat să rămÈnă puţin Èi l-a Èntrebat dacă se ţine de tratament. Uitase. Nici măcar nu trecuse pe la farmacie.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Femeia i-a spus că trebuie neapărat să Ènceapă tratamentul cÈt mai iute Èi să se ţină de el. I-a explicat de ce era nervos tot timpul Èi de ce vedea imagini Èn cap Èi de ce tremura. I-a mai spus că a fost la spital Èi a vorbit cu doctorul, de-asta Ètie atÈtea. Mirosea a săpun parfumat Èi lui i-a plăcut mult să vorbească cu ea. DeÈi ea vorbea elegant, cu dicţie, iar el scrÈÈnea cuvintele. Èi-a făcut reţeta, dar nu lua chiar Èn fiecare zi pastilele. Uneori uita. Într-una din zilele alea cÈnd a uitat, a avut iar o criză. Dar nu de epilepsie. De data asta a fost altfel, cu furie, cu o forţă adunată Èn el de atÈta vreme Èi care trebuia eliberată, cu răcnete de animal sfÈÈiat. Era pe Èantier Èi colegii s-au speriat. Èi au chemat iar salvarea Èi l-au dus iar la spital. La Èntoarcere, meÈterul parcă era altfel. Îl apreciase Èntotdeauna pentru că era muncitor Èi puternic, că moÈtenise forţa lui taică-său. Dar acum parcă se ţinea la distanţă de el. Dar de la cursurile serale nu lipsea.<img class="aligncenter size-full wp-image-36630" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/11/e7197ad1663957b587a674474c621011.jpg" alt="" width="384" height="480"></p>
<p>Într-o zi, meÈterul i-a spus că trebuie să se prezinte la comandamentul militar local pentru controlul medical dinaintea serviciului militar obligatoriu. S-a speriat. Nu Ètia de ce, dar armata Èl speria. A zis că el nu merge. După cÈteva zile, a venit o doctoriţă chiar Èn timpul cursurilor serale. Zicea că vrea doar să stea de vorbă cu el. Parcă iar Èl apuca tremuratul ăla. Profesoara a văzut, s-a apropiat Èi a cerut permisiunea să asiste la discuţie. Ea i-a explicat doctoriţei că are un certificat medical Èn care sunt trecute două boli care Èl chinuie rău. Èi-a adus aminte că are reţeta Èn buzunar Èi i-a arătat-o femeii. CÈnd a văzut, doctoriţa a decis că Èntr-adevăr nu este apt pentru armată. Èi l-a lăsat Èn pace.</p>
<p>Dar furia Èl mai chinuia cÈteodată. Cu fetele nu prea a avut succes. La Ènceput era drăguţ cu ele, apoi se Ènfuria Èi ele se temeau de el cÈnd ridica pumnul masiv. În anul următor nu l-au mai chemat la controlul medical pentru armată. A primit direct un plic cu documentele pentru Èncorporare. A luat certificatul medical Èi reţeta Èi s-a dus să le explice că doctorii de la spital i-au spus că, la boala lui, nu poate fi Èncorporat. Doctoriţa nici nu l-a privit. L-a declarat apt. Îi Ètia ea pe ţărănoii ăÈtia puturoÈi care ar face orice să scape de armată. Ce, ăÈtia sunt bărbaţi? NiÈte prefăcuţi. Că, na, instrucţia militară e grea Èi lor le place mai mult să stea acasă Èi să doarmă. L-au dat totuÈi la o armă mai ‘uÈoara’: la grăniceri.</p>
<p>Într-o noapte patrula pe frontieră cÈnd a văzut ceva. Nu cu ochii, ci Èn cap. Era din nou lumina aceea zgomotoasă care Èl scotea din sărite. S-a speriat Èi a Ènceput să fugă spre cealaltă ţară. Îl urmărea un felinar strălucitor. Nu Ètia de ce. Colegii l-au strigat, dar nu i-a mai auzit. Ceilalţi au crezut că vrea să treacă graniţa fraudulos Èi au tras. Nu Èi-a dat seama că sunt gloanţe, a crezut că e lanţul lui taică-său. S-a chircit chiar pe linia frontierei.</p>
<p>A doua zi, profesoara Èi doctoriţa au aflat de la televizor, la Ètiri: ‘un militar Èn termen a fost ÈmpuÈcat mortal de grănicerii vecini’. Fusese iar una din zilele acelea cÈnd uitase de tratament.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/06/4d5c25db-72c5-4951-875a-27f0b9497cc3.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/cristina-stefanescu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Cristina Ştefănescu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#097;n&#110;e&#046;cr&#105;&#115;&#116;&#105;&#110;&#097;.&#115;&#116;&#101;fa&#110;&#101;scu&#064;&#103;&#109;&#097;il.com" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>