<div class="w-full text-token-text-primary" data-testid="conversation-turn-49">
<div class="px-4 py-2 justify-center text-base md:gap-6 m-auto">
<div class="flex flex-1 text-base mx-auto gap-3 md:px-5 lg:px-1 xl:px-5 md:max-w-3xl lg:max-w-[40rem] xl:max-w-[48rem] group">
<div class="relative flex w-full flex-col lg:w-[calc(100%-115px)] agent-turn">
<div class="flex-col gap-1 md:gap-3">
<div class="flex flex-grow flex-col max-w-full">
<div class="text-message flex flex-col items-start gap-3 whitespace-pre-wrap break-words [.text-message+&;]:mt-5 overflow-x-auto" data-message-author-role="assistant" data-message-id="ef72e30a-4078-4445-8dcb-4283812025a2">
<div class="markdown prose w-full break-words dark:prose-invert light">
<h1><strong>Autismul sub lupă</strong></h1>
<p style="text-align: center;"><strong>!!!Conform ultimului raport publicat de Centers for Disease Control and Prevention USA, 1 copil din 36 este diagnosticat cu tulburare de spectru autist!!! </strong></p>
<p>De-a lungul vremii, autismul a trecut de la a fi un subiect puÈin înÈeles Èi adesea stigmatizat, la un domeniu al medicinei Èi psihologiei care atrage atenÈie internaÈională Èi resurse semnificative de cercetare. Această călătorie, de la descoperirea iniÈială la studiile contemporane avansate, reflectă nu doar evoluÈia înÈelegerii noastre ÈtiinÈifice, dar Èi schimbările în modul în care societatea percepe diversitatea neurologică.</p>
<p><strong>Începuturile</strong></p>
<p>Termenul de &#8222;autism&#8221; a fost utilizat pentru prima dată de psihiatrul elveÈian <strong>Eugen Bleuler</strong> în 1911, referindu-se la retragerea în sine Èi detaÈarea de realitatea externă observată la pacienÈii cu schizofrenie. Eugen Bleuler a fost un psihiatru elveÈian influent, născut pe 30 aprilie 1857 Èi decedat pe 15 iulie 1939, cunoscut în special pentru contribuÈiile sale semnificative în domeniul psihiatriei Èi pentru introducerea termenului de &#8222;schizofrenie&#8221;. Bleuler a fost un pionier în înÈelegerea Èi tratamentul bolilor mintale, abordând psihiatria cu o perspectivă inovatoare Èi umanistă.</p>
<p>După ce a obÈinut titlul de doctor în medicină, Bleuler Èi-a început cariera ca medic psihiatru la un spital din Zürich, unde Èi-a dedicat mare parte din activitate cercetării bolilor mintale. A devenit ulterior directorul clinicii psihiatrice Burghölzli din Zürich, un centru renumit pentru cercetare Èi tratament în psihiatrie.</p>
<p>Una dintre cele mai notabile contribuÈii ale lui Bleuler a fost redefinirea conceptului de demenÈă precoce (<strong>Dementia Praecox</strong>), termen utilizat la acea vreme pentru a descrie o serie de tulburări psihice ce debutează în tinereÈe. Bleuler a propus termenul de &#8222;schizofrenie&#8221; pentru a reflecta ceea ce el considera a fi natura esenÈială a bolii, adică <strong>&#8222;despicarea minÈii&#8221;</strong> (schizo = despicare, phren = minte). Această nouă denumire a evidenÈiat ideea lui Bleuler că tulburarea se caracterizează printr-o ruptură între gândire, emoÈie Èi comportament, mai degrabă decât printr-o demenÈă progresivă. Bleuler a fost de asemenea cunoscut pentru adoptarea Èi promovarea unor metode de tratament mai umane pentru pacienÈii cu boli mintale, precum Èi pentru interesul său în psihanaliză. A fost unul dintre primii psihiatri care a recunoscut importanÈa ideilor lui Sigmund Freud, încercând să integreze teoria psihanalitică în practica psihiatrică, deÈi nu a fost întotdeauna de acord cu toate aspectele teoriei freudiene.</p>
<p>DeÈi Bleuler a fost influenÈat de Freud, el a avut propriile sale teorii despre inconÈtient Èi mecanismele psihice. A introdus termeni precum &#8222;ambi-valenÈă&#8221; Èi &#8222;autism&#8221; (folosit iniÈial pentru a descrie retragerea interioară de realitatea exterioară la pacienÈii schizofrenici), care au fost ulterior adoptaÈi Èi adaptaÈi în alte contexte în domeniul psihiatriei.</p>
<p>Eugen Bleuler este amintit ca un reformator al psihiatriei, care a influenÈat profund modul în care bolile mintale sunt înÈelese Èi tratate. Prin introducerea termenului de schizofrenie Èi prin abordările sale inovatoare în tratamentul Èi conceptualizarea bolilor mintale, Bleuler a lăsat o moÈtenire durabilă în domeniul sănătăÈii mintale. Munca Èi ideile sale continuă să influenÈeze psihiatria Èi psihologia contemporană, reprezentând un pas important în evoluÈia îngrijirii psihiatrice.</p>
<h4><strong>Simptomatologie</strong></h4>
<p>Simptomele autismului pot varia semnificativ de la o persoană la alta, dat fiind faptul că autismul este considerat <strong>un spectru de tulburări</strong>. Cu toate acestea, există anumite trăsături Èi comportamente comune care sunt adesea asociate cu tulburările din spectrul autismului (TSA). Aceste simptome se împart de obicei în două categorii principale: dificultăÈi în interacÈiunile sociale Èi comunicare, Èi modele repetitive de comportament sau interese restrânse.</p>
<h4><strong>DificultăÈi în interacÈiunile sociale Èi comunicare</strong></h4>
<ul>
<li><strong>Contactul vizual redus</strong>: Persoanele cu TSA pot evita contactul vizual sau pot avea dificultăÈi în a-l menÈine.</li>
<li><strong>Întârzieri în dezvoltarea limbajului</strong>: Multe copii cu autism pot întârzia să vorbească sau pot să nu dezvolte deloc abilităÈi de vorbire.</li>
<li><strong>DificultăÈi în a înÈelege emoÈiile altora</strong>: Persoanele cu autism pot avea probleme în a interpreta expresiile faciale, tonul vocii sau gesturile care indică emoÈiile altora.</li>
<li><strong>InteracÈiuni sociale limitate</strong>: Copiii sau adulÈii cu TSA pot prefera să fie singuri, pot avea dificultăÈi în a face prieteni sau pot fi indiferenÈi la interacÈiunile sociale.</li>
<li><strong>DificultăÈi în comunicarea non-verbală</strong>: Pot exista provocări în utilizarea Èi înÈelegerea gesturilor, expresiilor faciale sau altor forme de comunicare non-verbală.</li>
<li><strong>Replici repetitive sau neobiÈnuite în conversaÈie</strong>: Acest lucru poate include ecoulismul (repetarea cuvintelor sau frazelor spuse de alÈii) sau folosirea unui limbaj neobiÈnuit, formal.</li>
</ul>
<h4><strong>Modele repetitive de comportament sau interese restrânse</strong></h4>
<ul>
<li><strong>Comportamente repetitive</strong>: Acestea pot include miÈcări repetitive ale corpului, cum ar fi legănarea, fluturarea mâinilor sau rotirea.</li>
<li><strong>Rutine sau ritualuri rigide</strong>: Multe persoane cu TSA insistă pe rutine zilnice stricte Èi pot avea dificultăÈi în a face faÈă schimbărilor, chiar Èi celor minore.</li>
<li><strong>Interese intense Èi înguste</strong>: Copiii sau adulÈii cu autism pot dezvolta interese foarte specifice sau obsesive în anumite subiecte.</li>
<li><strong>Hipersensibilitate sau hiposensibilitate senzorială</strong>: Persoanele cu autism pot fi excesiv de sensibile la stimuli senzoriali, cum ar fi sunetele, luminile, gusturile sau texturile, sau pot căuta stimuli senzoriali intensi.</li>
<li><strong>Utilizarea obiectelor în moduri neobiÈnuite</strong>: De exemplu, înclinaÈia către a învârti obiecte sau a se concentra pe părÈi neobiÈnuite ale jucăriilor.</li>
</ul>
<p>Este important de menÈionat că prezenÈa acestor simptome variază semnificativ între indivizi Èi că multe persoane cu TSA pot avea abilităÈi remarcabile în anumite domenii, cum ar fi memoria, arta, matematica sau muzica. Diagnosticarea TSA implică o evaluare cuprinzătoare efectuată de profesioniÈti în sănătatea mintală, care ia în considerare istoricul de dezvoltare al individului Èi o gamă largă de comportamente.</p>
<h4><strong>Mai departe&#8230;</strong></h4>
<p>Conceptualizarea modernă a autismului ca spectru de tulburări de dezvoltare a început în anii 1940, când doi cercetători, <strong>Leo Kanner</strong> din Statele Unite Èi <strong>Hans Asperger</strong> din Austria, au descris în mod independent copii care prezentau trăsături asemănătoare, dar distincte, de comportament social Èi comunicare.</p>
<h4><strong>Leo Kanner</strong></h4>
<p><strong>Leo Kanner</strong> a fost un psihiatru austriac-american renumit pentru descrierea sa pionieră a autismului infantil. Născut pe 13 iunie 1894 în Klekotów, Austro-Ungaria (acum parte din Ucraina) Èi decedat pe 3 aprilie 1981 în Sykesville, Maryland, SUA, Kanner a avut contribuÈii semnificative la înÈelegerea tulburărilor de dezvoltare la copii Èi este adesea considerat unul dintre <strong>fondatorii psihiatriei copilului Èi adolescenÈilor</strong> în Statele Unite.</p>
<p>După ce a obÈinut diploma de medicină la Universitatea din Berlin în 1921, Kanner s-a mutat în Statele Unite în 1924, unde Èi-a început cariera academică Èi clinică. A devenit Èeful primului serviciu de psihiatrie pediatrică la Spitalul Johns Hopkins din Baltimore, Maryland, o poziÈie pe care a deÈinut-o timp de mai multe decenii. În 1943, Kanner a publicat un studiu intitulat <strong>&#8222;Autistic Disturbances of Affective Contact&#8221;</strong>, în care a descris 11 copii care prezentau un model de comportament ce includea dificultăÈi în interacÈiunile sociale, o dorinÈă intensă pentru monotonie Èi abilităÈi remarcabile în anumite domenii, toate acestea fiind caracteristici pe care le-a considerat inerente, Èi nu dobândite din mediu. Kanner a folosit termenul &#8222;autism infantil timpuriu&#8221; pentru a descrie această condiÈie, marcând astfel prima utilizare clinică a termenului &#8222;autism&#8221; în sensul său modern.</p>
<p>ContribuÈia lui Kanner a fost crucială în diferentierea <strong>autismului infanti</strong>l de <strong>schizofrenie</strong>, o confuzie comună la acea vreme în domeniul psihiatriei. Kanner a subliniat că autismul este o condiÈie distinctă, care se manifestă de la o vârstă fragedă, spre deosebire de schizofrenie, care are adesea un debut mai târziu în viaÈă.</p>
<p>DeÈi munca lui Kanner a fost revoluÈionară, ea nu a fost lipsită de controverse. IniÈial, el a sugerat că părinÈii copiilor cu autism, pe care i-a descris ca fiind foarte intelectuali Èi reci emoÈional, ar putea contribui la dezvoltarea condiÈiei prin lipsa căldurii afective. Această teorie a <strong>&#8222;frigiderului matern&#8221;</strong> a fost ulterior respinsă Èi criticată pentru că a pus vina pe părinÈi pentru condiÈia copiilor lor. În ciuda acestor controverse, contribuÈiile lui Leo Kanner la înÈelegerea autismului au avut un impact profund Èi durabil. Munca sa a deschis calea pentru cercetările ulterioare în domeniul autismului Èi a schimbat fundamental modul în care profesioniÈtii din domeniul sănătăÈii mintale abordează Èi înÈeleg tulburările de dezvoltare la copii. Astăzi, Kanner este amintit ca o figură cheie în istoria autismului, al cărui lucru a pus bazele pentru progresele ulterioare în diagnosticul Èi tratamentul acestei condiÈii complexe.</p>
<h4><strong>Momentul Asperger</strong></h4>
<p><strong>Hans Asperger</strong> a descris un &#8222;psihopat de tip autist&#8221;, identificând o formă de autism ce implică abilităÈi lingvistice Èi cognitive neafectate, cunoscută ulterior ca <strong>Sindromul Asperger.</strong></p>
<p>Hans Asperger a fost un pediatru austriac renumit pentru descrierea sa a unei forme de autism, ulterior numită Sindromul Asperger, în anii 1940. Născut pe 18 februarie 1906 la Viena, Austria, Èi decedat pe 21 octombrie 1980, Asperger a contribuit semnificativ la înÈelegerea autismului Èi a tulburărilor de dezvoltare la copii. Asperger a lucrat ca director al <strong>CurÈii EducaÈionale de la Universitatea de Medicină din Viena</strong>, unde Èi-a dedicat cariera înÈelegerii Èi tratamentului copiilor cu diverse tulburări de dezvoltare. În 1944, Asperger a publicat un studiu în care descria patru copii care prezentau trăsături caracteristice precum dificultăÈi în interacÈiunile sociale, comportamente repetitive Èi interese înguste, dar care aveau abilităÈi lingvistice Èi cognitive păstrate sau chiar avansate în anumite domenii.</p>
<p>Termenul &#8222;Sindromul Asperger&#8221; a fost folosit pentru prima dată de psihiatrul britanic <strong>Lorna Wing</strong> în anii 1980, bazându-se pe lucrarea lui Asperger, pentru a descrie un grup de copii care prezentau trăsături asemănătoare celor descrise de Asperger, dar care nu se încadrau în diagnosticul clasic de autism. Această formă de autism de funcÈionare înaltă a fost recunoscută ulterior ca fiind distinctă Èi a fost inclusă în manualele de diagnostic din domeniul psihiatriei. În ultimii ani, figura lui Hans Asperger a fost subiectul unor controverse, în special în legătură cu rolul său în timpul regimului nazist. Cercetările au sugerat că Asperger ar fi putut fi implicat în programul nazist de eugenie, inclusiv trimiterea copiilor cu dizabilităÈi la clinici unde erau eutanasiaÈi. Aceste descoperiri au dus la o reevaluare critică a moÈtenirii lui Asperger Èi a contribuÈiilor sale la domeniul autismului.</p>
<p>În ciuda acestor controverse, lucrările lui Asperger au avut un impact semnificativ asupra modului în care autismul este înÈeles Èi tratat. Conceptul de spectru al autismului, care recunoaÈte o gamă largă de abilităÈi Èi dificultăÈi, îÈi are rădăcinile parÈial în observaÈiile lui Asperger. În 2013, Sindromul Asperger a fost integrat în categoria tulburărilor din spectrul autismului (ASD) în DSM-5, reflectând o înÈelegere mai nuanÈată a acestei condiÈii complexe.</p>
<p>Astăzi, moÈtenirea lui Hans Asperger rămâne complexă, împletind contribuÈii semnificative la ÈtiinÈa autismului cu aspecte istorice controversate. Munca sa continuă să inspire Èi să informeze cercetările Èi tratamentele pentru persoanele din spectrul autismului, chiar dacă comunitatea ÈtiinÈifică Èi cea mai largă reflectă asupra aspectelor etice ale istoriei sale.</p>
<div id="attachment_49594" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/05/copil.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-49594" class="size-full wp-image-49594" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/05/copil.jpg" alt="" width="564" height="569" /></a><p id="caption-attachment-49594" class="wp-caption-text">tumblr.com</p></div>
<h4><strong>Cercetarea modernă</strong></h4>
<p>Anii următori au adus atât progrese, cât Èi controverse în domeniul autismului. În anii 1960 Èi 1970, teoriile psihanalitice, care puneau greutatea autismului pe relaÈiile părinte-copil, au fost în cele din urmă respinse în favoarea înÈelegerii bazate pe cercetare a cauzelor biologice Èi genetice. Această schimbare de paradigmă a permis dezvoltarea intervenÈiilor Èi terapiilor bazate pe dovezi.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>În ultimele decenii, cercetarea în domeniul autismului a explodat, susÈinută de progrese în <strong>genetica moleculară, neuroimagistică Èi psihologie cognitivă.</strong> Studiile genetice au dezvăluit că autismul este extrem de eterogen, cu sute de gene implicate, fiecare contribuind în mică măsură la spectrul tulburărilor din autism. Această complexitate genetică a dus la înÈelegerea autismului ca pe un spectru larg, care include o gamă variată de abilităÈi Èi provocări.</p>
<p>Pe măsură ce înÈelegerea ÈtiinÈifică a crescut, la fel a crescut Èi miÈcarea pentru neurodiversitate, care pledează pentru acceptarea diferenÈelor neurologice ca variaÈii normale ale funcÈionării umane. Această perspectivă subliniază importanÈa sprijinului Èi adaptării mediului, mai degrabă decât a &#8222;vindecării&#8221; autismului.</p>
<h4><strong>Viitorul autismului</strong></h4>
<p>De ce au crescut atât de mult cazurile de autism în ultima vreme? CreÈterea numărului de cazuri de autism identificate în ultimele decenii a stârnit multe dezbateri Èi cercetări în comunitatea ÈtiinÈifică. Nu există un singur motiv clar pentru această creÈtere, dar cercetătorii cred că mai mulÈi factori contribuie la această tendinÈă:</p>
<ul>
<li><strong>Criterii de diagnostic extinse</strong>: În ultimii ani, criteriile de diagnostic pentru tulburările din spectrul autismului s-au lărgit, permiÈând identificarea unui număr mai mare de cazuri. Introducerea noÈiunii de &#8222;spectru&#8221; reflectă această diversitate în simptome Èi severitate.</li>
<li><strong>ConÈtientizarea crescută</strong>: Există o conÈtientizare Èi o recunoaÈtere mult mai mare a autismului atât în rândul profesioniÈtilor din domeniul sănătăÈii, cât Èi în rândul publicului larg. Acest lucru duce la o detectare Èi o referire mai timpurie pentru evaluare Èi diagnostic.</li>
<li><strong>Genetica</strong>: Cercetările au identificat numeroÈi factori genetici asociaÈi cu autismul. DeÈi nu există o &#8222;genă a autismului&#8221;, multe variaÈii genetice diferite par să crească susceptibilitatea la autism.</li>
<li><strong>InfluenÈe de mediu</strong>: AnumiÈi factori de mediu, inclusiv vârsta părinÈilor, expunerea la anumite substanÈe în timpul sarcinii Èi complicaÈiile la naÈtere, sunt cercetaÈi pentru legăturile lor potenÈiale cu autismul.</li>
<li><strong>Diagnosticări la vârste mai înaintate</strong>: Pe măsură ce înÈelegerea autismului s-a îmbunătăÈit, mai multe persoane sunt diagnosticate la vârste mai înaintate, inclusiv adolescenÈi Èi adulÈi, care ar fi putut rămâne nedetectaÈi în trecut.</li>
<li><strong>ÎmbunătăÈirea accesului la servicii</strong>: În unele cazuri, creÈterea numărului de diagnostice poate fi influenÈată Èi de accesul îmbunătăÈit la servicii de evaluare Èi diagnostic, în special în zonele urbane Èi în comunităÈile cu resurse mai bune.</li>
<li><strong>VariaÈii regionale Èi culturale</strong>: IncidenÈa autismului poate varia semnificativ între diferite regiuni Èi culturi, datorită diferenÈelor în recunoaÈterea simptomelor, accesul la servicii de diagnostic Èi atitudinile culturale faÈă de tulburările de dezvoltare.</li>
</ul>
<p>Este important de menÈionat că, deÈi creÈterea numărului de cazuri de autism raportate poate părea alarmantă, aceasta nu înseamnă neapărat că incidenÈa reală a autismului în populaÈie este în creÈtere într-un ritm similar. Multe dintre aceste cazuri ar fi putut rămâne nedetectate în trecut. Cercetările continuă să exploreze toate aceste aspecte pentru a înÈelege mai bine dinamica complexă a prevalenÈei autismului.</p>
<p>Astăzi, cercetarea în domeniul autismului continuă să avanseze în moduri care erau de neimaginat cu câteva decenii în urmă. De la studiile genetice la cele de neuroimagistică funcÈională Èi la dezvoltarea intervenÈiilor personalizate, comunitatea ÈtiinÈifică se apropie tot mai mult de înÈelegerea profundă a autismului. Cu toate acestea, provocările rămân, inclusiv necesitatea de a asigura accesul egal la resurse Èi sprijin pentru toÈi cei de pe spectrul autismului.</p>
<p>În concluzie, călătoria autismului de la primele sale descrieri la recunoaÈterea sa ca un spectru larg de condiÈii este o poveste a progresului ÈtiinÈific, a schimbării sociale Èi a creÈterii conÈtientizării. Pe măsură ce înaintăm, este esenÈial să continuăm să îmbinăm cercetarea riguroasă cu o abordare compasională, care să respecte Èi să celebreze diversitatea experienÈelor umane.</p>
<p><strong>Cum este tratat astăzi autismul?</strong></p>
</div>
</div>
</div>
<div class="mt-1 flex justify-start gap-3 empty:hidden">
<div class="text-gray-400 flex self-end lg:self-center justify-center lg:justify-start mt-0 -ml-1 visible">
<p>Metodele de tratament pentru tulburările din spectrul autismului (TSA) sunt diverse Èi se personalizează în funcÈie de nevoile individuale ale fiecărei persoane. Scopul principal al tratamentului este de a îmbunătăÈi calitatea vieÈii, a dezvolta competenÈele sociale Èi de comunicare Èi a ajuta persoana să fie cât mai independentă posibil. Iată câteva dintre cele mai comune metode de tratament Èi intervenÈie utilizate astăzi:</p>
<h4><strong>Terapii comportamentale Èi educaÈionale</strong></h4>
<ul>
<li><strong>Analiza comportamentală aplicată (ABA)</strong>: ABA este o tehnică terapeutică care se concentrează pe învăÈarea Èi îmbunătăÈirea anumitor comportamente, cum ar fi abilităÈile sociale, de comunicare Èi academice, prin sistemul de recompense Èi consecinÈe.</li>
<li><strong>IntervenÈii bazate pe dezvoltare</strong>: Acestea se concentrează pe dezvoltarea relaÈiilor Èi interacÈiunilor sociale, cum ar fi Modelul Denver de IntervenÈie Timpurie sau terapia DIR/Floortime.</li>
</ul>
<h4>Terapii de comunicare</h4>
<ul>
<li><strong>Terapia logopedică</strong>: Ajută la îmbunătăÈirea abilităÈilor de comunicare verbală Èi non-verbală.</li>
<li><strong>Sisteme de comunicare alternative</strong>: Pentru cei care nu utilizează vorbirea pentru a comunica, pot fi folosite sisteme precum comunicarea prin imagini (PECS) sau dispozitive electronice de asistenÈă.</li>
</ul>
<p>Terapii ocupaÈionale</p>
<ul>
<li><strong>Terapia ocupaÈională</strong>: Se concentrează pe dezvoltarea abilităÈilor motorii fine Èi grosiere, precum Èi pe îmbunătăÈirea abilităÈilor de viaÈă zilnică, cum ar fi îmbrăcatul, mâncatul Èi utilizarea toaletei.</li>
</ul>
<h4><strong>IntervenÈii senzoriale</strong></h4>
<ul>
<li><strong>Terapii senzoriale</strong>: Aceste terapii sunt concepute pentru a ajuta persoanele cu TSA să proceseze mai bine informaÈiile senzoriale, cum ar fi terapia prin integrare senzorială.</li>
</ul>
<h4><strong>Suport psihologic Èi consiliere</strong></h4>
<ul>
<li><strong>Terapia cognitiv-comportamentală (TCC)</strong>: DeÈi mai frecvent utilizată pentru persoanele cu funcÈionare înaltă sau Asperger, TCC poate ajuta la gestionarea anxietăÈii sau a comportamentelor repetitive.</li>
<li><strong>Consilierea familiei</strong>: Oferă suport Èi resurse părinÈilor Èi familiilor pentru a înÈelege mai bine TSA Èi a gestiona provocările zilnice.</li>
</ul>
<h4><strong>IntervenÈii farmacologice</strong></h4>
<p>DeÈi nu există medicamente pentru tratarea directă a autismului, anumite medicamente pot fi prescrise pentru a gestiona simptome asociate, cum ar fi anxietatea, depresia, hiperactivitatea sau problemele de somn. Doar cu avizul medicului!</p>
<h4><strong>Programe educaÈionale Èi de suport</strong></h4>
<p>Programele educaÈionale specializate Èi grupurile de suport pot oferi atât persoanelor cu TSA, cât Èi familiilor lor, resurse, educaÈie Èi o comunitate de suport.</p>
<p><strong>DE REÈINUT: Este crucial ca tratamentul Èi intervenÈiile pentru TSA să fie începute cât mai devreme posibil Èi să fie adaptate nevoilor individuale ale fiecărei persoane. Colaborarea interdisciplinară între specialiÈti, inclusiv psihiatri, psihologi, terapeuÈi ocupaÈionali, logopezi Èi educatori, este esenÈială pentru a asigura o abordare cuprinzătoare Èi eficientă a tratamentului.</strong></p>
<h3 style="text-align: center;"><a href="https://helpautism.ro/autism/despre-autism" target="_blank" rel="noopener"><strong>Un site recomandat</strong></a></h3>
<h4 class="flex"><strong>Ecranizări celebre</strong></h4>
<p>Există numeroase filme care abordează tema autismului, inspirându-se din experienÈe reale sau imaginare ale persoanelor aflate pe spectrul autismului. Aceste filme variază de la drame emoÈionante la documentare educaÈionale Èi comedii, oferind perspective diverse asupra vieÈii cu autism. Iată câteva exemple notabile:</p>
<p><strong>&#8222;Rain Man&#8221; (1988)</strong>: Probabil unul dintre cele mai cunoscute filme legate de autism, &#8222;Rain Man&#8221; îl prezintă pe Dustin Hoffman în rolul lui Raymond Babbitt, un savant autist, Èi pe Tom Cruise, care interpretează rolul fratelui său mai mic, care descoperă că Raymond a moÈtenit averea familiei. Filmul a avut un impact semnificativ asupra modului în care publicul larg percepe autismul, deÈi a fost Èi criticat pentru stereotipuri.</p>
<p><strong>&#8222;Temple Grandin&#8221; (2010)</strong>: Acest film biografic de televiziune îl are în rol principal pe <strong>Claire Danes</strong>, care o interpretează pe Temple Grandin, o femeie cu autism care a devenit una dintre cele mai influente figuri din industria bunăstării animalelor. Filmul explorează provocările Èi realizările lui Grandin, evidenÈiind capacitatea ei unică de a &#8222;gândi în imagini&#8221;.</p>
<p><strong>&#8222;The Accountant&#8221; (2016)</strong>: În acest thriller de acÈiune, <strong>Ben Affleck</strong> îl interpretează pe Christian Wolff, un contabil freelance cu autism Èi abilităÈi matematice deosebite, care lucrează pentru organizaÈii criminale. Filmul prezintă o abordare diferită asupra autismului, combinând elemente de acÈiune cu detalii legate de trăsăturile autismului.</p>
<p><strong>&#8222;Life, Animated&#8221; (2016)</strong>: Acest documentar emoÈionant urmăreÈte povestea lui <strong>Owen Suskind</strong>, un tânăr cu autism care a învăÈat să comunice cu ajutorul filmelor animate Disney. &#8222;Life, Animated&#8221; explorează puterea poveÈtilor Èi a imaginaÈiei în a depăÈi barierele de comunicare.</p>
<p><strong>&#8222;Atypical&#8221; (2017-2021)</strong>: DeÈi este un serial TV Èi nu un film, <strong>&#8222;Atypical&#8221;</strong> merită menÈionat pentru abordarea sa caldă Èi umoristică a vieÈii unui adolescent cu autism, Sam Gardner, interpretat de Keir Gilchrist. Serialul abordează provocările întâmpinate de Sam Èi familia sa în navigarea vieÈii de zi cu zi Èi relaÈiilor.</p>
<p><strong>&#8222;The Reason I Jump&#8221; (2020)</strong>: Bazat pe cartea cu acelaÈi nume scrisă de <strong>Naoki Higashida</strong>, un tânăr japonez cu autism non-verbal, acest documentar inovator oferă o perspectivă profundă în lumea interioară a persoanelor non-verbale de pe spectrul autismului, explorând modul în care percep lumea înconjurătoare.</p>
<p>Aceste filme Èi seriale oferă o fereastră către experienÈele complexe Èi diverse ale persoanelor cu autism Èi ale familiilor lor, contribuind la creÈterea conÈtientizării Èi înÈelegerii autismului în societate. TotuÈi, este important de reÈinut că fiecare persoană cu autism este unică, iar aceste reprezentări nu pot cuprinde întreaga gamă de experienÈe ale persoanelor de pe spectrul autismului.</p>
<h4><strong>Èi câteva citate celebre</strong></h4>
<ol>
<li><strong>Temple Grandin</strong>, profesor universitar, autor Èi vorbitor, diagnosticată cu autism:
<ul>
<li>&#8222;DiferenÈa dintre mine Èi alte persoane este că am mai multă nevoie de ordine vizuală. Gândirea mea este vizuală, nu lingvistică. Gândurile mele sunt ca niÈte casete video rulează în mintea mea.&#8221;</li>
</ul>
</li>
<li><strong>Stephen Shore</strong>, autor Èi activist, diagnosticat cu autism:
<ul>
<li>&#8222;Dacă ai întâlnit o persoană cu autism, atunci ai întâlnit o persoană cu autism. Fiecare individ cu autism este unic.&#8221;</li>
</ul>
</li>
<li><strong>Steve Silberman</strong>, autor al cărÈii &#8222;NeuroTribes: The Legacy of Autism and the Future of Neurodiversity&#8221;:
<ul>
<li>&#8222;Autismul este o parte a naturii umane, o formă complexă de diversitate cognitivă care trebuie înÈeleasă Èi respectată, nu eradicată.&#8221;</li>
</ul>
</li>
<li><strong>Naoki Higashida</strong>, autor al cărÈii &#8222;The Reason I Jump&#8221;, diagnosticat cu autism non-verbal:
<ul>
<li>&#8222;Vă rog să înÈelegeÈi că oamenii cu autism văd Èi simt lumea într-un mod foarte diferit. Deci, modul în care ne comportăm poate uneori fi brusc sau ciudat.&#8221;</li>
</ul>
</li>
<li><strong>Donna Williams</strong>, scriitoare Èi artistă, diagnosticată cu autism:
<ul>
<li>&#8222;Autismul este ca o combinaÈie între un puzzle strălucitor de culori Èi un mozaic complicat, iar provocarea este să ajungi la frumuseÈea din interior.&#8221;</li>
</ul>
</li>
<li><strong>Rudy Simone</strong>, autor Èi activist, diagnosticată cu autism:
<ul>
<li>&#8222;Nu este vorba despre a depăÈi autismul, ci despre a învăÈa cum să trăieÈti cu el.&#8221;</li>
</ul>
</li>
<li><strong>Daniel Tammet</strong>, savant Èi autor, diagnosticat cu sindromul Asperger:
<ul>
<li>&#8222;Diversitatea înÈelegerii Èi neurodiversitatea: lumea are nevoie de toate tipurile de minÈi.&#8221;</li>
</ul>
</li>
</ol>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div class="w-full text-token-text-primary" data-testid="conversation-turn-50">
<div class="px-4 py-2 justify-center text-base md:gap-6 m-auto">
<div class="flex flex-1 text-base mx-auto gap-3 md:px-5 lg:px-1 xl:px-5 md:max-w-3xl lg:max-w-[40rem] xl:max-w-[48rem] group">
<div class="flex-shrink-0 flex flex-col relative items-end">
<div>
<div class="pt-0.5">
<div class="gizmo-shadow-stroke flex h-6 w-6 items-center justify-center overflow-hidden rounded-full"></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<p><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="Rj0go1Cl3m"><p><a href="https://bel-esprit.ro/run-forrest/">Run, Forrest!</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);" title="&#8220;Run, Forrest!&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/run-forrest/embed/#?secret=BtRfRsbWeq#?secret=Rj0go1Cl3m" data-secret="Rj0go1Cl3m" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:p&#099;on&#099;u&#114;s&#064;ya&#104;o&#111;.c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>