<h2><strong><em>Lamartine, iniÈiator al poeziei romantice franceze</em></strong></h2>
<p><strong>Alphonse de Lamartine</strong> (născut la 21 octombrie 1790, în FranÈa), poet, scriitor Èi om politic francez, este considerat a fi una dintre figurile importante ale curentului romantic în literatura franceză. Lamartine Èi-a dobândit renumele după publicarea, în 1820, a versurilor sale în <em>MeditaÈii poetice</em> (<em>Méditations poétiques). </em></p>
<p><strong>După câteva încercări eÈuate, abandonează cariera militară, Èi se dedică literaturii, scriind o serie de tragedii în versuri Èi elegii.</strong> În 1815, aflat în staÈiunea Aix-les-Bains pentru a se îngriji de sănătatea deja Èubredă, le întâlneÈte pe cele două femei cărora urmează să le dedice o parte importantă din opera sa. De frumoasa Antoniella, o femeie simplă din clasa muncitoare, se îndrăgosteÈte fulgerător, iar după moartea acesteia, scrie anecdota <em>Graziella</em>, Antoniella servind drept inspiraÈie pentru personajul feminin principal. Lui Julie Charles, cealaltă femeie importantă din viaÈa lui Lamartine &#8211; care îl ajută, graÈie influenÈei sale în societate, să îÈi găsească un post la Paris &#8211; îi dedică numeroase versuri (de pildă, <em>Lacul</em>).</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-2815" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/s604x0_Alphonse_de_Lamartine-e1540114237161.jpg" alt="" width="600" height="350" /></p>
<p>În 1820, Lamartine se căsătoreÈte cu Maria Ann Birch, o tânără britanică având legături cu familia lui Churchill, Èi îÈi consolidează cariera diplomatică, angajându-se initial ca secretar la ambasada franceză din Napoli. În acelaÈi an, publică prima sa colecÈie de poezii, <em>MeditaÈii poetice</em> <em>(</em><em><a href="https://www.britannica.com/topic/Poetical-Meditations">Méditations poétiques</a></em>), care se bucură de un succes imens datorită noului stil romantic Èi al sincerităÈii sentimentelor exprimate. Poeziile lui Lamartin aduceau un suflu nou literaturii franceze.</p>
<p>Doi ani mai târziu publică volumul <em>Noi meditaÈii poetice</em> (<em>Nouvelles méditations poétiques)</em> Èi <em>Moartea lui Socrate </em>(<em>Mort de Socrates)</em>, în care devine evidentă preocuparea lui Lamartine pentru metafizică. În anul 1829, Lamartine devine membru al Academiei franceze, iar în anul următor publică, în două volume, <em>Armonii poetice Èi religioase</em> (<em><a href="https://www.britannica.com/topic/A-Biographical-Sketch">Harmonies poétiques et religieuses</a>)</em>.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-2816" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/af554eddff14f41ff49bba18183d3606-5397377-1000_1000_11-e1540114278447.jpg" alt="" width="600" height="600" /></p>
<p>Începând cu 1830, renunÈă la cariera diplomatică pentru a intra în politică, fiind ales în 1848 în Adunarea NaÈională. Exclus la scurt timp din politică, Èi devenit falit, Lamartin se va strădui, pentru următorii 20 de ani, să supravieÈuiască. Va publica, fără vreun succes financiar, carte după carte: <em>Raphaël</em> (inspirată de iubirea lui pentru Julie Charles), <em>Confesiuni</em> (<em>Les Confidences)</em> Èi <em>Noi confesiuni (Nouvelles Confidences)</em>, nuvelele <em>Geneviève</em> (1851), <em>Antoniella</em> (1867), <em>Memorii politice</em> (<em>Mémoires politiques, </em>1863),<em> Histoire des Constituants </em>(1854), <em>Histoire de la Restauration</em> (1851–52), <em>Histoire de la Russie</em> (1855), lucrările istorice fiind considerate extrem de valoroase.</p>
<p data-start="77" data-end="394">Pe <strong data-start="80" data-end="101">28 februarie 1869</strong>, în tăcerea unei lumi care îÈi uita eroii, Alphonse de Lamartine, unul dintre cei mai mari poeÈi ai romantismului francez, se stingea la Paris. Uitarea era poate cel mai crud destin pentru cel care dăduse lumii <em data-start="313" data-end="332">MeditaÈii poetice</em> Èi versuri ce îmbrăÈiÈau dorul, natura Èi iubirea pierdută.</p>
<p data-start="396" data-end="778">DeÈi fusese celebru în tinereÈe, ultimii săi ani au fost marcaÈi de sărăcie Èi boală. Într-o ironie tristă, cel care scrisese despre frumuseÈea sufletului Èi a idealurilor s-a stins aproape singur, departe de gloria de odinioară. Dar moÈtenirea sa nu s-a pierdut – ea trăieÈte în fiecare cuvânt care vorbeÈte despre speranÈă, despre timp Èi despre dragostea ce nu moare niciodată.</p>
<p data-start="780" data-end="974"> „Oare nu valorează o clipă de iubire întreagă o viaÈă de suferinÈă?” scria el.<br data-start="861" data-end="864" />Astăzi, îi recitim versurile Èi înÈelegem că poeÈii nu mor – rămân vii în inimile celor care simt Èi iubesc.</p>
<p>Moare, aproape uitat de contemporani.</p>
<p>* * *</p>
<h3><img class="aligncenter size-full wp-image-2818" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/de_lamartine.jpg" alt="" width="430" height="450" /></h3>
<h3><em><span class="big">Toamna</span></em></h3>
<p class="Txt" style="text-align: center;"><strong><em>Salutare, lemne triste, ce verzi, galbene-nnegriţi,</em></strong><br />
<strong><em>Frunzi ce, căzând risipite pe livezi, vă veşteziţi!</em></strong><br />
<strong><em>Salutare, voi frumoase zile ce aţi mai rămas!</em></strong><br />
<strong><em>În voi tânguirea firii urmează c-un slab, trist pas.</em></strong><br />
<strong><em>Ea se cuvine durerii, mie-mi place s-o privesc;</em></strong><br />
<strong><em>Singuratica cărare, uitat păşind, o citesc.</em></strong></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p class="Txt" style="text-align: center;"><strong><em>A! să mai văz înc-o dată soarele îngălbenind,</em></strong><br />
<strong><em>A cărui lumină slabă abia pătrunde sclipind</em></strong><br />
<strong><em>La piciorul meu ce sună frunza, lemnul cel uscat,</em></strong><br />
<strong><em>Întunericimea deasă în pădurea ce-am călcat.</em></strong><br />
<strong><em>În aste zile de toamnă, când natura-şi dă sfârşit,</em></strong><br />
<strong><em>Dar! aflu mai mult plăcere l-al ei ochi acoperit:</em></strong><br />
<strong><em>Este al unui prieten tristul rămâi sănătos,</em></strong><br />
<strong><em>Este zâmbirea din urmă genei ce, lăsată-n jos,</em></strong><br />
<strong><em>Moartea vine s-o închiză, mai mult a nu s-ardica.</em></strong><br />
<strong><em>Aşa orizonul vieţii gata fiind a lăsa,</em></strong><br />
<strong><em>A lungilor mele zile nădejdea slabă plângând,</em></strong><br />
<strong><em>Mă mai întorc înc-o dată şi, nesăţios cătând,</em></strong><br />
<strong><em>Mă uit l-ale sale bunuri ce încă n-am întâlnit,</em></strong><br />
<strong><em>Bunuri de la care soarta pân-acum m-a ocolit.</em></strong><br />
<strong><em>Frumoasă, dulce natură, soare, cer, crânguri, pământ,</em></strong><br />
<strong><em>Sunt dator; lacrima pică pe margini l-al meu mormânt.</em></strong><br />
<strong><em>Ce curată e lumina! aerul plin de miros!</em></strong><br />
<strong><em>L-a murindului privire soarele cât de frumos!</em></strong><br />
<strong><em>Acum aş vrea şi cu drojdii să deşert acest pahar</em></strong><br />
<strong><em>Amestecat când de fiere, când de dulcele nectar.</em></strong><br />
<strong><em>În fundul acestei cupe unde viaţa sunt a-mi bea,</em></strong><br />
<strong><em>Vreun gust de miere-aicea e putinţ-a-mi rămânea?</em></strong><br />
<strong><em>E putinţă viitorul pentru mine a păzi</em></strong><br />
<strong><em>O-ntoarcere-a fericirii ce n-am a nădăjdui?</em></strong><br />
<strong><em>E putinţă în mulţime un suflet a fi ascuns</em></strong><br />
<strong><em>Să cunoască al meu suflet, la ce voi să am răspuns?</em></strong><br />
<strong><em>Floarea, căzând jos, îşi lasă la zefir al ei miros,</em></strong><br />
<strong><em>Şi e la soare, la viaţă al ei rămâi sănătos.</em></strong><br />
<strong><em>Eu mor însă, ş-al meu suflet în minutul ce l-am dat</em></strong><br />
<strong><em>Se revarsă ca un sunet melodios întristat.</em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong>(Traducere de ION HELIADE RĂDULESCU, 1830)</strong></p>
<h4>LecÈii de viaÈă:</h4>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Cine ştie să se facă iubit, ştie să facă totul.”</em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Omul nu are port, timpul nu are ţărm. El curge, iar noi trecem.”</em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>„Muzica este literatura inimii; ea începe acolo unde se sfârşeşte vorbirea.”</em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„Cu tot aurul din lume nu poţi cumpăra bătăile inimii sau tandreţea unei mângâieri.”</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„Rugăciunea, această comunicare cu Atotputernicul invizibil, nu este, în adevăr, cea mai mare din forţele supranaturale sau naturale ale omului?”</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>„Un om cu adevărat împlinit este doar acela care a străbătut lumea călătorind şi care a îndrăznit să-şi schimbe neîncetat felul de a gândi şi de a trăi.”</strong></em></p>
<p class="pq" style="text-align: center;"><em><strong>„Îngrijorarea şi tristeţea leagă două inimi într-o legătură mai strânsă decât o poate face fericirea; cele mai obişnuite suferinţe sunt mai puternice decât bucuriile obişnuite.”</strong></em></p>
<p style="text-align: center;" data-start="2" data-end="82"><em><strong data-start="2" data-end="80" data-is-only-node="">Egoismul Èi ura sunt singurele care au o patrie, fraternitatea nu are una!</strong></em></p>
<p style="text-align: center;" data-start="86" data-end="174"><em><strong data-start="86" data-end="172" data-is-only-node="">Există prietenii fulgerătoare care unesc sufletele într-o singură clipă de lumină.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;" data-start="178" data-end="286"><em><strong data-start="178" data-end="284" data-is-only-node="">Cuvântul, fenomen sublim Èi divin, este misterul în care sufletul omenesc se întrupează într-un sunet.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;" data-start="290" data-end="447"><em><strong data-start="290" data-end="445" data-is-only-node="">Poezia este limba tuturor epocilor umanităÈii – naivă Èi simplă în leagănul naÈiunilor, povestitoare Èi minunată precum o doică la căpătâiul copilului.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;" data-start="451" data-end="699"><em><strong data-start="451" data-end="697" data-is-only-node="">Religie, politică, filozofie, sisteme – omul a rostit judecăÈi despre toate, s-a înÈelat în toate; a crezut că totul este definitiv, Èi totul s-a schimbat; că totul este nemuritor, Èi totul a pierit; că totul este adevărat, Èi totul a minÈit!</strong></em></p>
<p style="text-align: center;" data-start="703" data-end="773"><em><strong data-start="703" data-end="771" data-is-only-node="">Omul nu are nimic mai necunoscut în jurul său decât omul însuÈi.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;" data-start="777" data-end="826"><em><strong data-start="777" data-end="824" data-is-only-node="">LeneÈul se aÈază, nerăbdătorul se grăbeÈte.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;" data-start="830" data-end="921" data-is-last-node=""><em><strong data-start="830" data-end="921" data-is-last-node="" data-is-only-node="">Dumnezeu a creat spiritul fără limite pentru a înÈelege. Èi fără limite pentru a spera?</strong></em></p>
<p><em>(Sursa: Britannica.com), Sursa foto: cultural.bzi.ro, artline.ro </em></p>
<p>CiteÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/ce-mai-faci-prin-septembrie-marius-tuca/" target="_blank" rel="noopener">Ce mai faci prin septembrie,</a> de Marius Tucă.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;c&#111;&#110;c&#117;&#114;&#115;&#064;y&#097;&#104;oo&#046;&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>