<p align="justify">Ne permitem să cităm, înainte de toate, câteva idei care să vă conducă spre descoperirea unei personalităÈi importante a culturii noastre, rămasă, din păcate, într-un nedrept con de umbră: ”<em><strong>Alice Voinescu a fost o mare intelectuală, mare conferenÈiară, profesoară celebră, prietenă cu mari scriitori Èi cărturari europeni André Gide, Roger Martin du Gard, André Malraux, Paul Desjardins È.a. Alice Voinescu era „un suflet frumos” cum spuneau mulÈi din cei care au cunoscut-o. Ea credea în forÈa omului, în frumuseţea „trestiei gânditoare” şi în progres – ca întrupare a unei atitudini morale, dar şi ca acţiune a individului şi a speţei.” </strong></em>Excelent articolul semnat de<strong>Monica Negru </strong>în revista o<strong><a href="http://www.orizonturiculturale.ro/" target="_blank" rel="noopener">rizonturiculturale.ro</a></strong></p>
<p align="justify">Născută <strong>Steriadi</strong> ( 10 februarie 1885, Turnu Severin – d. 4 iunie 1961 BucureÈti), Alice Voinescu a fost prima femeie din Èara noastră care a avut un doctorat în filosofie, obÈinut la Sorbona în 1913 cu o teză privind Ècoala filozofică neo-kantiană de la Marburg. <strong><a href="https://dosaresecrete.ro/cum-au-umilit-o-comunistii-pe-alice-voinescu-fisa-penala-a-stralucitei-profesoare/" target="_blank" rel="noopener">Biografia</a></strong> ei a rămas încă material de cercetat în arhivele naÈionale, iar ”Jurnalul” (cuprinzând anii 1940-1961), publicat pentru prima dată în 1997, la Editura Albatros, reeditat şi a apărut în două volume, în 2013, la Editura Polirom, constituie una dintre sursele cele mai revelatoare în cunoaÈterea vieÈii Èi a personalităÈii sale.</p>
<p align="justify">”Scrisori din CosteÈti”, apărută în 2001, reprezintă o mărturie a exilării ei ( inclusiv sufleteÈti), în urma detenÈiei la penitenciarele Jilava Èi Ghencea. Profesoratul (a predat estetică şi istorie la Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică) nu i-a adus niciun fel de circumstanÈa atenuantă în faÈa represiunii comuniste, iar firea răzvrătită a împins-o la multe acte de ”nesubordonare” faÈă de autoritatea supremă: <strong>”O ţară care îşi reneagă trecutul, nu are viitor” </strong>a fost una din credinÈele care au stârnit furia celor aflaÈi la putere, precum Èi ieÈirile publice (mai ales cea în care a protestat împotriva asasinării lui Nicolae Iorga), au fost motive suficiente pentru a fi închisă, alături de alÈi intelectuali.</p>
<p><em>„Cum nu veţi citi aceste rânduri decât când nu voi mai fi eu, pot să-mi permit o sinceritate pe care, oricum aş vrea-o, n-aş putea s-o ajung, ştiind că veţi citi jurnalul acesta fiind eu în viaţă. Până azi, nu am făcut, nici gândit lucruri pe care nu le-aş putea mărturisi, n-am jignit nici legi sociale, nici naturale. L-am mâniat, desigur, pe Dumnezeu – dacă e – prin faptul că n-am ştiut să înţeleg semnul ce-mi făcea prin toate necazurile şi greutăţile ce întâmpinam. Acum ştiu şi simt că de tot ce ţi se-ntâmplă eşti responsabil şi regret din toată conştiinţa că am putut meschiniza prin furii banale, indignări forţate de formule cărturăreşti, prin dureri factice, fiindcă mi le inoculam cu gândul că aşa se cuvine să suferi când eşti înşelată, minţită, decepţionată etc.! Ce rău îmi pare că am trăit aşa cei mai buni ani ai vieţii mele, în care puteam fi numai lumină şi înţelegere îngăduitoare, în care trebuia să radiez în jurul meu viaţă autentică.”</em></p>
<p align="justify">Aprecierea ei s-a produs postum, iar datoria noastră este să revigorăm mereu memoria acestor personalităÈi care Èi-au dedicat viaÈa unei cariere extrem de laborioase, menită să ducă la spiritualizarea Èi emanciparea publicului prin cultură.</p>
<p><b>Andrei PleÈu</b> spunea despre <b>Alice Voinescu</b>:</p>
<blockquote>
<div>„<em>Îmi dau foarte bine seama ce om de calitate trebuie să fi fost Alice Voinescu [&#8230;]. Alice Voinescu reprezintă un tip uman dispărut astăzi, produs de o lume de asemena dispărută [&#8230;]. Mare cititoare Èi comentatoare harnică a lecturilor sale, angajată patetic în traseele labirintice ale credinÈei, Alice Voinescu e unul dintre acele personaje benigne, cultivate, civilizate, pe care România interbelică le producea, adesea, Èi pe care răzătoarea comunistă le-a lichidat nemilos, dezlănÈuit, fără altă motivaÈie decât utopia grosolană Èi resentimentul. O graÈioasă Ècoală de fete intrată pe mâna unor plutonieri.</em>”(articol din <i>Dilema veche</i>, nr. 268, 3 aprilie 2009)</div>
</blockquote>
<p> ;</p>
<div id="attachment_49023" style="width: 600px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/04/Alice_Voinescu.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-49023" class="wp-image-49023 size-large" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/04/Alice_Voinescu-590x1024.jpg" alt="" width="590" height="1024" /></a><p id="caption-attachment-49023" class="wp-caption-text">https://ro.wikipedia.org/wiki/Alice_Voinescu</p></div>
<h4><strong>&#8230;”viitorul e întunecat“</strong></h4>
<p>23 ianuarie 1941. Alice Voinescu nota în ”Jurnal”: „<em><strong>Se petrec evenimente mari, noi suntem prea mici să le sesizăm importanţa. Sufăr să văd români bătându-se cu români, vărsând sânge românesc, când duşmanul e în ţară şi la graniţi şi cei din jurul meu nu înţeleg. Egoismul îi face orbi la toate, la tot ce nu le convine. Sunt vinovaţi legionarii de ce se întâmplă acum, dar de ce asemenea reacţii? Şi, oricare ar fi fost vina, a oricui, durerea e aceeaşi, şi viitorul e întunecat</strong></em>“. Cu siguranÈă, soarta Èării, încăpută pe mâini străine, nu-i era indiferentă. Puterea lucidităÈii Èi conÈtiinÈa apartenenÈei la neam (care o determinaseră să refuze posturi universitate în Europa Èi America) trebuiau să-Èi găsească o formă de manifestare publică, iar oportunitatea nu s-a lăsat mult timp aÈteptată. Ea s-a numit: <strong>AsociaÈia CreÈtină a Femeilor Române, </strong>înfiinÈată în<strong> 1919, </strong>având-o ca preÈedintă de onoare pe însăÈi Majestatea Sa, <strong>Regina Maria,</strong> până în 1938, urmată de DomniÈa Ileana până în 1948.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Viziunea sa era profund umanistă Èi înălÈătoare, vizând ”reclădirea umană”, cu alte cuvinte recuperarea valorilor pierdute prin educaÈie, cultură, spirit. Încrederea în forÈele înnăscute ale omului Èi în aspiraÈia lui spre integrare în univers determină din partea scriitoarei o atitudine de frondă faÈă de limitele impuse de raÈionalismul auster Èi promovează condiÈia creatoare a omului, care se raportează la sine, la ceilalÈi Èi la lume prin sentimentul religios, văzut ca punte către absolutul integrator.</p>
<p align="justify"><strong><span class="Stile1"><em>„Spre reclădirea umană. Rostul religiei</em></span></strong></p>
<p class="Stile1"><strong><em> Alice Voinescu</em></strong></p>
<p class="Stile1"><strong><em>Orice atitudine – a ÈtiinÈei, a artei, a filozofiei proclamă dreptul uman; atitudinea religioasă în cultură garantează dreptul uman. A lipsit această atitudine. Omul e lângă gândirea care cercetează Èi reflexiunea în ceea ce priveÈte raportul între om Èi univers – creator de cultură – are Èi puterea de a se închega într-o atitudine integrală religioasă.</em></strong><br />
<strong><em>Mitul = placenta în care se naÈte cultura.</em></strong><br />
<strong><em>Platon: originea raÈionalismului european.</em></strong><br />
<strong><em>(Platon sec. al V-lea î. de Christos, Descartes sec. al XVIII-lea</em></strong><br />
<strong><em>S-a statornicit metoda de cercetare ÈtiinÈifică, s-a stabilit cercetarea)</em></strong><br />
<strong><em>Ce este atitudinea religioasă? O integrare a omului, a tuturor funcÈiunilor prezente într-un act nu numai de cunoaÈtere, ci de adeziune la marea necunoscută, pe care o afirmă raÈiunea ÈtiinÈa. Marea necunoscută – o idee.</em></strong><br />
<strong><em> Cine are puterea ca în afară de actul de cunoaÈtere să se adune la actul de adeziune a necunoscutei. Acest X rămâne o necunoscută. Adeziunea nu este numai un act sentimental, ci de voinÈă, care se trăieÈte; actul de adeziune nu la necunoscută, ci la mister este o atitudine religioasă.</em></strong><br />
<strong><em> Ce aduce nou această atitudine pentru salvarea umanului?</em></strong><br />
<strong><em> ÈtiinÈa a desfiinÈat absolutul, religia îl garantează. Trăim în absolut. Eul când se întâlneÈte cu absolutul, devine el absolutul.</em></strong><br />
<strong><em> Un absolut nu poate să fie decât într-o conÈtiinÈă care trăeÈte în absolut. Eul întreg nu trăeÈte decât în absolut.</em></strong><br />
<strong><em> Se naÈte o chemare, absolutul ne cere să ne identificăm conÈtiinÈa unei răspunderi, să răspundem cu toată fiinÈa faÈă de mister. Se naÈte o răspundere totală.</em></strong><br />
<strong><em> Eul îÈi câştigă locul în Univers. Se naÈte conÈtiinÈa de sine: nu există demnitate într-o fiinÈă care se consideră relativă. Nu mai trăim relativ, ci ca un întreg din întreg.</em></strong><br />
<strong><em> ConsecinÈa = liberare</em></strong><br />
<strong><em> Absolutul trăit integral nu mai depinde de el, dar sunt un fel al lui. Raportul de filiaÈiune a adus libertatea.</em></strong><br />
<strong><em> Isvor veÈnic în el în care curge prin filiaÈie. Raportul fundamental: eul Èi absolutul. Prin asta eul se liberează, nu se mai teme. Curajul de a te aÈeza în faÈa absolutului.</em></strong><br />
<strong><em> Actul liberator născător al individului omenesc.</em></strong><br />
<strong><em> Salvarea individului Èi a colectivităÈii. Care nu poate fi formată decât din întregi. Conversiunea dintr-o atitudine relativă, într-una (absolută) integrală.</em></strong><br />
<strong><em> Integralizarea nu este o spargere a întregului, a ierarhiei sociale. Un om întreg Èi liber Èi-a câÈtigat locul în univers.</em></strong><br />
<strong><em> Ierarhia o garantează, cei capabili de răspundere.</em></strong><br />
<strong><em> Biserica: o colectivitate vie.</em></strong><br />
<strong><em> Fiecare are un loc precis în colectivitatea spirituală integrală. Societatea ideală constitue un regulat organism al vieÈii fiecăruia.</em></strong><br />
<strong><em> NoÈiunea de progres Èi perfecÈiune. Progresul este mecanic – perfecÈia este desăvârÈire.</em></strong><br />
<strong><em> Deosebire între om Èi mecanic.</em></strong><br />
<strong><em> ÈtiinÈa raÈionalizată a îndrăsnit să intre în domeniul uman; a început să simtă lipsa culmei religiei: Bergson – simptom al acestui lucru.</em></strong><br />
<strong><em> Metoda nouă a creÈtinismului a dragostei: puterea renaÈterii individuale.</em></strong><br />
<strong><em> Admite dragostea spre nevăzut (Goethe)?</em></strong><br />
<strong><em> Atitudine creatoare a ceva ce nu este încă, creatoare a unei realităÈi mai bune.</em></strong><br />
<strong><em> Dragostea = omul se depăÈeÈte, creează aportul om între el Èi absolutul care cuprinde pe toÈi</em>”.</strong></p>
<p>(fond <strong>AsociaÈia CreÈtină a Femeilor Române</strong>, dosar 1, f. 150-151, manuscris)</p>
<p>CitiÈi articolul întreg <strong><a href="http://www.orizonturiculturale.ro/ro_studii_Monica-Negru-23.html" target="_blank" rel="noopener">AICI</a></strong>, în revista ORIZONTURI CULTURALE.ro.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;c&#111;ncu&#114;s&#064;&#121;a&#104;&#111;o.&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>