<h4>Gaiţele</h4>
<p>Sau una din cele mai valoroase comedii de moravuri din dramaturgia românească. <strong>Alexandru Kiriţescu</strong> este sinonim în conştiinţa publicului românesc cu comedia Gaiţele, confundându-se cu ea până la ignorarea a tot ceea ce a scris în rest.</p>
<p>Această piesă face parte din trilogia sa ”burgheză” care cuprinde comedia ”Marcel şi Marcel” sau ”Anişoara şi ispita” (1923), „Florentina” (1925) şi ”Cuibul de viespi”, cum s-a intitulat iniÈial, în 1930, comedia ”Gaiţele”, jucată prima dată la Craiova &#8211; locul în care s-a desfăşurat acţiunea &#8211; de trupa ”Bulandra”.</p>
<h4>Alexandru KiriÈescu</h4>
<p style="text-align: center;"><img class="aligncenter size-medium wp-image-32921" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/Alexandru-Kiritescu1-189x300.jpg" alt="" width="189" height="300" /><span style="color: #808080;"><em>Alexandru Kiriţescu (n. 28 martie 1888, Piteşti &#8211; d. 9 aprilie 1961, BucureÈti)</em></span></p>
<p>A debutat în 1914, la doar 22 de ani, cu piesa „Învinşii&#8221; şi a colaborat cu publicaţiile vremii: ”Rampa&#8221;, ”Adevărul&#8221;, ”Cuvântul&#8221;, ”Gazeta&#8221;. Pe atunci se părea că fratele lui,<em> Nicolae KiriÈescu</em>, are mai mult succes, ca scriitor de spectacole de revistă.</p>
<p>Tânărul dramaturg urmează cursurile facultăÈii de drept din Universitatea bucureÈteană, ajungând inspector la Teatrul NaÈional. Pe lângă articolele din reviste, legate de teatru, <strong>Alexandru KiriÈescu</strong> publică Èi piese, dintre care trei sunt reunite într-o aÈa numită ”trilogie a renaÈterii” (”Borgia”, ”Nuntă la Perugia” Èi ”Michelangelo Buonaroti”).</p>
<p>În 1943 a scris o piesa ”Dictatorul”, care ironizează regimul antonescian.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>După 1945 scrie mai puÈin teatru, preferând rolul de îndrumător al tinerilor dramaturgi. Este membru al comitetului de lectură al Teatrului NaÈional, având sarcina de a propune piese pentru a fi montate pe prima scenă a Èării.</p>
<p>În 1956 apare prima culegere de piese a autorului, încununată cu Premiul „I. L. Caragiale&#8221; al Academiei Române. Kiriţescu a publicat, de asemenea, traduceri din Molière, Gogol, Lev Tolstoi.</p>
<h4>Cum am ajuns să scriu această piesă</h4>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-32916" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/04/gaitele_Kiritescu-300x184.jpg" alt="" width="300" height="184" /></p>
<p>foto <a href="https://www.ziarulmetropolis.ro/gaitele-la-teatrul-national-iasi-dupa-33-de-ani/">sursa</a></p>
<p>Iată cum răspundea în 1953, însuşi autorul, la întrebarea legată de ”naÈterea” GaiÈelor:</p>
<p style="text-align: center;"><em>”Cum am ajuns să scriu această piesă?- Împrejurări familiale mă determinaseră să locuiesc, câtva timp, la Craiova. Pe acea vreme, Oltenia aparţinea la vreo nouă sau zece familii de mari moşieri, pe ale căror pământuri ţăranii pălmaşi erau exploataţi cu sălbăticie. [&#8230;] Am avut prilejul să cunosc îndeproape pe aceşti moşieri şi zarafi, din care se recrutau conducătorii ţării. Am cunoscut lăcomia, avariţia, trufia şi cinismul lor, lipsa din sufletele lor a oricărui simţământ uman, bestialitatea lor. Şi atunci, încercând să urmez pilda strălucită a marilor înaintaşi realişti ai scenei, am luat calea satirei sociale şi am scris Gaiţele, piesă în care m-am străduit, cu adevăr şi mânie, să demasc lumea putredă ce mi se dezvăluise în toată hâda ei goliciune.</em></p>
<p style="text-align: center;"><em> Aşa s-a născut piesa de faţă. Premiera a provocat stupoare. S-a râs, dar cu inima strânsă şi, la ieşire, spectatorul burghez simţea ceva amar pe cerul gurii.”</em>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/poza_profil_imbunatatita.jpg" width="100" height="100" alt="cel ce flori daruia" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/luminita-giurgiu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">LuminiÈa Giurgiu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>AÈ vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările Èi ieÈirile, când Èi cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec aÈa, pur Èi simplu, prin mine.<br />
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart Èi prin acoperiÈ răzbeÈte ploaia, am dat bir cu fugiÈii. Sunt acum, Èi eu, un Dor.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#108;&#117;&#109;ini&#116;&#097;&#046;&#103;i&#117;&#114;g&#105;&#117;.&#097;&#064;&#103;mai&#108;.&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>