<p> ;</p>
<p>„Nu veÈi vedea un spectacol. Nu va fi nicio reprezentaÈie aici. (&#8230;) Nu suntem interpreÈi. Nu reprezentăm nimic. Nu prezentăm nimic.” Primele replici din discursul/textul lui <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Peter_Handke">Peter Handke</a> sparg bazele situaÈiei teatrului burghez. Patru actori nu joacă, ci vorbesc direct cu ‘privitorul’, care este tachinat din rolul său de <em>voyeur</em> neimplicat. Premiera din 1966 de la Theater am Turm din Frankfurt, în regia lui Claus Peymann, a fost un scandal. Piesa era o «răzvrătire împotriva status quo-ului» (<a href="https://de.wikipedia.org/wiki/Claus_Peymann">Peymann</a>).</p>
<p>Dar astăzi? Despre ce altceva este această piesă, care culminează cu tirade către public pentru a-i mulÈumi spectatorului la final? Ce vrea, poate Èi cere teatrul Èi ce vrea publicul – cum se întâlnesc seara opÈiunile acestora? ProducÈia recentă, de la NaÈionalul bucureÈtean, <strong><a href="https://www.tnb.ro/ro/abuzarea-publicului">Abuzarea publicului</a></strong>, oferă Èansa unor tineri artiÈti să-Èi exprime opinia despre soarta ‘bătrânului teatru’. Echipa coordonată de Edda Coza reformulează declaraÈii despre magia Èi forÈa artei scenice. Spectatorul este pus în gardă despre problematica spectacolului încă de la foaia-program, prezentată ca un manifest în care îi face cu ochiul jocul grafico-lexical «Abuz(area) publicului».</p>
<div id="attachment_46999" style="width: 374px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-46999" class="wp-image-46999" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/large_Afis_abuzarea-212x300.jpg" alt="" width="364" height="515" /><p id="caption-attachment-46999" class="wp-caption-text">”Abuzarea publicului” &#8211; AfiÈul spectacolului © TNB</p></div>
<p>Bunăoară, acest ‘meta-monstru’ complex, cunoscut iubitorilor de teatru, Èi-a cam reglat conturile cu instituÈia teatrală din perioada anilor ’60. Practic, ‘vorba scandaloasă’ a pus sub semnul întrebării aproape tot ce a crescut de-a lungul secolelor: a dizolvat situaÈia scenică, a anulat cortina, la fel, aplauzele finale, a desfiinÈat personajele Èi a declarat actorii «purtători de cuvânt ai autorului». De asemenea, a atras publicul din poziÈia sa de <em>voyeur</em> Èi – astfel &#8211; a discutat despre cât de directă poate fi, de fapt, relaÈia dintre actori Èi spectatori.</p>
<p>La acea vreme, autorul a călcat cu pricepere pe degetele tuturor, a pus sub semnul întrebării convenÈiile Èi a dat regulile peste cap. Astăzi, când deja s-au petrecut multe pe scenele lumii, Ètim că au fost anulate multe tabuuri, texte narative/epice au fost înlocuite cu abordări Èi spectacole experimentale. Aproape că Èine de obiÈnuinÈă ca orice realizator ambiÈios să fie deschis la orice provocare (uluitoare) din punct de vedere vizual.</p>
<p>AÈadar, păstrând litera Èi spiritul autorului &#8211; textul este doar o piesă împotriva spectatorului, astfel încât să devină o piesă pentru spectator -, Edda Coza urmăreÈte ca privitorul să se înstrăineze doar pentru a se putea gândi la astfel de situaÈie. Orice montare echivalează cu o nouă reflectare a textului în oglinda scenei. Reuşita acestui demers presupune o prealabilă incursiune în universul autorului. ÎnsuÈi Peter Handke iubea <em>Beatles</em>, <em>Rolling Stones</em>, <em>The Who</em>, aÈadar Èi tinerii de pe scena Sălii <a href="https://www.tnb.ro/ro/teatrul/sala-mica">Mici</a> a TNB-ului au aerul unor ‘rebeli împotriva existentului’. Versiunea Eddei Coza abordează întrebarea „Ce (mai) are de spus astăzi teatrul?”. S-a înÈeles de mult că tabuurile de atunci nu mai există.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Pentru Brecht, teatrul era mereu strâns legat de o poveste inventată. DeclanÈat de efectul alienării, acest lucru ar trebui să pună publicul pe gânduri, să le dea de gândit Èi să iniÈieze reflecÈia asupra propriilor acÈiuni Èi a celorlalÈi. Handke, totuÈi, consideră că cel mai bine este să păstrăm literatura complet liberă de ficÈiunea inutilă. Cu acest pas, s-a încapsulat din tot ce s-a cunoscut până acum Èi s-a stabilit, cel puÈin pentru el, un nou gen de teatru. Edda Coza foloseÈte în mod inteligent textul legendar ca bază pentru o nouă dezbatere. Pe scena goală, între pereÈii negri, ca într-o sală de Arta Actorului, actorii se luptă cu &; întru conÈtientizarea propriei artificialităÈi. AÈa se face că piesa lui Handke devine un citat abstract Èi în 2023, cei patru tineri interpreÈi declamă părÈi din textul original Èi se străduiesc să ne transmită că mesajul din spatele acestei lucrări nu Èi-a pierdut relevanÈa. Nici după mai bine de 50 de ani, repetarea Èi „uzura” metodelor nu mai pare depăÈită, ci poate doar mai proeminentă ca niciodată. Purtând haine ‘civile’, fără machiaj sau alte accesorii, actorii interacÈionează cu publicul, miÈcându-se printre spectatori Èi în spaÈiul extra-scenic. Edda Coza preia cu pricepere dilema piesei <em>ad absurdum</em>: tocmai cererea de imediată apropiere se transformă aici într-o imposibilitate ambiguă.</p>
<div id="attachment_47001" style="width: 583px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-47001" class="wp-image-47001" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/ABuzarea-3-300x195.jpg" alt="" width="573" height="372" /><p id="caption-attachment-47001" class="wp-caption-text">Carol Ionescu, Vlad Brumaru, Dan Coza Èi Irina Ètefan în ”Abuzarea publicului” © Florin Ghioca / TNB</p></div>
<p>Critica fundamentală la adresa ‘afacerii teatrului’ Èi a creatorilor săi, a tiparelor lingvistice care distorsionează realitatea, se potriveÈte bine cu resentimentele înfloritoare ale generaÈiei de pe scenă. Discursurile despre provocarea Èi inovaÈia din lumea teatrului sunt actualizate Èi ne reamintesc despre invazia proiecÈiilor video, despre dinamitarea textului epic, dar Èi despre spargerea celui „de-al patrulea zid”. Fără artificii regizorale, ba chiar combătând verbal zorzoanele cu care sunt etichetate (de presa de specialitate) anumite producÈii artistice, echipa coordonată de Edda Coza se rezumă la o stilistică austeră, bazată pe logos Èi pe capacitatea privitorului de a discerne poetica textului. Punctul culminant al inversării conceptuale se regăseÈte în insultele urgente, dinamice adresate propriilor ascultători.</p>
<p>Într-o perioadă în care, din pricina internetului &; reÈelelor de socializare, aproape că suntem inundaÈi de mesaje &; ‘conÈinut’ din toate părÈile, este uÈor să pierzi urma. Această varietate de opÈiuni de publicare deschide oportunităÈi, dar în acelaÈi timp reduce Èi calitatea majorităÈii lucrărilor produse. Printre miÈcări rapide Èi replici, Dan Coza, Carol Ionescu, Irina Ètefan Èi Vlad Brumaru încearcă să spargă tiparele comune Èi să-i forÈeze pe oameni să gândească, să se interogheze despre duplicitate Èi despre superficialitatea lumii actuale. Bizuindu-se Èi pe simbolistica gestului (<em>Flower power</em>), cei patru actori se transformă în adevăraÈi ambasadori ai rezistenÈei prin artă.</p>
<div id="attachment_47000" style="width: 728px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-47000" class="wp-image-47000" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/02/ABuzarea-2-300x192.jpg" alt="" width="718" height="459" /><p id="caption-attachment-47000" class="wp-caption-text">Dan Coza, Irina Ètefan © Florin Ghioca / TNB</p></div>
<p><strong> </strong></p>
<p><strong>Abuzarea publicului</strong> de Peter Handke</p>
<p>Traducere: Victor ScoradeÈ</p>
<p>Regie: Edda Coza</p>
<p>Regia tehnică: Daniel Buglea</p>
<p>Lumini: Cristian Ciopată</p>
<p>Sunet: Sabin Mihoc, Octavian Vasile</p>
<p>Data premierei: 19.02.2023</p>
<p>Durata: 1 h 15 min / Pauză: Nu</p>
<p>DistribuÈia:</p>
<p>Dan Coza<br />
Carol Ionescu<br />
Irina Ètefan<br />
Vlad Brumaru</p>
<p><strong>ProducÈie realizată de Centrul de CreaÈie Èi Cercetare Ion Sava în cadrul programului 9G la TNB.</strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/89.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/madalina-dumitrache/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Mădălina Dumitrache</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (U.N.A.T.C. I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei “săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii” ştiind că cea mai subtilă, dar solidă, formă de supravieţuire este cultura Èi că întotdeauna “Les <em>beaux esprits se rencontrent</em><em>”</em>.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Addthis" target="_self" href="https://www.facebook.com/madalina.dumitrache.3" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:ma&#100;&#097;&#108;in&#097;.&#100;&#117;m&#105;tr&#097;che&#064;&#121;&#109;&#097;i&#108;.c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>