<p><em><strong>Henrik Ibsen</strong></em>, considerat de mulÈi a fi părintele dramei moderne în proză, s-a născut la Skien, Norvegia, la 20 martie 1828. A fost al doilea dintre cei Èase copii ai familiei. Comerciant proeminent, tatăl a dat faliment când Ibsen avea opt ani, aÈa că Ibsen Èi-a petrecut o mare parte din tinereÈe trăind în sărăcie.</p>
<p>Din 1851 până în 1864 a lucrat în teatre din Bergen Èi în Oslo (pe atunci numit Christiania).</p>
<p>La vârsta de douăzeci Èi unu de ani <em><strong>Ibsen</strong></em> a scris prima sa piesă, o tragedie în cinci acte numită <em>Catiline</em>. Ca o mare parte din lucrările sale timpurii, <em>Catiline</em> a fost scrisă în versuri.</p>
<h4>InstituÈia căsătoriei</h4>
<p>În 1858, <em><strong>Ibsen</strong></em> s-a căsătorit cu Suzannah Thoreson cu care a avut un fiu. El a simÈit că, în loc să trăiască doar împreună, soÈul Èi soÈia ar trebui să trăiască egali, liberi să devină proprii lor stăpâni &#8211; această credinÈă poate fi văzută clar în <em>Casa de păpuÈi</em>. În consecinÈă, criticii lui <em><strong>Ibsen</strong></em> l-au atacat pentru că nu a respectat instituÈia căsătoriei.</p>
<p>La fel ca viaÈa sa privată, scrisul lui <em>Ibsen</em> a avut tendinÈa de a zgândări probleme sociale sensibile, iar anumite feÈe ale societăÈii norvegiene au fost încruntate în privinÈa operei sale. SimÈind critici nu numai asupra muncii sale, ci Èi asupra vieÈii sale private, <em><strong>Ibsen</strong></em> s-a mutat în Italia în 1864, cu sprijinul unei burse de călătorie Èi a unei burse de la guvernul norvegian. Următorii douăzeci Èi Èapte de ani i-a petrecut în străinătate, mai ales în Italia Èi Germania.</p>
<p><img class="alignnone size-medium wp-image-49660 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/05/Henrik_Ibsen_by_Gustav_Borgen-768x920-1-250x300.jpg" alt="" width="250" height="300" /></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #999999;"><em>Henrik Ibsen &#8211; foto făcută de fotograful norvegian Gustav Borgen</em></span></p>
<h4>Consolidarea reputaÈiei &#8211; realismul</h4>
<p>Primii ani ca dramaturg nu au fost profitabili, dar i-au adus, în schimb, o valoroasă experienÈă. Primul său succes teatral major, o dramă lirică numită <em>Brand</em>, a fost în anul 1866. A urmat o altă piesă în versuri &#8211; bine primită, <em>Peer Gynt</em>. Aceste două lucrări au contribuit la consolidarea reputaÈiei lui <em><strong>Ibsen</strong></em> ca unul dintre cei mai mari dramaturgi norvegieni ai epocii sale.</p>
<p>În 1879, pe când locuia în Italia, <em><strong>Ibsen</strong></em> Èi-a publicat capodopera, <em>Casa de păpuÈi</em>. Spre deosebire de <em>Peer Gynt</em> Èi <em>Brand</em>, <em>A Doll’s House</em> a fost scrisă în proză. Este considerată pe scară largă un reper în dezvoltarea a ceea ce a devenit în curând un gen de teatru foarte răspândit &#8211; realismul, care se străduieÈte să înfăÈiÈeze viaÈa cu acurateÈe Èi evită viziunile idealizate despre ea. În <em>Casa de păpuÈi</em>, <em><strong>Ibsen</strong></em> foloseÈte temele Èi structurile tragediei clasice în timp ce scrie în proză despre oameni de zi cu zi, neexcepÈionali.</p>
<p><em>A Doll’s House</em> manifestă, de asemenea, preocuparea lui Ibsen pentru drepturile femeilor Èi pentru drepturile omului în general.</p>
<p><em>A Doll’s House</em> a fost urmată de alte două piese suplimentare scrise într-un mod inovator, realist: <em>Ghosts</em>, în 1881, Èi <em>An Enemy of the People</em>, în 1882. Ambele au fost succese. <em><strong>Ibsen</strong></em> a început să obÈină recunoaÈtere internaÈională, iar lucrările sale au fost produse în toată Europa Èi traduse în diferite limbi.</p>
<h4>Munca târzie &#8211; perioada simbolistă</h4>
<p>În lucrările sale ulterioare, <strong><em>Ibsen</em> </strong>s-a îndepărtat de drama realistă pentru a aborda probleme de natură psihologică Èi ale subconÈtientului. În consecinÈă, simbolurile au început să câÈtige proeminenÈă în piesele sale.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Printre lucrările pe care le-a scris în această perioadă simbolistă se numără <em>The Wild Duck</em> (1884) Èi <em>Hedda Gabler</em> (1890). <em>Hedda Gabler</em> a fost ultima piesă scrisă de <em><strong>Ibsen</strong></em> în timp ce locuia în străinătate.</p>
<p>În 1891, s-a întors la Oslo. Dramele sale ulterioare includ <em>The Master Builder</em> (1892) Èi <em>Little Eyolf</em> (1896). În cele din urmă, o boală paralizantă l-a afectat Èi l-a împiedicat să mai scrie. A murit la 23 mai 1906.</p>
<h4>A Doll’s House</h4>
<p>Piesa a fost jucată pentru prima dată la Copenhaga, Danemarca, în decembrie 1879, iar personajul Nora a Èocat publicul contemporan, părăsindu-Èi soÈul Èi copiii în efortul de a se regăsi pe ea însăÈi – un gest, în mare măsură, nemaiauzit până atunci. Femeile trebuiau să stea acasă Èi să fie pe deplin satisfăcute de grija pentru soÈii Èi pentru copiii lor.</p>
<p>Critica directă a lui <em><strong>Ibsen</strong></em> la adresa acestei norme sociale l-a pus în centrul controverselor privind rolul femeilor într-o perioadă în care multe organizaÈii feministe erau create în nordul Èi vestul Europei.</p>
<blockquote><p>„Our home has been nothing but a playroom. I have been your doll-wife, just as at home I was papa’s doll-child; and here the children have been my dolls”</p>
<p>Casa noastră nu a fost altceva decât o cameră de joacă. Am fost soÈia ta păpuÈă, aÈa cum acasă am fost copilul-păpuÈă al tatălui; iar aici copiii au fost păpuÈile mele.</p></blockquote>
<p>Casa de păpuÈi a lui <em><strong>Ibsen</strong></em> este poate cea mai mare declaraÈie a lui cu privire la condiÈia femeii Èi relaÈiile de gen. Piesa se concentrează pe familia Helmer: Nora, Torvald Èi copiii lor. <em><strong>Ibsen</strong></em> demonstrează inegalitatea în dinamica puterii dintre Nora Èi Torvald. Pentru Torvald, Nora a fost întotdeauna „micul” lui ceva, aparent simbolizând atât posesiunea lui asupra ei, cât Èi viziunea lui despre ea ca fiind mai puÈin decât o fiinÈă umană deplină. Prin reapariÈia vechii ei prietene se devoalează o minciună de lungă durată (împrumutul unei mari sume de bani, făcut de Nora pe ascuns &#8211; femeile nu puteau lua decizii! -, pentru a-i salva viaÈa soÈului grav bolnav) Èi Nora îÈi dă seama că sacrificiul ei a fost în van, iar ea doar un spectator în propria căsnicie Èi familie.</p>
<p><img class="alignnone size-medium wp-image-49661 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/05/A-dolls-House_pagina-titlu_original-230x300.png" alt="" width="230" height="300" /></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #999999;"><em>Pagina de titlu originală A</em></span> <span style="color: #999999;"><em>Doll’s House</em></span></p>
<p>Piesa a contestat ideile de bază ale societăÈii despre familie Èi rolurile femeilor Èi bărbaÈilor în relaÈii. Normele secolului al XIX-lea încă limitau femeile la sfera domestică Èi, în general, le considerau frivole Èi incapabile să ia decizii dificile sau complicate.</p>
<p>Personajul Norei contestă direct această noÈiune prin faptul că a luat ceea ce ar fi putut fi considerat o decizie în întregime masculină. A urmat conÈtientizarea Norei că nu era de fapt fericită cu viaÈa ei Èi că pur Èi simplu juca doar un rol, ceea ce a constituit o ameninÈare pentru mulÈi bărbaÈi conservatori contemporani.</p>
<p>În cele din urmă, faptul că Nora îÈi părăseÈte soÈul Èi copiii a fost poate cel mai greu de înÈeles. <em><strong>Ibsen</strong></em> critică idealul căsătoriei din secolul al XIX-lea Èi demonstrează – prin Nora – cum <em><strong>o viaÈă fără individualitate sau alegere este neîmplinită Èi chiar goală</strong></em>.</p>
<p>Această critică îndrăzneaÈă i-a adus cu siguranÈă lui <em><strong>Ibsen</strong></em> o reputaÈie de controversat, dar pe măsură ce societatea a progresat, piesa Èi celelalte lucrări ale lui <em><strong>Ibsen</strong></em> au devenit din ce în ce mai populare. Până în secolul al XX-lea, <em>A Doll’s House</em> era cea mai interpretată piesă din lume.</p>
<p><a href="https://hist259.web.unc.edu/henrik-ibsen-1828-1906/">sursa</a> foto
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/poza_profil_imbunatatita.jpg" width="100" height="100" alt="cel ce flori daruia" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/luminita-giurgiu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">LuminiÈa Giurgiu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>AÈ vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările Èi ieÈirile, când Èi cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec aÈa, pur Èi simplu, prin mine.<br />
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart Èi prin acoperiÈ răzbeÈte ploaia, am dat bir cu fugiÈii. Sunt acum, Èi eu, un Dor.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#108;umin&#105;&#116;&#097;&#046;&#103;i&#117;rg&#105;&#117;.a&#064;&#103;&#109;&#097;i&#108;&#046;c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
A Doll’s House
