<h4>Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seara</h4>
<div>Jean Moscopol, celebru interpret în perioada intrebelică (1930-1939) „a fost un Maurice Chevalier al muzicii româneşti, un senior al cântecului, de o eleganţă perfectă, sufletească şi vestimentară”.</div>
<div>Interpretul cunoscutelor melodii „Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seara” sau „Ce e românesc nu piere” a sfidat regimul comunist compunând cuplete cu tâlc.</div>
<div><img class="aligncenter size-medium wp-image-18650" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/jean_moscopol1-300x245.jpg" alt="" width="300" height="245" /></div>
<div></div>
<div>El a scăpat de represalii fugind din ţară şi trăindu-şi restul vieţii în anonimat, în exil. Jean Moscopol a rămas în America până la finalul vieţii. Cum după fuga lui comuniştii i-au distrus mare parte din discuri, în urma sa au rămas foarte puţine amintiri ale talentului cu care şi-a încântat contemporanii.</div>
<div></div>
<div>
<div>Una dintre ele este aceasta Èi, pentru că este sâmbătă, hai să ne lăsăm purtaÈi de melancolie Èi de vocea inimii&#8230;</div>
</div>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1333" height="1000" data-videoid="09mB97c-w9U" title="Jean Moscopol - Vrei sa ne-ntalnim sambata seara"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=09mB97c-w9U"><img src="https://i.ytimg.com/vi/09mB97c-w9U/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Jean Moscopol - Vrei sa ne-ntalnim sambata seara"></a></amp-youtube></p>
<h4 class="h" style="text-align: center;">Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară</h4>
<p class="ps" style="text-align: center;">Aş vrea într-o seară să ne întâlnim<br />
Dar nu ştiu când e mai bine să ieşim<br />
Lunea n-are nici un rost<br />
Marţi e rău că merge prost<br />
Miercuri ştii şi tu că e zi de post</p>
<p class="ps" style="text-align: center;">Joi mi-e imposibil să te întâlnesc<br />
Că mănânc c-un unchi pe care-l moştenesc<br />
Vineri nu se poate, nu<br />
Că postesc şi eu şi tu<br />
Numai sâmbătă putem să ne dăm rendezvous</p>
<p class="ps" style="text-align: center;">Şi dacă ne-o place stăm chiar până-n zori de zi<br />
Că duminică putem dormi</p>
<p class="ps" style="text-align: center;">Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară<br />
Într-o cârciumioară la şosea<br />
Unde cântă un pian şi-o vioară<br />
Şi-unde nu ne vede nimenea</p>
<p class="ps" style="text-align: center;">Perechi perechi amorezaţii stau la masă<br />
Şi nu văd nimic în jurul lor<br />
Guriţă iau de consumaţie ce le pasă<br />
Dacă-şi fac jurăminte de-amor</p>
<p class="ps" style="text-align: center;">Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară<br />
Într-o cârciumioară la şosea</p>
<h4>Trubadur interbelic</h4>
<div>
<p><strong>Jean Moscopol</strong> se înscrie în galeria marilor trubaduri pe care i-a avut România interbelică. În anii &#8217;30, numele interpretului a fost la fel de cunoscut precum cel al lui Cristian Vasile sau Zavaidoc. Timpul şi regimul comunist l-au sortit uitării şi, deşi astăzi melodiile sale sunt în continuare cunoscute, numele de Jean Moscopol (poate că) nu spune mai nimic românilor.</p>
<div>
<p>Pe numele său real <strong>Ioan Moscu</strong>, s-a născut în 1903 la Brăila, într-o familie de greci. Mama sa, Terpsihore, era din Constanţa, iar tatăl, Lascăr, originar din Grecia, se stabilise în Brăila. Talentul l-a moştenit din partea mamei. ViaÈa sa a urmat un traseu destul de sinuos printre pasiuni, studii Èi angajări.</p>
<div>După liceu a vrut să urmeze o carieră tehnică şi s-a înscris la Universitatea Politehnică din Bucureşti. Nu s-a despărţit însă de muzică şi a început să cânte la un restaurant. Angajat la Întreprinderea Optică „Lares”, a fost trimis la o specializare la Berlin. Ajuns în Germania, Jean Moscopol şi-a urmat visul şi s-a înscris la Conservator.</div>
<div></div>
<div>La întoarcerea în ţară s-a înscris la Conservatorul Lyra la clasa de Canto şi s-a angajat ca funcţionar la Brăila. În 1924 s-a mutat la Bucureşti şi s-a angajat funcţionar la bancă. S-a reînscris la Facultate, la Secţia de Aeronautică.</div>
<div>
<p>Cum muzica a rămas în continuare marea sa pasiune, şi-a făcut o mică trupă cu care a început să participe la concursurile organizate de Institutul Electronic şi Radiofonic.</p>
<div>
<p>Drumul spre succes i s-a deschis în 1929. A ajuns să cânte în celebrul bar bucureştean Zissu care funcţiona pe Calea Şerban Vodă.<img class="aligncenter size-full wp-image-18651" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/zissu_bar.jpg" alt="" width="301" height="167" /></p>
<p>Odată cu intrarea în lumea artistică a primit şi noul nume de scenă: <strong>Jean Moscopol</strong>. Şi-a câştigat admiraţia publicului datorită timbrului vocal deosebit şi a fluieratului inconfundabil cu care îşi presăra melodiile. Popularitatea sa a crescut într-un an atât de tare încât se spune că cei care călcau prin barul Zissu o făceau special pentru a-l asculta.</p>
<div>Când reprezentanul unei case de discuri din Londra l-a auzit cântând la Zissu, i-a propus să-şi înregistreze muzica. Primele discuri le-a făcut la Viena şi vocea sa s-a făcut auzită în întreaga ţară. A fost angajat definitiv de Casa His Master s Voice în 1931, când în România era deja o celebritate. A devenit artist profesionist, după ce şi-a luat licenţa. La Berlin, acolo unde şi-a înregistrat discurile, i s-a propus să rămână definitiv, dar a preferat să revină în ţară.</div>
<div>
<div id="stcpDiv" style="text-align: center;">„<em>Cântase la Viena Èi Berlin, avusese mare succes, înregistrase piesele sale la casele de discuri His Masters’s Voice Èi Telefunken, avea recunoaÈtere internaÈională, dar dorul de Èară îl măcina sufleteÈte, drept pentru care după un succes internaÈional revenea la BucureÈti.</em>”</div>
<div></div>
<div><img class="aligncenter size-full wp-image-18662" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/jean_moscopol_trubadur.jpg" alt="" width="224" height="145" /></div>
</div>
<h4>Perioada de glorie</h4>
<p>La revenirea în ţară şi-a făcut debutul şi pe posturile de radio. În anii 30, perioada sa de glorie, a cântat în cele mai renumite restaurante şi cafenele din Bucureşti. A reuşit să înregistreze peste 300 de cântece. Şlagărele sale, precum „Vrei să ne întâlnim sâmbătă seara” sau „Cel mai divin tango”, erau cunoscute în toată ţara. O vreme a lucrat la Teatrul de Revista &#8222;Alhambra&#8221; intepretând roluri diverse în mai multe operete. Deşi era admirat de reprezentantele sexului frumos şi extrem de curtat, Jean Moscopol nu s-a căsătorit niciodată. A fost un burlac convins şi numele său nu a apărut pe niciun certificat de căsătorie, decât pe post de martor, la cununia unei surori.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-18657" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/bucuresti_interbelic-300x225.jpg" alt="" width="300" height="225" /></p>
<div>
<div>
<p>Sfârşitul războiului l-a prins la Berlin. Moscopol, patriot convins , intepretul cunoscutului cântec „Tot ce e românesc nu piere” a făcut tot posibilul să se întoarcă în ţară, în ciuda vremurilor tulburi. A încercat să treacă Dunărea înotând, încercare nereuşită care l-a adus în prag de moarte. Peripeţia artistului s-a încheiat după ce l-au salvat nişte pescari iugoslavi.</p>
<h4>Român expatriat</h4>
<div>
<p>După război, cariera interpretului a intrat în declin. Moscopol a refuzat să se supună sovieticilor şi şi-a condamnat colegii care s-au transformat în aplaudaci ai regimului.</p>
</div>
<div>
<div>
<p>Realizând că nu va avea viaţă bună sub regimul comunist, Moscopol a fugit din ţară în 1947. O vreme a stat prin mai multe oraşe europene. A fost colaborator al postului de radio Europa Liberă unde a continut să transmită mesaje anti regim românilor aflaţi în ţară. În final s-a stabilit la New York. Aici a ajuns să fie liderul comunităţii de români expatriaţi. În America a continuat să scrie cuplete împotriva regimului, cu gândul la cei rămaşi în ţară.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-18661" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/jean_moscopol_cuplete-300x300.jpg" alt="" width="300" height="300" /></p>
<p><a href="https://adevarul.ro/locale/alexandria/povestea-jean-moscopol-marele-trubadur-s-a-opus-comunismului-In-context-l-a-facut-bou-petru-groza-1_57e277405ab6550cb8db639d/index.html"><span style="color: #999999;"><em>(sursa)</em></span></a></p>
<h4>În amintirile lui Mihai Berechet</h4>
<div id="stcpDiv">
<p align="JUSTIFY">Era prin 1976. Trecuseră ani mulÈi de la plecarea cântăreÈului din România când regizorul Mihai Berechet s-a întâlnit, la Hotelul Dixy din New York, cu Jean Moscopol, despre care relatează în ale sale amintiri: „Nu mi-a venit să cred că am în faÈă fostul idol al BucureÈtiului anilor ’30, pe acel posesor al glasului dulce, care cânta la celebrul bar Zissu. Era un bătrânel cu pielea albă Èi întinsă, părul vopsit roÈcat, corect îmbrăcat, cu pantofi solizi. Cum a intrat, Èi-a scos pălăria, s-a dus la oglindă să-Èi rearanjeze firele de păr care, răvăÈite, îi descopereau chelia. Am avut revelaÈia unui om delicat, cu o frumoasă cultură, care, ca Èi mine, se bucura că ne cunoaÈtem. Era un bun povestitor, fusese coleg de Conservator cu răposata mea soacră, Ecaterina NiÈulescu Èahighian, la clasa maestrului Ion Livescu. Studiase Èi Dreptul Èi Academia Comercială. ÎÈi amintea cu mare simpatie de fratele meu Mircea, cu care fusese prieten. Vorbea o românească perfectă, fără accentul franÈuzesc condiÈionat de cântecele de altădată, fără accentul american în vorbirea lui după atâÈia ani petrecuÈi în America”.</p>
<p align="JUSTIFY">„Pe vremea marii mele vogi, în România, eram funcÈionar la bancă – îi povestea Jean Moscopol lui Mihai Berechet –, succesele mele le-am plătit datorită stilului meu, cu o mie Èi una de poveÈti inventate despre mine, de atât de activa presă a BucureÈtiului. Unii au scornit despre mine că sunt cocainoman. Nu am fost. AlÈii, că sunt homosexual. Nici pomeneală. AlÈii, că aÈ fi bigam. Am avut o mare dragoste, în afară de pasiunea mea pentru cântec. Am fost un om curat. M-au mânjit toÈi, cât am stat în Èară, până în 1947, cât Èi după plecarea mea în Grecia, apoi în FranÈa, unde am cântat alături de Edith Piaf. Mi-e dor cumplit de România, dar nu mă mai pot întoarce… Sunt pe lista neagră. Am dat odată niÈte epigrame anodine la postul <span lang="en-US">„</span>Europa Liberă” Èi, de atunci, nu mai exist… Aici, în America, nu am dus-o uÈor. Am fost paznic de noapte într-un magazin, am mai cântat Èi fluierat pe la adunările româneÈti Èi greceÈti din Queens Èi Astoria… S-au plictisit Èi cei de aici de mine… Vocea o am încă bună, dar nu mai sunt la modă nici aici, nici acolo în Èară”.</p>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div>
<div id="stcpDiv"><span style="color: #999999;"><em>Sursa: Mihai Berechet, „9 caiete albastre”, Editura Florile Dalbe</em></span></div>
<h4>Tot ce-i românesc nu piere &#8211; adevărat imn patriotic</h4>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1333" height="1000" data-videoid="UJJyJXvB_Sw" title="Jean Moscopol - Tot ce-i românesc nu piere"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=UJJyJXvB_Sw"><img src="https://i.ytimg.com/vi/UJJyJXvB_Sw/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Jean Moscopol - Tot ce-i românesc nu piere"></a></amp-youtube></p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-18659" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/02/tot_ce-i_romanesc-300x169.jpg" alt="" width="300" height="169" /></p>
<p>Jean Moscopol poate fi considerat cel mai demn continuator al marelui Constantin Tănase. Pe lângă talentul muzical Èi interpretativ, artistul a fost un adevărat militant implicat în social Èi în politic.</p>
<p>BucureÈtiul cântat de el este minunat descris de către George Sbârcea:</p>
<p style="text-align: center;"><em>„BucureÈti, oraÈ al cântecului sub ceruri largi de vară… BucureÈti a dăruit, prin compozitorii Èi interpreÈii săi, melodii în care se răsfrânge un ciob din sufletul nostru, al tuturor. Bucurie Èi îngândurare, amieze Èi nopÈi laolaltă, cântecele BucureÈtilor de odinioară reflectă totul, cu candoarea simplităÈii. Toate răsunau pretutindeni, înviau din pâlnia patefoanelor, se înălÈau spre bolta teatrelor de revistă Èi făceau bucuria tineretului epocii.”</em></p>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div></div>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/poza_profil_imbunatatita.jpg" width="100" height="100" alt="cel ce flori daruia" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/luminita-giurgiu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">LuminiÈa Giurgiu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>AÈ vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările Èi ieÈirile, când Èi cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec aÈa, pur Èi simplu, prin mine.<br />
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart Èi prin acoperiÈ răzbeÈte ploaia, am dat bir cu fugiÈii. Sunt acum, Èi eu, un Dor.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:l&#117;mi&#110;i&#116;a&#046;g&#105;u&#114;gi&#117;.&#097;&#064;gm&#097;&#105;l.&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>