<p>Încă de la debutul cahulean până la ultimul volum,<em> rotundul</em> &#8211; semn al împlinirii întru dreptate divină &#8211; este motivul distinctiv al poeziei lui Andrei Ciurunga: <em>„Acolo de unde răsare lumină / rotundă ca mingea Èi plină, / acolo tristeÈile lumii se zbat, / În Èara lui RoÈ Împărat”</em>. Autorul îÈi conturează în timp un discurs liric vizionar greu de înregimentat în curente literare, orientări estetice, paradigme lirice, chiar dacă istoriile literare presupun o perpetuă căutare a paradigmelor; poezia lui este „un fir de verticală rugăciune” din care „Èese Èării veÈnicul contur”.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-28279" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/122963782_3797289757227636_3441287656523105903_n.jpg" alt="" width="653" height="960"></p>
<p>Andrei Ciurunga nu caută sisteme poetice formale, de optică, de viziune, de „sensibilitate” Èi mentalitate artistică. Poetul nu este un făcător de texte; legătura lui cu poemul este organică, ontologică, precum e legătura Cuvântului cu Rugăciunea. Istoria, mitul Èi rugăciunea sunt sursele de inspiraÈie ale poetului, aici îÈi caută reperele etice Èi estetice pe care Èi le însuÈeÈte.</p>
<p>Ca poet s-a format mai întâi în mediul intelectual din sudul Basarabiei, fiind născut la Cahul, într-o familie de pedagogi. Unchiul său, Haralamb Vizanti (fostul prefect de Cahul), a fost membru din dreapta Prutului al primului Parlament al României Mari, alături de Ion InculeÈ Èi alte personalităÈi basarabene. Mediul cultural cahulean i-a fost prielnic copilului Robert Eisenbraun. Studiază o vreme la Liceul „Ioan Voievod” din această localitate. Aici a avut profesori exemplari, bine ÈcoliÈi Èi buni patrioÈi. Cu drag Èi preÈuire îÈi va aminti peste ani de inspectorul Ècolar, conducătorul cenaclului literar al Liceului de băieÈi „Ioan Voievod”, Vasile Hondrilă: <em>„un poet delicat Èi un om cum rar mi-a fost să cunosc.”</em>Spiritul unei Ècoli autentice domnea Èi în acest liceu, într-o perioadă, când în România <a href="https://bel-esprit.ro/omul-poate-deveni-om-numai-prin-educatie/">EducaÈia</a> era considerată la fel de importantă ca Èi Armata.<img class="aligncenter size-full wp-image-28280" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/123030054_2896679173893351_5802083460280906448_n.jpg" alt="" width="460" height="644"></p>
<p>În Cahulul interbelic aveau loc evenimente de o mare intensitate Èi vibraÈie patriotică, acÈiuni ce au declanÈat energii viitoare în discipolii acestor profesori de excepÈie, părinÈi spirituali ai viitorului poet, <strong>Andrei Ciurunga.</strong></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-28281" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/122936718_785980008635734_3644414729342042122_n.jpg" alt="" width="454" height="644"></p>
<p>Licean fiind, participă la deschiderea solemnă şi sfinţirea monumentului Ioan Voievod care a avut loc în parcul orăşenesc la 29 iunie, 1937 (autor, sculptorul monumentalist român, Teodor Burcă). Iniţiatorul instalării monumentului este Vasile Hondrilă, distins pedagog, poet, folclorist. Din îndemnul acestui inimos om, în anul 1936 a fost creat un Comitet de iniţiativă pentru instaurarea monumentului. La colectarea surselor financiare au participat pedagogi şi elevi din oraş şi din satele judeţului Cahul. Pe paginile ziarului de atunci „Graiul satelor”, editat de către Vasile Hondrilă, pe cont propriu, erau publicate informaţiile despre activitatea acestui Comitet, mai mult decât atât, erau tipărite liste nominale ale învăţătorilor şi elevilor care au contribuit financiar la acumularea surselor pentru inaugurarea bustului. Câteva fotografii cu elevi Èi profesori ai Liceului &#8222;Ioan Voievod&#8221;, participanÈi la acest deosebit eveniment de inaugurare, se păstrează în patrimoniul Muzeului Èinutului Cahul. În una din aceste imagini este prezent elevul Robert Eisenbraun, viitorul poet &#8211; martir, Andrei Ciurunga, cel din mijloc, cu guleraş alb şi ochelari.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-28282" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/122959114_386360912556790_3625742243625688986_n-e1603897737631.jpg" alt="" width="600" height="427"></p>
<p>Tot la Cahul, la vârsta de doar 16 ani, la tipografia unchiului său, Haralamb Vizanti, Robert Cahuleanul (Eisenbraun) îÈi va edita prima plachetă de versuri, „Melancolie”.</p>
<p>Din anul 1927 până în 1938 urmează liceul de băieÈi din Cahul, însă ultima clasă de liceu e nevoit să o facă la Bolgrad, liceul din Cahul fiind închis.</p>
<p>În sudul Basarabiei, la Cahul Èi Bolgrad, a fost posibilă înfiriparea unei frumoase pleiade de intelectuali, printe care Èi literaÈii Andrei Ciurunga, Leonid ÈeptiÈchi, Teodor Nencev, C. Aldea – CuÈarov, Constantin ReabÈov, Gheorghe Gheorghiu È. a.</p>
<p>Perioada bolgrădeană a lui Andrei Ciurunga se va încununa cu apariÈia celei de –a doua plachete de versuri la 30 iunie 1939, la Tipografia „Capitala” din Bolgrad, „<em>În zodia cumpenei</em>”. La doar 19 ani creaÈia lui anunÈă un poet matur, lirismul fiind marcat de presentimentul tragicului an 1940, „<em>scris în cartea Èării cu litere ciuntite</em>”.</p>
<p>În 1940-1941, primul an de ocupaÈie sovietică a Basarabiei, lucrează învăÈător la Ècoala primară din satul Tartaul de Salcie. Aici va scrie poeme asemeni unor levitaÈii de-asupra nenorocirilor abătute peste vetrele basarabenilor, anulând parcă timpul istoric prin îndemnul de a cânta pentru ziua de Mâine: „<em>Să cântăm, să cântăm luminaÈi pentru Mâine, / de-aicea, din fundul abisului. / În întâmpinarea împlinirii visului / să ieÈim cu sare Èi pâine. // Să cântăm izbucnind tinereÈte la soare, / să nu ne-nchinăm la ziua de azi. // Mâine, mâine vor creÈte brazii din visuri, din frunÈi, din răzoare. // AÈteptaÈi, aÈteptaÈi, vă dau sânge Èi slavă, / Èi gura, Èi gura cu voi mi-o-nfrăÈesc. / Cântecul meu pentru voi îl pornesc: / AÈteptaÈi – nu gustaÈi din otravă!</em>”</p>
<p>Prăpastia deschisă între el Èi prietenii „duÈi peste Prut”declanÈează în sufletul fragil de adolescent &#8211; poet neliniÈti creatoare, frica destrămării, incertitudine Èi <a href="https://bel-esprit.ro/singuratatea-pro-sau-contra/">singurătate</a>. Tonul elegiac e marcat de tuÈe existenÈiale pregnante, prilejuite de împrejurări de viaţă dureroase.</p>
<p>Volumul „<em>În zodia cumpenei</em>” este configurat de câteva linii semantice axate pe dimensiunea <strong>liturgică</strong> („<em>În jurul nostru stă de strajă zarea / Èi pentru noi se roagă lung un miel, / Iar Sfântul Duh, în chip de porumbel , / ne dă din slavă binecuvântarea”</em>); <strong>folclorică </strong>(„<em>A murit poetul pentru vis&#8230; / Mare-i fuse Èara cât o roată, / Cu un cer ca niÈte ochi de fată / Èi cu munÈii cât un paraclis. // A pornit agale pe vântrele, / Lin i-a fost urcuÈul până-n cer, / Èi pe apa cerului năier, / S-ampletit cu nuferii din stele.”</em>) Èi <strong>existenÈială</strong> („<em>Dar eu mi-am răstignit toată povara humii / Pe crucea destinului cu piroane de vis, / Pe când sufletul meu, chinuit, în abis, / AÈtepta să se crape catapeteasma lumii</em>.”)</p>
<p><img class="aligncenter wp-image-28283" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/122964859_662654971311479_3689078244934127731_n.jpg" alt="" width="417" height="593"></p>
<p>Începând cu volumul „<em>În zodia cumpenei</em>”, devin tot mai clar configurate poetic motivele – cheie ale creaÈiei sale: <strong>Învierea prin jertfă</strong>, <strong>Patria rotundă</strong> Èi motivul alegoric al <strong>RoÈului Împărat</strong>. Speciile lirice cultivate izvorăsc organic din specificul limbajului biblic împletit cu cel folcloric: <strong>rugăciunea, psalmul, recviemul, bocetul, imprecaÈia, imnul, doina, colindul, descântecul, testamentul, cântecul de leagăn</strong>. Tonul elegiac al poemelor, în consonanÈă cu imaginile cheie, creează o galerie eclezială ale unor metonimii parabolice de o complexitate artistică unică: <em>„În noaptea asta crucile-s mai albe / Èi luna-i mai aprinsă Èi mai pură. / Argint de stele, răsfirat în salbe, / A troienit frunzare de răsură. // În noaptea asta gândurile-s pline / De zvonul amintirilor de-acasă, / Când sufletul se scoală din ruine / Èi cată cer netulburat – să iasă.</em>”</p>
<p>Vocea poetică este a unui personaj – fantomă, alcătuită din duh Èi trăire viscerală a dramei dezrădăcinării: <em>„Sunt una cu huma! / Sunt una / Cu pomii ce cresc de pe lut, / De parcă-s eu singur crescut / De jos, /Din adânc, / De departe, / Din fundul pământului mut! / Èi-mi pare că-s trunchi noduros, / Un ciot înfrăÈit cu pământul, / Din crăcile căruia / Vântul / a dat toate frunzele jos.</em>” Poemele sunt clădite dintr-un Èesut organic, din răni deschise. Tragicul ia formele unui lirism suav de o <a href="https://bel-esprit.ro/sandro-botticelli-frumusetea-si-gratia/">frumuseÈe</a> pură, sfidând moartea, descompunerea, ruperea Èi înstrăinarea.</p>
<p>În 1943, începe o nouă etapă în viaÈa Èi creaÈia poetului. Distinsul om de cultură, preotul – martir, Vasile Èepordei, originar Èi el din sudul Basarabiei, animator al ediÈiilor chiÈinăuene de atunci, „Raza”, „Basarabia literară”, „Basarabia”, îl invită pe Andrei Ciurunga la ChiÈinău să colaboreze alături de poeÈii Èi publiciÈtii Basarabiei interbelice: Vasile Èepordei, Sergiu Matei Nica, Sergiu RoÈca, Nicolae V. Coban, Sabin Velican. În aceste vremuri tulburi, numai duhul curăÈiei sufleteÈti, încolÈit în copilăria cahuleană, îi întreÈine vie dorinÈa de a-Èi împlini visurile, învingând frici, lipsuri, bucurându-se de o atmosferă extraordinară, frăÈească, lucrând zile Èi nopÈi cu entuziasm Èi inspiraÈie la proiectele lor literare, pagini scrise, serate literare, întâlniri cu prietenii de duh Èi de credinÈă. Tot la ChiÈinău, angajându-se în calitate de profesor la Liceul „B. Hasdeu”, îl cunoaÈte pe ilustrul intelectual al GeneraÈiei Unirii de la 1918, Ètefan Ciobanu (acest moment este evocat cu căldură în memoriile poetului). Marcat de atmosfera literară benefică, contrastantă acelor vremuri neprielnice, Andrei Ciurunga va scrie încă două volume de poezie în perioada de până la refugiu: „Poemul dezrobirii” (ChiÈinău, 1943) Èi „Cântece de <a href="https://bel-esprit.ro/cele-mai-frumoase-poezii-despre-dor/">dor</a> Èi de război” (ChiÈinău, februarie 1944), semnate Robert Cahuleanul. Acest ultim volum basarabean „anunÈă” drumul ales asumat de către Andrei Ciurunga în care Poezia Èi Destinul îÈi dau mâna Èi rămân împreună.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div id="attachment_28284" style="width: 448px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-28284" class=" wp-image-28284" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/122944319_2698474860368141_4880478698252202887_n-e1603897802194.jpg" alt="" width="438" height="623"><p id="caption-attachment-28284" class="wp-caption-text">Andrei Ciurunga</p></div>
<p>În anul 1944 se refugiază împreună cu mama Èi bunica la Brăila. Aici se angajează redactor la „Expresul” lui Sotir Constantinescu Èi mai apoi la „Ancheta”. La 8 noiembrie 1945, în centrul Brăilei, are loc un mare miting anticomunist la care participă Èi Andrei Ciurunga împreună cu prietenul lui, Marcel Gafton. Despre acest eveniment poetul îÈi va aminti: <em>„Aflat în ultimul an de liceu, Marcel Gafton a urcat pe clopotniÈa bisericii „SfinÈii Arhangheli” Èi parcă-l aud, după 46 de ani, cum Èi-a început cuvântul către manifestanÈi: ”Am plecat de la carte, pentru că în cartea inimilor noastre este scris un singur cuvânt: Regele!”</em> <em>Începând cu a doua zi, s-au operat arestări. Am fost depus la penitenciarul Brăila.” </em>După douăzeci Èi cinci de zile de arest este eliberat, din lipsă de probe.</p>
<p>Pe la sfârÈitul lunii aprilie 1947 tipăreÈte 32 de exemplare, pe o faÈă a hârtiei, din noua lui broÈură pe care nu mai reuÈeÈte să o publice, pentru că tot în acest an, la 30 decembrie, Regele este silit să abdice, iar în 1948 vine hotărârea de suprimare a „Anchetei”: <em>„</em><em>Mama a luat cărticica, a răsfoit-o, s-a îngrozit de unele poezii Èi mi-a spus: Ce vrei să faci cu ele? &#8211; Cum ce să fac? Să le dau drumul în lume!” </em></p>
<p>În 1949 se mută la BucureÈti. Va locui pe strada Caragea Vodă din BucureÈti. Va fi angajat la revista „Flacăra”, totodată colaborând la publicaÈiile: „Ateneu”, „Ramuri”, „Vatra”, „Urzica”, „Rebus”, „Contemporanul”, „ViaÈa Românească”. Aici îl cunoaÈte pe George Călinescu: „<em>L &#8211; am cunoscut la un colÈ de stradă, alăturându-mă unui grup în mijlocul căruia perora, cu gesturi Èi voce inconfundabile. Era de faÈă Èi Radu Tudoran. Cred că el m-a prezentat marelui critic. Mi-am amintit cu nostalgie de „Jurnalul literar” din 1939, când directorul G. Călinescu îmi răspundea personal la fiecare scrisoare &#8211; Èi, ce eram eu pe-atunci, decât un elev de liceu anonim?! – comunicându-mi soarta manuscriselor mele trimise cu mult tupeu spre publicare în paginile Jurnalului&#8230;”</em></p>
<p>La 2 februarie 1950, va fi denunÈat de un coleg Èi condamnat la patru ani pentru „crimă de uneltire împotriva păcii”: <em>„AjunÈi în singura cameră pe care o aveam, au început să scotocească furioÈi. Cel mai rău se purtau cu fotografiile. </em><em>Le priveau cu ură, mă întrebau pe cine reprezintă Èi le aruncau cu dispreÈ pe covor, strivindu-le cu bocancii de pe care musteau noroiul Èi zăpada de pe-afară. După vreo două ore de vandalism: &#8211; Unde ai ascuns cartea pe care ai tipărit-o clandestin la Brăila?”</em></p>
<p>De fapt, este condamnat în numele poeziei. Între 1950-1954 are prima detenţie, suportând-o la Canal. Cea de a doua, 1958-1964 – Balta Brăilei, Gherla. În toÈi aceÈti ani, a scris versuri şi titluri de poezie pe hârtie din sacii de ciment, pe săpun, în memorie, pe bucăţele de batistă sau pânză din cămaşă (cusute cu un ac din sârmă găurit cu un ciob de sticlă cu aţă din saltea). Aceastea au fost scoase din închisoare în căptuşeala hainei şi cingătoarea pantalonilor.</p>
<p>Poezia lui este marcată de evenimente care îi mutilează viaÈa, tinereÈea, asistând împreună cu prietenii lui de cuget Èi simÈire la tragedia poporului român. Această latură biografică a creaÈiei sale nu e în detrimentul poeticităÈii sau lirismului , cum înclină să creadă unii, întrucât, aşa cum vom vedea mai departe, Andrei Ciurunga trăieşte exclusiv în, prin şi pentru Poezie. Pornind de la remarca distinsului filozof al culturii, A. E. Baconsky din volumul despre literatura contemporană „Meridiane”, suntem în asentiment cu ideea că „simÈul istoric este indispensabil oricui vrea să rămână poet după ce a trecut de douăzeci Èi cinci de ani”. Poeziile lui Andrei Ciurunga nu sunt doar biografii sentimentale versificate; autorul raportează timpul său interior, intim la evenimentele lumii; ca poet, meditează, suferă, trăieÈte conÈtiinÈa propriei sale contemporanietăÈi, asfel poemele lui din <em>„Cântece de <a href="https://bel-esprit.ro/cele-mai-frumoase-poezii-despre-dor/">dor</a> Èi război”</em> sunt pagini de istorie, transpuse estetic în pagină de Poezie. Nu numai limbajul textelor, titlurile, metaforele trimit la contextual istoric, dar Èi partea de sub &#8211; text care indica anul, luna Èi localitatea fac parte din Metaforă, întregind Legenda. Cititorul devine atent la aceste detalii Èi părtaÈ la eveniment, sentiment, trăire. Poetul Andrei Ciurunga păstrează intactă coerenÈa Èi echilibrul între individualitatea sa artistică Èi spiritul timpului Èi al culturii căreia îi aparÈine. AcelaÈi A. E. Baconsky spunea: „Nu pot exista poeÈi apatrizi Èi acela care nu reprezintă universal Èării sale devine implicit incapabil de a se reprezenta pe sine ca individualitate distinctă”.</p>
<p>Itinerarul spiritual al lui Andrei Ciurunga, relevat de poezia sa, include „staÈiile” Èi „orele” simbolice asemeni unei călătoriii iniÈiatice: „<em>În Èara lui RoÈ Împărat / durerea se culcă cu trupul în pat, / durerea se suie cu sufletu-n cer. // Demult, un <a href="https://bel-esprit.ro/audrey-hepburn-pentru-copilul-din-noi-toti/">Copil</a> de dulgher / a spus: Să fugiÈi de păcat / Èi de Èara lui RoÈ Împărat […]</em><em>” (Cahul, 14 iulie 1940)</em>Poeziile lui sunt elegii de <a href="https://bel-esprit.ro/cele-mai-frumoase-poezii-despre-dor/">dor</a>, doine de <a href="https://bel-esprit.ro/o-istorie-a-razbunarii-intre-justitie-si-vendeta/">răzbunare</a>, profeÈii poetice, o Ars Poetica scrisă pe „<em>rostogolite pietre de hotare</em>”: „<em>Tot ce n-am putut să iau – am dat. / Tot ce n-am putut să dau – mi-au smuls. / Sunt sătul de tine, cântec muls / dintr-un uger de lumini Èi de păcat</em>.” („<em>Confesiune</em>”, <em>Tartaul de Salcie (Cahul), 2 septembrie 1940)</em>. Textele lui depăÈesc adesea graniÈele poeticului, limitele poeziei, intrând într-o altă dimensiune Èi vibraÈie spirituală &#8211; mistică, jertfelnică, disimulând durerea în rugăciune, psalm, cântec „de moarte”, „de pe front”, „cântec pentru Basarabia”, „recviem pentru Èara de acasă”: „<em>MiluieÈte, Doamne, pe eroii care / au căzut în luptă pentru crucea Ta / Èi aprinde-n ceruri pentru fiecare, / candelă de veghe – câte-un pui de stea. // Inimile bune, frânte pe vecie, // fă-le să răsară, printre grâne – maci. / Ochii lor ca zarea, risipiÈi în glie, / În cicori albastre, Doamne, să-i prefaci. // MiluieÈte, Sfinte, sufletele bune / duse sus acolo, lângă Tine, lin – Èi-mplineÈte visul lor din rugăciune: / Fă-le Èara, Doamne, cât un brad. Amin.”</em>Textele lui sunt pătrunse de un aer mistic transformând discursul într-o ectenie a milei, a rugăciunii pentru fericiÈii Èi pururea adormiÈii fii ai Patriei care prin jertfa lor au înălÈat în cer Slavă Neamului Românesc.</p>
<p>După 1989 continuă să scrie poeme Èi să-Èi „adune” amintirile într-un volum intitulat „Memorii optimiste”. Descoperim între aceste rânduri un suflet luminos, nerăzbunător, dar ferm în izbânda spiritului. Gheorghe Gheorgiu, coleg de liceu din perioada bolgrădeană, care l-a vizitat la BucureÈti după 1989, mărturisea: „Ani de zile a tot sperat să vadă la el acasă un volum cu versurile lui născute în lupte Èi între pereÈi de beton, versuri despre Basarabia – „Èara mea de dincolo de Èară”. Dar nu s-a găsit nici o editură de la ChiÈinău să-i împlinească visul. Dimpotrivă, el îÈi edita la BucureÈti poeziile pe cont propriu Èi din fiecare tiraj expedia la Cahul Èi ChiÈinău, pe adresa Uniunii Scriitorilor din Moldova, câte două-trei sute de exemplare pentru bibliotecile Ècolare.”</p>
<p>În 2018, la doisprezece ani după plecarea lui Andrei Ciurunga în „Èara fără <a href="https://bel-esprit.ro/cele-mai-frumoase-poezii-despre-dor/">dor</a>”, Editura „ÈtiinÈa” din ChiÈinău tipăreÈte cartea „Andrei Ciurunga. Scrieri”. EdiÈia oferă o imagine cvasicompletă a activităţii literare a poetului, ilustrând cele două secţiuni distincte ale creaÈiei sale originale: poezia Èi memorialistica. Secţiunea „Poezie” include texte din volumele tipărite de poet începând cu debutul din 1936 Èi până la sfârÈitul vieţii sale, fiind urmată de<em>„Memoriile optimiste”</em> din volumul cu acelaşi nume (BucureÈti, 1992) şi o serie de texte nepublicate în volum, reunite sub genericul <em>Basarabia de odinioară.</em> Textele sunt precedate de un studiu introductiv asupra creaţiei poetului Èi o cronologie a vieţii lui dramatice. Volumul se încheie cu o secţiune de note, comentarii Èi referinţe la textele incluse Èi alta de iconografie. Studiul introductiv din acest volum este realizat de Anatol Moraru.</p>
<p>AÈ vrea să închei acest modest omagiu adus poetului Andrei Ciurunga cu o doină, poem care ar fi întregit orice antologie de poezie românească, dacă aceasta i-ar fi găsit loc între coperÈile sale: <em>„Lună, cale tulbure, / numai dor Èi pulbere, / dăruieÈte-i Prutului / liniÈtea sărutului, fulguie-Èi zăpezile / cât se-ntind livezile / peste Èara plângerii, / care – aÈteaptă îngerii. // Du-te lună crainică / peste codri, tainică / Èi-ndulceÈte-i satului / arÈiÈa oftatului, / tălmăceÈte-i pragului / zbuciumul pribeagului, / mângâie pleoapele / străvezii ca apele / Èi sărută frunÈile / tinere ca nunÈile / când se-nchină stelelor, în bătaia relelor. // Lună, lună – luminiÈ / lebădând în păpuriÈ, / rugăciune, denie, / soră de bejenie, / fă-te puf, fă-te covor, / pentru paÈii care dor, // culcă-te pe jos – mătasă – pentru paÈii fără casă, / lunecă pe drum deschis / pentru paÈii fără vis. // Lună, sora munÈilor, / bucuria frunÈilor, / mergi în Èara plângerii / care-aÈteaptă îngerii / Èi sărută vetrele / unde criÈcă pietrele, / răscoleÈte crengile, / scutură tălăngile, / mângâie pleoapele / care dorm ca apele, / Èi vesteÈte porÈilor / învierea morÈolor, / stelele când se desprind, / dorurile când se-aprind, / lacrimile când se rup &#8211; // <strong>lună, frunte fără trup</strong>…” („Doină pentru fraÈii mei”)</em></p>
<p> ;</p>
<p>Veronica Popa, Cahul, 14 octombrie, 2020</p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Veronica Popa' src='https://secure.gravatar.com/avatar/6025eab9384faf6d08f51345224febb2c94ae342b78bd83e3b5d7ad806c22423?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/6025eab9384faf6d08f51345224febb2c94ae342b78bd83e3b5d7ad806c22423?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/veronica-popa/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Veronica Popa</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:v&#112;&#111;&#112;&#097;&#064;Y&#097;&#104;&#111;o.co&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>