<p>SERGIU NICOLAESCU (13 aprilie 1930, Târgu Jiu- 3 ianuarie 2013, BucureÈti) a fost cel mai prolific regizor român.</p>
<p>ObiÈnuia să spună că singurii săi copii vor rămâne filmele proprii. La finalul vieÈii numărul lor a fost de 54. S-a mai putut mândri cu faptul că producÈiile sale cinematografice ar fi fost urmărite de un miliard de spectatori (majoritatea dintre ei- chinezi Èi ruÈi), dar printre aceÈtia ar fi fost Èi 130 milioane de spectatori români. Era convins de valoarea sa regizorală (pe care o considera ca nefiind cu nimic mai prejos, faÈă de a marilor regizori mondiali) Èi nu ezita să afirme răspicat acest lucru. Practic, întreaga lui viaÈă a fost dedicată cinematografiei: &#8222;<em><strong>Marea <a href="https://bel-esprit.ro/ion-minulescu-si-ne-am-iubitti-aduci-aminte/">iubire</a> şi cea mai stabilă mi-a fost meseria.&#8221;</strong></em></p>
<p>A fost Èi actor (adesea principal) în unele dintre filmele proprii. Ca actor cred că a fost mediocru, dicÈia sa fiind (în mod evident) deficitară. (Dar acest aspect pare să fi fost o caracteristică a multor actori români). Atuul principal al creaÈiei cinematografice nicolaesciene îl reprezintă marea popularitate de public. Practic, generaÈii întregi de români au învăÈat istorie, din filmele lui Sergiu Nicolaescu. Evident- o anumită istorie. Una în care se insista mult pe excepÈionalismul românesc. Mihai Viteazul putea fi auzit adresându-se celor din jurul său cu apelativul de &#8222;români&#8221;, ceea ce era greu de crezut că s-ar fi putut întâmpla în epoca respectivă.</p>
<p>În alte contexte, Decebal sau alte personaje istorice rostesc fraze care par reluate din textele documentelor de partid, evident- ceva mai periate. Un anumit bombasticism este o constantă a filmelor lui Nicolaescu, deÈi acesta a colaborat în multe dintre ele cu Titus Popovici &#8211; scriitor extrem de dotat estetic, devenit cel mai important scenarist al perioadei ceauÈiste. Popovici era un cinic iubitor de trai bun, care ar fi putut deveni un mare prozator român, însă a preferat scenariile cinematografice- excepÈional plătite în epocă.</p>
<p>Uneori, replicile scrise de Titus Popovici aveau oarecare miez, dar aceasta era mai curând o raritate.</p>
<p>Sergiu Nicolaescu a avut ambiÈia de a folosi tehnici ale cinematografiei nord-americane în producÈiile sale, accentul căzând adesea pe cascadorie Èi spectaculos, iar recursul la masele mari de oameni (Ministerul Apărării NaÈionale să trăiască!), a reprezentat un sprijin preÈios pentru filmele sale istorice. &#8222;Mihai Viteazul&#8221; (1970)- a fost considerat drept cel mai important film românesc al tuturor timpurilor, propunere a României pentru Oscar, la un moment dat. Cei care l-au negat pe Nicolaescu în calitate de regizor, au argumentat prin aceea că filmele sale n-ar fi adus nicio inovaÈie deosebită, fiind mai curând o colecÈie de procedee convenÈionale, aglomerate haotic, cu accent pe superficialul senzaÈional, în detrimentul oricărei radiografii psihologice autentice.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><img class="aligncenter size-full wp-image-37567" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/01/ea3066fe6f05791b292791c6339853fc.jpg" alt="" width="440" height="565"></p>
<p>Regizorul-actor Èi-ar fi tras mai mereu partea leului , căutând să iasă în evidenÈă, prin importanÈa personajelor pe care le interpreta. Partizanii lui au apreciat că filmele lui Nicolaescu au reprezentat în Epoca Nicolae CeauÈescu, adevărate injecÈii de oxigen, prin dinamismul, coloristica, barocul dinamic Èi acÈiunea lor- toate acestea Èinând spectatorul cu sufletul la gură. Regizorul a avut ambiÈia de a realiza un fel de cronică cinematografică a istoriei României Èi ne amintim în acest sens, de un alt ambiÈios, care avea acelaÈi vis (dar în planul literaturii)- prozatorul Cezar Petrescu.</p>
<p>Èi unul Èi celălalt au avut o operă impresionantă cantitativ, dar din care puÈine piese vor rezista trecerii timpului. (Cel puÈin, astfel se pronunÈă specialiÈtii). AlÈii l-au comparat pe Sergiu Nicolaescu cu Adrian Păunescu, trăsătura comună reprezentând-o dimensiunea operelor, energia, dorinÈa de afirmare, predilecÈia pentru basorelieful amplu, copleÈitor. Personal, din creaÈia lui Nicolaescu mi-au plăcut în mod deosebit filmele &#8222;Osânda&#8221;, &#8222;Ciuleandra&#8221; , &#8222;Francois Villon&#8221; Èi &#8222;Orient Express&#8221;.</p>
<p>Ciclul policier- cu acel comisar simpatizant al comuniÈtilor ( care îÈi bate joc de legionarii prezentaÈi drept o adunătură de imbecili)- este un fals istoric Èi o demonstraÈie de propagandă joasă. Ca om politic devenit senator (după 1990) Nicolaescu cădea adesea în penibil, atunci când dorea să fie considerat Èi un respectat cunoscător al istoriei românilor.</p>
<p>Chiar dacă se documentase (în mod incontestabil) pentru filmele sale de gen, unele intervenÈii pe marginea anumitor subiecte istorice (vizibile în cadrul unor emisiuni de televiziune în care participa) nu-l avantajau deloc.</p>
<p>Dincolo de toate aceste sumare observaÈii, este cert că Sergiu Nicolaescu avea un straniu farmec personal, care venea (poate) Èi din faptul că rămăsese în mod clar, un om al trecutului: &#8222;<em><strong>Am ajuns la vârsta amintirilor. Nu am copii, nu am nepoţi care să îmi îndulcească bătrâneţile, dar am filmele mele şi publicul.&#8221;</strong></em></p>
<p><em><strong>&#8222;Ai observat cât de copleşitor este numărul proştilor în lume? Nu râde. Nu-i dispreţui. Proştii sunt necesari oamenilor inteligenţi, tot aşa cum oamenii cinstiţi sunt necesari escrocilor. Proştii calmează şi odihnesc inteligenţele obosite. Grav este atunci când sunt prea mulţi sau prea proşti.</strong></em> (<em>Orient Express, un film de </em> de <strong>Sergiu Nicolaescu</strong> &#8211; 2004)&#8221;
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Cristian Sandache' src='https://secure.gravatar.com/avatar/98e72ec3b3a3330544facec5c54c1425d5a524ee41a00ac069a58a8ff78e0184?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/98e72ec3b3a3330544facec5c54c1425d5a524ee41a00ac069a58a8ff78e0184?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/cristian-sandache/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Cristian Sandache</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Profesor universitar doctor habilitat în cadrul FacultăÈii de Istorie, Filosofie Èi Teologie a UniversităÈii „Dunărea de Jos” din GalaÈi, Cristian Sandache este o personalitate complexă, un om devotat scrisului, literaturii Èi esteticii literare, fiind una dintre cele mai active prezenÈe în domeniu.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#099;s&#097;&#110;&#100;ac&#104;e&#064;y&#097;&#104;oo&#046;&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>