<h3><strong><em>„Nu ne putem întoarce acolo, asta-i sigur. Trecutul e încă proaspăt. Lucrurile pe care am încercat să le uităm ar începe să fie răscolite, iar senzaţia aceea de nelinişte, lupta împotriva unei spaime nechibzuite potolită acum, slavă Domnului, ar putea renaşte fără sa ştim cum şi ar putea să ajungă iar tovarăşa noastră vie.” &#8211; </em></strong>Daphne Du Maurier, ”Rebecca”</h3>
<p><img class="alignnone wp-image-28784" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/11/Rebecca-004.jpg" alt="" width="673" height="508" /></p>
<p>«Trecutul trăieÈte în jurul nostru. Amintirile „se agită”.» &#8211; aceasta ar putea fi esenÈa cărÈii lui Daphne Du Maurier, o carte atât de îndrăgită de generaÈii întregi de cititori. Întotdeauna, lumea s-a aflat într-o stare de neliniÈte, iar fantomele au dat târcoale celor rămaÈi în viaÈă, uneori cerând chiar răzbunarea dincolo de mormânt. Când naiva jună &#8211; care narează povestea &#8211; se căsătoreÈte cu văduvul Maxim de Winter abia dacă Ètia câte ceva despre el. Orbită de Èarmul misteriosului bogătaÈ, tânăra se întoarece, alături de el, la conacul familiei, o construcÈie gothică, numită „Manderley”.</p>
<p>Acolo, naiva făptură găseÈte o lume dominată de „mitica Rebecca”; prezenÈa acesteia se simte încă în perne monogramate, perii de păr gravate, ca să nu mai vorbim de amintirile tuturor, care sunt de acord cu toÈii că «a fost cea mai frumoasă femeie care a trăit vreodată». În astfel de condiÈii, noua doamnă de Winter se teme că nu se va putea măsura niciodată cu cea care patronase conacul. Temerile ei sunt justificate.</p>
<p>Cartea/<em>Rebecca</em> a fost adaptată pentru film (Èi radio Èi teatru) de nenumărate ori, cea mai faimoasă, fiind &#8211; desigur &#8211; versiunea lui Alfred Hitchcock (1940), avându-i în distribuÈie pe Laurence Olivier în rolul Maxim, Joan Fontaine în rolul doamnei De Winter, iar Judith Anderson interpretând rolul doamnei Danvers (menajera care rămâne loială până la moarte celei care fusese Rebecca). Orson Welles a fost cel mai inspirat, adaptând cea mai bine vândută carte pentru radio în anul în care a fost publicată. Alături de numeroase adaptări pentru televiziunea americană, BBC a produs o versiune excelentă într-o mini-serie. Succesul cărÈii are loc oriunde pe glob. AÈa se face că au existat câteva filme Èi la Bollywood inspirate de <em>Rebecca</em>.</p>
<p>Noua adaptare pentru <a href="https://www.netflix.com/title/81002196">Netflix</a>, în regia lui Ben Wheatley, cu un scenariu de Jane Goldman, Joe Shrapnel Èi Anna Waterhouse, evidenÈiază punctele forte ale versiunii din 1940 Èi subliniază unele lipsuri în ceea ce priveÈte stilul, atmosfera Èi înÈelegerea generală a poveÈtii în sine. Romanul începe ca un vis, cu celebra replică din deschidere: „Aseară am visat că m-am dus din nou la Manderley”.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>UrmăriÈi varianta din 1940 a filmului, regizat de <span style="color: #ff0000;"><a style="color: #ff0000;" href="https://www.youtube.com/watch?v=m1uvgx3NUR0" target="_blank" rel="noopener">Alfred Hitchcock</a></span></strong></h3>
<p>Versiunea din 2020 păstrează această structură înainte de a sări la Monte Carlo, unde o tânără (Lily James) modestă se străduieÈte să-i facă mereu pe plac celei care o angajase să-i fie însoÈitoare, o cumplită snoabă, pe nume doamna Van Hopper (Ann Dowd). DeÈi acÈiunea are loc în mod explicit în 1935, Marea Depresiune nu se regăseÈte nicăieri. Vorbim despre o lume strălucitoare, cea a epocii jazzului, cu râuri de Èampanie Èi revărsări de aur, unde oamenii bogaÈi dansează <em>swing</em> Èi jazz în Èinute elegante.</p>
<p>Într-o dimineaÈă, fermecătorul Maxim de Winter (Armie Hammer) salvează eroina din stânjeneala socială Èi, captivat de ea, o invită să iasă în afara oraÈului. Plutea deja, în aer, bârfa Èoptită cum Maxim era încă trist din pricina morÈii soaÈei sale iubite, Rebecca. După o rapidă romanÈă, inclusiv amorul pe plajă, bogătaÈul îi propune căsătoria Èi întoarcerea la Manderley.</p>
<div id="attachment_28780" style="width: 747px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-28780" class="wp-image-28780" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/11/Rebecca-00-300x200.jpg" alt="" width="737" height="492" /><p id="caption-attachment-28780" class="wp-caption-text">Armie Hammer &; Lily James în ”Rebecca” © Netflix</p></div>
<p>Acolo, Kristin Scott Thomas, în rolul doamnei Danvers, cu ochii reci Èi întunecaÈi precum gheaÈa neagră, se strecoară prin cameră pentru a o întâlni pe «noua doamnă a casei». Cu tot machiajul de pe chipul lui Kristin Scott Thomas e greu de a eradica memoria interpretării terifiante Èi erotizate a lui Judith Anderson (chiar Èi cu Codul de producÈie, filmul din 1940 este mai explicit despre natura devoÈiunii doamnei Danvers faÈă de Rebecca decât această versiune actualizată).</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>AÈadar, pe măsură ce noua doamnă de Winter rătăceÈte prin noua ei casă, observă litera „R” – literalmente &#8211; peste tot. ToÈi cei pe care îi întâlneÈte, inclusiv vărul Rebecca (Sam Riley), care avea interdicÈie în casă, din motive misterioase, este încă bântuit de memoria ei. Doamna De Winter este tulburată de această „fantomă”, geloasă, confuză Èi rănită de transformarea lui Maxim de la romanticul <em>playboy</em> la sumbrul soÈ, care fierbe de furie Èi pătrează ferecate multe secrete.</p>
<div id="attachment_28781" style="width: 740px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-28781" class="wp-image-28781" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/11/Rebecca-001-300x169.jpg" alt="" width="730" height="411" /><p id="caption-attachment-28781" class="wp-caption-text">Armie Hammer &; Lily James în ”Rebecca” © Netflix</p></div>
<h2 style="text-align: center;"><strong>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/rebecca-daphne-du-maurier/" target="_blank" rel="noopener">”Rebecca”</a></strong></h2>
<p>În prima jumătate, Lily James e mereu susceptibilă, înspăimântată, abia în a doua parte aduce o simplitate revigorantă rolului, deoarece personajul preia frâiele situaÈiei Èi depăÈeÈte perioada dificilă de la început. Joan Fontaine păstra naturaleÈea Èi frăgezimea eroinei Èi clarifica – cumva – publicul că eroina sa avusese prima experienÈă cu un bărbat, în toate sensurile cuvântului.</p>
<div id="attachment_28783" style="width: 723px" class="wp-caption alignnone"><img aria-describedby="caption-attachment-28783" class="wp-image-28783" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/11/rebecca-003-300x200.jpg" alt="" width="713" height="475" /><p id="caption-attachment-28783" class="wp-caption-text">Kristin Scott Thomas (Mrs Danvers) &; Lily James (Rebecca) © Netflix</p></div>
<p>Gelozia sexuală constiuie o uriaÈă miză a cărÈii lui Du Maurier: cât de îngrozitor ar fi să Ètii că nu ai dimensiunile ideale ale celei pe care o înlocuieÈti? Chiar Èi o scenă în care noua doamnă de Winter găseÈte, ascuns într-un sertar, catalogul pentru lenjeria sexy a Rebeccăi nu este suficientă pentru a stabili calitatea coÈmarului. Există o Rebecca acolo, în pat cu proaspeÈii căsătoriÈi, râzând de neîndemânarea noii mirese a lui Maxim? În acest sens, regăsim eficienÈa câtorva secvenÈe halucinante în care noua doamnă de Winter are coÈmaruri: viÈa-de-vie care izbucneÈte prin podeaua sălii mari, sugerând că ar prinde-o în ghearele lor, sau un moment halucinant în care participanÈii la un bal mascat se apropie de ea, scandând vesel: „Rebecca! Rebecca!”. Fără acest spirit nu ar fi de înÈeles atmosfera generală Èi tot ceea ce se-ntâmplă. Dacă <strong>Rebecca </strong>ar fi fost tratată doar tradiÈionalist, ca o piesă melodramatică romantică, nu ar fi putut atinge spiritul vremii. La atmosfera generală a contibut din plin ilustraÈia muzicală, în special partiturile de la <em>Moon</em> Èi <em>Black Swan.</em> TotuÈi, regăsim o mică ruptură:când Maxim îÈi deschide pentru prima dată sufletul despre trecutul său tragic, se aud un pian blând Èi o temă de corzi; complet fără legătură cu ceea ce se spune/mărturiseÈte. Ar fi fost mai nimerit să nu existe ceva„uÈor” în acea scenă importantă. Èarmantul Armie Hammer se regăseÈte e pe un teren sigur în prima jumătate, unde trebuie să fie fermecător, bogat, romantic, dar apoi pare în apele lui în a doua jumătate, când trebuie să se confrunte cu oroarea circumstanÈelor reale ale morÈii Rebeccăi.</p>
<p>Nimeni nu are o înÈelegere fermă a ceea ce se presupune că joacă. Nu există un sentiment suficient de clar de suprimare colectivă: dorinÈe nespuse, chinuri sexuale / psihologice atât de intense încât să (con)ducă la nebunie. În fond, nu e groază, ci „romantism gotic”. AÈadar, Èi actuala ecranizare demonstrează că <strong>Rebecca</strong> va rămâne una dintre filigranele înalte ale genului romantic gothic.</p>
<p>Regia: Ben Wheatley</p>
<p>Scenariul: Jane Goldman, Joe Shrapnel, Anna Waterhouse după romanul omonim al lui Daphne Du Maurier</p>
<p>Imaginea: Laurie Rose</p>
<p>Montajul: Jonathan Amos</p>
<p>Muzica: Clint Mansell</p>
<p><strong>DistribuÈia</strong>:</p>
<p>Lily James &#8211; Doamna de Winter</p>
<p>Armie Hammer &#8211; Maxim de Winter</p>
<p>Kristin Scott Thomas &#8211; Doamna Danvers</p>
<p>Keeley Hawes &#8211; Beatrice Lacy</p>
<p>Ann Dowd &#8211; Doamna Van Hopper</p>
<p>Sam Riley &#8211; Jack Favell</p>
<p>Tom Goodman-Hill &#8211; Frank Crawley</p>
<p>Mark Lewis Jones &#8211; Inspectorul Welch</p>
<p>John Hollingworth &#8211; Giles Lacy</p>
<p>Bill Paterson &#8211; Dr Baker</p>
<p>Durata: 121 min
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/89.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/madalina-dumitrache/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Mădălina Dumitrache</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Cultura te îmbogăţeşte, te plasează pe o anumită ierarhie valorică, cu condiţia să fie dublată de inteligenţă şi de cei şapte ani de acasă. Licenţiată în Teatrologie-Filmologie (U.N.A.T.C. I.L.Caragiale, Bucureşti) şi Pedagogie (Univ. Buc.), mă simt aproape de cei “săraci în arginţi, dar bogaţi în iluzii” ştiind că cea mai subtilă, dar solidă, formă de supravieţuire este cultura Èi că întotdeauna “Les <em>beaux esprits se rencontrent</em><em>”</em>.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Addthis" target="_self" href="https://www.facebook.com/madalina.dumitrache.3" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#109;&#097;d&#097;l&#105;&#110;&#097;.du&#109;itra&#099;he&#064;ym&#097;&#105;&#108;&#046;c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>