
<h1>&#8221; <strong>Eşti stăpânul a ceea ce nu spui şi sclavul a ceea ce vorbeşti</strong>.&#8221;</h1> 

<p>Una dintre cele mai marcante figuri ale psihologiei universale, dar Èi unul dintre cei mai controversaÈi gânditori ai secolului XX, <strong>Sigmund <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a></strong> <br> (Moravia, 6 mai 1856 – Londra, 23 septembrie 1939) a contribuit substanÈial la definirea conceptelor de copilărie, personalitate, memorie, sexualitate, terapie, Èi multe altele, punând bazele unor teorii revoluÈionare care au schimbat total cursul psihologiei moderne.</p>
<p>Este foarte important să cunoaÈtem viaÈa lui <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a>, contextul social în care a crescut Èi în care Èi-a afirmat ideile, pentru a înÈelege în totalitate amploarea Èi importanÈa acestora.</p><figure class="wp-block-image"><img class="wp-image-6977 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/02/7b42499a22d5f5365477668cf2613815.jpg" alt="webdesignerdepot.com"></figure><p class="has-medium-font-size"><strong><em>7 aspecte biografice</em></strong></p><p>1. A fost primul dintre cei 8 copii ai familiei <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a>. DeÈi era cel mai mare, el povestea adesea că era preferatul mamei lui.</p><p>2. A fost un mare promovator al consumului de cocaină. Până la descoperirea efectelor negative a acesteia, <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a> a promovat utilizarea cocainei, pe care o consuma în mod constant. A scris chiar Èi un tratat despre beneficiile administrării cocainei copiilor. Însă după descoperirea efectelor negative a acesteia, reputaÈia lui <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a> a avut de suferit.</p>
<p>3. Este fondatorul <strong>psihanalizei</strong>. De cele mai multe ori, este greu să atribui unui singur om construirea unui sistem de gândire, dar, în cazul lui <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a>, trebuie spus că teoriile sale au stat la baza unei noi concepÈii despre psihologie, concepÈie care se bucură de o larga majoritate în rândurile psihologilor chiar Èi astăzi.</p>
<p style="font-size: 18px;"><em><strong>&#8221; A reda prin aceeaşi formă de expresie delirul şi adevărul – iată o reuşită a cuvântului de spirit. &#8221;</strong></em></p>
<p>4. A trebuit să aÈtepte să devină doctor pentru a se putea căsători. Când <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a> avea 26 de ani, a întâlnit-o pe<strong>Martha Bernays</strong>. S-a logodit cu ea la două luni de la prima întâlnire. Însă ocupaÈia de laborant nu îi aducea lui <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a> destui bani cât să întreÈină o familie, Èi astfel au trebuit să aÈtepte încă Èase luni până când acesta Èi-a dat licenÈa Èi a devenit doctor.</p>
<div class="wp-block-image">
<figure class="alignleft"><img class="wp-image-6978" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/02/938eac89bebb3613455d3d6c4e6a4de6.jpg" alt="freud-museum.at"></figure>
</div>
<p>5. Fiica lui, <strong>Anna</strong>, a fost de asemenea renumită în domeniul psihologiei. Anna <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a> Èi-a început cariera sub influenÈa teoriilor tatălui ei, Èi, ducând o viaÈă mai puÈin retrasă decât părintele ei, a devenit la un moment dat mai cunoscută decât acesta datorită contribuÈiilor ei în domeniul psihologiei.</p>
<p>6. A vizitat Statele Unite o singură dată. În 1909, psihologul american G. Stanley Hall l-a invitat pe <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a> la Universitatea Clarck, să le vorbească studenÈilor despre <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">psihanaliză</a>. <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a> a refuzat iniÈial oferta. Dar Hall nu a renunÈat Èi a continuat sa îl invite pe <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a>, Èi în final, acesta a acceptat să facă o călătorie împreună cu Carl Jung Èi Sandor Ferenczi.</p><p>7. <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a> a trebuit să părăsească Viena. Când naziÈtii au invadat Austria, multe dintre cărÈile lui <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a> au fost arse. El Èi Anna au fost interogaÈi de Gestapo Èi a fost nevoit să emigreze în Anglia.</p><p class="has-medium-font-size"><strong><em>Teoriile lui <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a></em></strong></p><p>Teoriile lui <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a> au avut o influenÈă enormă, dar au fost supuse unor critici considerabile atât acum, cât Èi în timpul vieÈii sale. Cu toate acestea, ideile sale au fost cuprinse în Èesătura culturii noastre, cu termeni precum &#8222;alunecare freudiană&#8221;, &#8222;represiune&#8221; Èi &#8222;negare&#8221; care apar regulat în limbajul de zi cu zi.</p>
<p>Una dintre ideile sale cele mai durabile este conceptul de <strong>inconÈtient</strong>, care este un rezervor de gânduri, amintiri Èi emoÈii care se află în afara conÈtientului (minÈii conÈtiente). De asemenea, el a propus ca personalitatea să fie alcătuită din trei elemente-cheie, <strong>identitatea, ego-ul Èi superego-ul</strong>. Alte teorii freudiene importante includ conceptele sale despre instinctele vieÈii Èi ale morÈii, ale iubirii Èi ale morÈii ( Eros Èi Thanatos), teoria dezvoltării psiho-psihologice Èi mecanismele de apărare.</p>

<p>Ideile sale au avut un impact atât de puternic asupra psihologiei, încât a generat o întreagă Ècoală de gândire. În timp ce a fost în cele din urmă înlocuită de creÈterea <strong>behaviorismului</strong>, psihanaliza a avut un impact durabil atât asupra psihologiei, cât Èi asupra psihoterapiei.</p>
<p style="font-size: 18px;"><strong><em>&#8221; Doar rareori visul este întruchiparea, am putea spune punerea în scenă, a unei singure idei. De cele mai multe ori, este vorba de o întreagă serie de idei, întreţesute una cu alta.&#8221; </em></strong></p><p>Conform teoriei psihanalitice a lui <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a>, toată energia psihică este generată de libidou. <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a> a sugerat că stările noastre mentale au fost influenÈate de două forÈe concurente: cathexis Èi anticatexis. Catexisul a fost descris ca o investiÈie a energiei mentale într-o persoană, o idee sau un obiect. Dacă vă este foame, de exemplu, puteÈi crea o imagine mentală a unei mese delicioase pe care aÈi dori-o. În alte cazuri, eul ar putea valorifica o parte din energia id-ului pentru a căuta activităÈi care sunt legate de activitate pentru a dispersa o parte din excesul de energie din id. Dacă nu puteÈi să căutaÈi de fapt alimente pentru a vă potoli foamea, puteÈi să arătaÈi mai degrabă printr-o carte de bucate sau să răsfoiÈi blogul dvs. de reÈete preferat.</p><p style="font-size: 18px;"><strong><em>&#8221; Simptomele delirului – fantasme, cât şi acţiuni – sunt rezultatele unui compromis între cele două tendinţe psihice; ori, în cazul unui compromis, trebuie să se ţină seama de cerinţele ambelor părţi, fiecare dintre ele trebuind să renunţe la o parte din pretenţii. &#8221;</em></strong></p><p>Anticathexis implică ego-ul, blocând nevoile inacceptabile din punct de vedere social ale id-ului. Reprimarea dorinÈelor Èi dorinÈelor este o formă comună de anticatexie, dar implică o investiÈie semnificativă de energie. AmintiÈi-vă, în conformitate cu teoria lui <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a>, există doar o cantitate atât de mare de energie libidinală disponibilă. Când o mare parte din această energie este dedicată suprimării provocărilor prin intermediul anticatexiei, există mai puÈină energie disponibilă pentru alte procese.</p><p><a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a> credea, de asemenea, că o mare parte a comportamentului uman a fost motivată de două instincte de conducere: instinctele de viaÈă Èi instinctele morÈii. InstincÈiile de viaÈă sunt cele care se referă la o nevoie de bază pentru supravieÈuire, reproducere Èi plăcere. Acestea includ lucruri precum nevoia de hrană, adăpost, <a href="https://bel-esprit.ro/ion-minulescu-si-ne-am-iubitti-aduci-aminte/">iubire</a> Èi sex. El a sugerat, de asemenea, că toÈi oamenii au o dorinÈă inconÈtientă de moarte, despre care se referă ca instincte thanatice. Comportamentul autodistructiv, credea el, a fost o expresie a miÈcării morÈii. Cu toate acestea, el credea că aceste instincte de moarte au fost în mare măsură atenuate de instinctele de viaÈă.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>
<p style="font-size: 18px;"><strong><em>&#8221; Instinctul este un concept de frontieră între mental şi somatic, ca reprezentare psihică a stimulilor originari din interiorul organismului care câştigă psihicul, ca o măsură la cererea făcută psihicului de a lucra în consecinţa conexiunii sale cu corpul. &#8221;&#8217;</em></strong></p>
<p>În teoria freudiană, mintea umană este structurată în două părÈi principale: <strong>mintea conÈtientă</strong> Èi <strong>inconÈtientă</strong>. Mintea conÈtientă include toate lucrurile pe care le cunoaÈtem sau le putem aduce cu uÈurinÈă în cunoÈtinÈă. Mintea inconÈtientă, pe de altă parte, include toate lucrurile din afara conÈtiinÈei noastre &#8211; toate dorinÈele, dorinÈele, speranÈele, dorinÈele Èi amintirile care se află în afara conÈtiinÈei continuă să influenÈeze comportamentul. <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a> a comparat mintea cu un aisberg. Vârful aisbergului care este de fapt vizibil deasupra apei reprezintă doar o mică parte a minÈii, în timp ce întinderea imensă a gheÈii ascunse sub apă reprezintă inconÈtientul, fiind mult mai mare.</p>
<p>În plus faÈă de aceste două componente principale ale minÈii, teoria freudiană împarte Èi personalitatea umană în trei componente majore: id, ego Èi superego. Id-ul este partea cea mai primitivă a personalităÈii, care este sursa tuturor celor mai elementare dorinÈe. Această parte a personalităÈii este în întregime inconÈtientă Èi serveÈte ca sursă a întregii energii libidinale. Eul este componenta personalităÈii care este însărcinat cu rezolvarea realităÈii Èi ajută să se asigure că cerinÈele id-ului sunt satisfăcute în moduri care sunt realiste, sigure Èi acceptabile din punct de vedere social. Superego-ul este o parte a personalităÈii care deÈine toate moralităÈile Èi standardele internalizate pe care le dobândim de la părinÈi, familie Èi societate în general.</p><p style="font-size: 18px;"><strong><em>&#8221; Primul simptom al prostiei este lipsa totală a ruşinii. &#8221;</em></strong></p>
<p>Mintea inconÈtientă a jucat un rol critic în toate teoriile lui <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a>, care a considerat că<strong>visele</strong> sunt una dintre căile-cheie de a arunca o privire asupra a ceea ce se află în afara conÈtienÈei noastre (conÈtiente). El a numit visele &#8222;<strong>drumul regal către inconÈtient</strong>&#8221; Èi a crezut că examinând visele, el putea vedea nu numai cum funcÈionează mintea inconÈtientă, ci ceea ce încearcă să se ascundă de conÈtienÈa conÈtientă. <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a> credea că întreg conÈinutul viselor ar putea fi împărÈit în două tipuri diferite. ConÈinutul manifestat al unui vis cuprindea tot conÈinutul real al visului &#8211; evenimentele, imaginile Èi gândurile conÈinute în vis. ConÈinutul manifest este, în esenÈă, ceea ce visătorul îÈi aminteÈte când se trezeÈte. ConÈinutul latent, pe de altă parte, cuprinde toate semnificaÈiile ascunse Èi simbolice din vis.</p>

<p>„<strong>Dar se poate merge şi mai departe cu încercarea de a scăpa de realitate, îndrăznind să transformi lumea, să făureşti în locul ei o alta, ale cărei aspecte supărătoare să fie şterse şi înlocuite cu altele, potrivit propriilor noastre dorinţe. Acela care, pradă unei revolte disperate, se angajează pe această cale pentru a dobândi fericirea, de regulă nu va ajunge la nimic; realitatea va fi mai puternică decât el. El va fi considerat un nebun extravagant pe care nimeni, multă vreme, nu-l va ajuta să-şi realizeze obsesia.” </strong></p>

<p><a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a> credea că visele erau în esenÈă o formă de împlinire a dorinÈei. Luând gânduri, sentimente Èi dorinÈe inconÈtiente Èi transformându-le în forme mai puÈin ameninÈătoare, oamenii pot reduce anxietatea eului. El a folosit adesea analiza viselor ca punct de pornire în tehnica de asociere gratuită. Analistul se va concentra pe un anumit simbol al visului Èi apoi va folosi asocierea liberă pentru a vedea ce alte gânduri Èi imagini au venit imediat la mintea unui client. În timp ce teoriile lui <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a> au fost criticate pe scară largă, este important să ne amintim că munca sa a adus contribuÈii importante în psihologie. Lucrarea sa a provocat o schimbare majoră în modul în care privim bolile mintale, sugerând că nu toate problemele psihologice au cauze fiziologice. Convingerea că problemele mentale ar putea fi rezolvate prin a vorbi despre ele au ajutat la revoluÈionarea psihoterapiei (<em>couch therapy</em>).</p>
<figure class="wp-block-image"><img class="wp-image-6976" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/02/GettyImages-81821408-1024x455.jpg" alt="getty images"></figure><p>Din moment ce mulÈi psihologi contemporani nu dau prea multă încredere multor idei ale lui <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a>, s-ar putea să te întrebi de ce ar trebui să te deranjezi a învăÈa despre teoria freudiană. În primul rând Èi poate cel mai important, pentru a înÈelege unde este astăzi psihologia, este esenÈial să ne uităm înapoi la locul unde am fost Èi cum am ajuns aici. Activitatea lui <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/">Freud</a> oferă o perspectivă asupra unei miÈcări importante în psihologie care a ajutat la transformarea modului în care ne gândim la sănătatea mintală Èi la modul în care abordăm tulburările psihologice. Prin studierea acestor teorii Èi a celor care au urmat, putem obÈine o mai bună înÈelegere a istoriei bogate Èi fascinante a psihologiei. MulÈi termeni psihanalitici, cum ar fi mecanismul de apărare, alunecarea freudiană Èi retenÈia anală, au devenit o parte a limbajului nostru de zi cu zi.</p> 
<p>O lectură extrem de plăcută Èi de interesantă o constituie cele două volume ale romanului scris de celebrul <strong>Irving Stone</strong>: „Paria” Èi „Turnul nebunilor”, un periplu consistent din punct de vedere documentar despre viaÈa Èi activitatea lui Sigmund Freud, într-o scriitură plină de vervă, aÈa cum ne-a obiÈnuit scriitorul Èi în romanul inspirat din viaÈa lui <strong>Michelangelo, „Agonie Èi extaz”</strong>.</p> 
<h3><strong>Ecranizări celebre</strong></h3> 
<p>Ecranizările care au abordat viaÈa Èi opera lui Sigmund Freud, fondatorul psihanalizei, au variat de la documentare serioase la interpretări dramatice Èi chiar ficÈiuni inspirate din teoriile sale. Iată câteva dintre cele mai cunoscute:</p> 
<ol> 
<li> 
<p><strong>&#8222;Freud: The Secret Passion&#8221; (1962)</strong>, cunoscut Èi sub numele de &#8222;Freud&#8221;, este un film dramatic regizat de John Huston, cu Montgomery Clift în rolul lui Freud. Filmul se concentrează pe perioada formativă a carierei lui Freud, explorând dezvoltarea teoriilor sale iniÈiale despre subconÈtient Èi interpretarea viselor.</p> 
</li> 
<li> 
<p><strong>&#8222;The Seven-Per-Cent Solution&#8221; (1976)</strong> este un film bazat pe romanul cu acelaÈi nume scris de Nicholas Meyer. DeÈi este în esenÈă o ficÈiune care îl implică pe Sherlock Holmes, filmul include o figură a lui Freud ca personaj secundar Èi implică interacÈiunea lui Holmes cu Freud. Alan Arkin îl interpretează pe Freud în această ecranizare inedită.</p> 
</li> 
<li> 
<p><strong><a href="https://www.youtube.com/watch?v=o6wuWnzjPvU" target="_blank" rel="noopener">&#8222;A Dangerous Method&#8221;</a> (2011)</strong>, regizat de David Cronenberg Èi avându-i în rolurile principale pe Michael Fassbender ca Carl Jung Èi Viggo Mortensen ca Sigmund Freud, explorează relaÈia complicată între Freud Èi Jung, precum Èi impactul acesteia asupra dezvoltării psihanalizei. DeÈi accentul este pus pe Jung, prezenÈa Èi influenÈa lui Freud sunt puternic resimÈite în întreaga narativă.</p> 
</li> 
<li> 
<p><strong>&#8222;Freud&#8221; (2020)</strong> este un serial de televiziune austriaco-german creat de Marvin Kren, care îl are în centrul acÈiunii pe tânărul Freud. DeÈi seriei îi lipseÈte precizia istorică, oferind o versiune ficÈionalizată Èi adesea supranaturală a vieÈii lui Freud, aceasta îÈi propune să exploreze temele Èi teoriile sale într-un mod inovator Èi captivant.</p> 
</li> 
</ol> 
<p>Aceste ecranizări oferă diverse perspective asupra vieÈii Èi lucrărilor lui Freud, de la abordări serioase Èi biografice, la interpretări libere Èi ficÈionale. Interesul constant pentru Freud în cultura populară Èi cinematografie subliniază impactul profund Èi durabil al ideilor sale asupra psihologiei, culturii Èi artei.</p> 
 
<p><!--more--></p> 
<p><blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="I29i4AhqVh"><a href="https://bel-esprit.ro/cand-zgomotul-de-tancuri-inceteaza-ramane-brazda-in-suflet/">Când zgomotul de tancuri încetează, rămâne brazda în suflet</a></blockquote><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);" title="&#8220;Când zgomotul de tancuri încetează, rămâne brazda în suflet&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/cand-zgomotul-de-tancuri-inceteaza-ramane-brazda-in-suflet/embed/#?secret=77oWTnYL9B#?secret=I29i4AhqVh" data-secret="I29i4AhqVh" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe></p> 
<p> ;</p>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='David Gurau' src='https://secure.gravatar.com/avatar/a34b0877d360ca03ab422dc4f6ddd19c3e901f85b9f017deda3ee3e439fe8e18?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/a34b0877d360ca03ab422dc4f6ddd19c3e901f85b9f017deda3ee3e439fe8e18?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/gurau/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">David Gurau</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#100;a&#118;idg&#117;&#114;&#097;&#117;&#064;y&#097;&#104;&#111;&#111;.&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>