<div></div>
<div style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em>”..Şi iar mi-i sufletul la tine</em></span></div>
<div style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em> Atât de-ntreg,</em></span></div>
<div style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em> Atât de tot, </em></span></div>
<div style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em>Că-mi sorb o lacrimă şi-mi pare</em></span></div>
<div style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em> Că cere, </em></span></div>
<div style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em>Mângâie,</em></span></div>
<div style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em> Şi doare,</em></span></div>
<div style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em> De parcă tu ai plâns-o-n mine,</em></span></div>
<div style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em>De parcă ţi-am venit de tot&#8230;”</em></span></div>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-20460" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/03/elena-farago.jpg" alt="" width="244" height="300" /></p>
<h4>Poeta copiilor</h4>
<div>Îndrăgită de copii Èi de ”CăÈeluÈul Èchiop”, de sensibilii de ieri Èi delicaÈii de azi, <strong>Elena Farago</strong> este poeta ”fără cultură oficială”, născută pe 29 martie 1878 la Bârlad în familia de greci Francisc Èi Anastasia Paximade.</div>
<div>Lovită de nenorocirea pierderii mamei, la doar 11 ani, copilul Elena îÈi va găsi sprijinul în poezie de-a lungul încercărilor care i-au marcat viaÈa atât de devreme. A luat locul mamei în îngrijirea fraÈilor mai mici, iar 5 ani mai târziu când a rămas Èi fără tată, bolnavă fiind, a plecat la BucureÈti.</div>
<div style="text-align: center;">*****</div>
<div>„<em>Nu am cultură oficială, decât două clase secundare. Am învăţat şi citit singură tot ce am vrut să ştiu</em>”, scria ea într-o scrisoare către Gheorghe Bogdan-Duică.</div>
<div style="text-align: center;">*****</div>
<div>Capitala îi oferă, într-un fel mai răsucit, mediul propice înfloririi sufleteÈti. Angajându-se ca guvernantă la familia lui Ion Luca Caragiale se conectează mult mai concret la literatură, cunoaÈte o serie de scriitori şi ziarişti Èi îÈi întâlneÈte viitorul soÈ, Francisc Farago.</div>
<div></div>
<div>
<p>Sub pseudonimul <strong>Fatma</strong>, Elena Farago a debutat cu un reportaj, în 1898, apoi a publicat prima poezie &#8211; “<strong>Gândul Trudiţilor</strong>” în ziarul „România muncitoare”, iar în 1906 primul său volum de poezii &#8211; „<strong>Versuri</strong>”, la îndemnul lui <strong>Nicolae Iorga</strong>.</p>
<p>Stabilită în 1907 la Craiova, evenimentele acelui an cumplit îi aduc arestarea &#8211; datorată sprijinirii miÈcării ÈărăneÈti &#8211; din care scapă graÈie intervenÈiilor marelui Iorga.</p>
</div>
<div>Poeta cu vocaÈie de mamă adoptă un copil &#8211; pe fiul său, Mihnea &#8211; Èi în anul 1913 naÈte o fetiÈă, CocuÈa, cum altfel s-ar fi putut numi?!</div>
<div>Pentru cei doi copii a scris, în 1913, volumele “<strong>Copiilor</strong>” şi “<strong>Pentru copi</strong>i”.</div>
<h4>(Paranteză pentru) Coca Farago</h4>
<div>
<p>Fata Elenei începe să publice versuri la vârsta de Èase ani, atrăgând atenÈia lui Lucian Blaga care o laudă într-un număr al revistei „Cuvântul” din iulie 1925.</p>
<p>A fost educată într-un institut privat de fete, după care a urmat cursurile Conservatorului „Cornetti” din Craiova (1943), unde s-a specializat în arta dramatică. A lucrat ca actriÈă, instructor scenic, cronicar dramatic Èi a scris poezie, piese de teatru, nuvele Èi un roman.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-20426" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/03/elenasicoca_farago.jpg" alt="" width="243" height="286" /></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em>Elena Èi Coca Farago &#8211; 1933 (</em></span><a href="https://parnas21.blogspot.com/2017/08/coca-farago.html"><em><span style="color: #999999;">sursa foto)</span></em></a></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-20452" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/03/coca_mihnea_farago.jpg" alt="" width="180" height="113" /></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em>CocuÈa Èi Mihnea (<span style="color: #808080;"><a style="color: #808080;" href="http://aman.ro/casa-memoriala-elena-farago-2/">sursa foto</a></span>)</em></span></p>
</div>
<h4>RecunoaÈtere</h4>
<p>Pe cât de încercaÈi i-au fost anii tineri, pe-atât de răsplătită, în recunoaÈtere, a fost strădania Elenei Farago.</p>
<p>Pentru volumul “<strong>Şoapte în Umbră</strong>”, în 1908, obţine marele premiu al Academiei Române Èi tot Academia îi oferă Premiul „Neuschotz”, în 1927, pentru <strong>Ziarul unui motan</strong>. Chiar Regele Carol al II-lea îi acordă poetei, pentru merite literare, medalia &#8222;Bene Merenti&#8221; &#8211; clasa I şi &#8222;Ordinul Meritului Cultural&#8221; &#8211; Cavaler clasa a II-a.</p>
<p>O apreciere binemeritată a operei sale a fost, în 1938, Premiul Naţional pentru Literatură.</p>
<p>Postum, în 1978, la propunerea UNESCO, poeta a fost omagiată la împlinirea a 100 de ani de la naştere.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<h4>Fundaţia „Alexandru şi Aristia Aman” &#8211; Craiova</h4>
<p>Începând din anul 1921, când este numită director al Fundaţiei „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova, Elena Farago transformă locul într-un adevărat leagăn de cultură Èi-l ocroteÈte timp de 30 de ani. Înfiinţează aici Èi o “Universitate liberă”, pentru ca intelectualii vremii să vină să se întâlnească şi să ţină prelegeri. Poeta îşi mută locuinţa chiar în curtea fundaţiei, pentru a fi în miezul lucrurilor minunate pe care le dirija.</p>
<p>“<em>Oricine îi trecea pragul pleca mai bogat sufleteşte, mai hotărât să respingă urâtul şi nedreptatea</em>“, scrie Geo Bogza</p>
<p>Biblioteca judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“ din Craiova s-a născut datorită generozităţii soţilor Aman, care au lăsat oraşului natal cărţi, tablouri, obiecte de muzeu, bijuterii, case şi moşii, pentru înfiinţarea unei instituţii culturale care avea să le poarte numele peste veacuri. După moartea Aristiei Aman, Primăria a înfiinţat aici Fundaţia „Alexandru şi Aristia Aman“, transformând spaţiile apartamentelor familiei Aman în săli potrivite pentru muzeu şi pentru bibliotecă (1906-1908). Fundaţia Aman a funcţionat până în anul 1949, când a fost desfiinţată de regimul comunist. Pe strada Kogălniceanu din Craiova a rămas doar biblioteca.</p>
<h4>&#8222;Prietenul Copiilor&#8221;</h4>
<p>Revista educativă pentru copii şi tineret &#8222;<strong>Prietenul Copiilor</strong>&#8221; a fost o revistă patronată de Elena Farago în anii 1943-1946, într-un gest de ocrotire-acestora faÈă de distrugerile războiului. Poeta fără copilărie proteja copilăria altora&#8230;</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-20440" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/03/Prietenul-copiilor_elena_farago-230x300.jpg" alt="" width="230" height="300" /></p>
<p style="text-align: center;"><a href="http://colo-ro.blogspot.com/2014/03/prietenul-copiilor-1943-1946.html"><em><span style="color: #999999;">sursa foto</span></em></a></p>
<p>Versurile Elenei Farago sunt veritabile fibre din Èesătura sensibilităÈii oricărui copil Èi părinte, ea însăÈi fiind un ochi magic prin care poÈi privi, dincolo Èi dincoace de copilărie, la valorile micuÈe ce stau la baza unei construcÈii mareÈe.</p>
<p>”<strong>Gândăcelul</strong>” este una din poeziile care mi-au aprins licuricii copilăriei Èi care, naiv Èi curat, stârneÈte bunătate Èi compasiune oricând, Èi mai ales, astăzi&#8230;</p>
<p style="text-align: center;"><em>”De ce m-ai prins în pumnul tău,</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Copil frumos, tu nu ştii oare</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Că-s mic şi eu şi că mă doare</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>De ce mă strângi aşa de rău?</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Copil ca tine sunt şi eu,</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Şi-mi place să mă joc şi mie,</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Şi milă trebuie să-ţi fie</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>De spaima şi de plânsul meu!</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>De ce să vrei să mă omori?</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Că am şi eu părinţi ca tine,</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Şi-ar plânge mama după mine,</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Şi-ar plânge bietele surori,</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Şi-ar plânge tata mult de tot</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Căci am trăit abia trei zile,</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Îndură-te de ei, copile,</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Şi lasă-mă, că nu mai pot!</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Aşa plângea un gândăcel</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>În pumnul ce-l strângea să-l rupă</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Şi l-a deschis copilul după</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Ce n-a mai fost nimic din el!</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>A încercat să-l mai învie</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Suflându-i aripile-n vânt,</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Dar a căzut în ţărnă frânt</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Şi-nţepenit pentru vecie!</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Scârbit de fapta ta cea rea,</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Degeaba plângi acum, copile,</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Ci du-te-n casă-acum şi zi-le</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Părinţilor isprava ta.</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Şi zi-le că de-acum ai vrea</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Să ocroteşti cu bunătate,</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>În cale-ţi, orice vietate,</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Oricât de făr-de-nsemnatate</em></p>
<p style="text-align: center;"><em>Şi-oricât de mică ar fi ea!”</em></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-20450" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/03/portret-223x300-1.jpg" alt="" width="223" height="300" /></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em>Portret de Vasile Velisaratu (<a href="http://aman.ro/casa-memoriala-elena-farago-2/">sursa foto</a>)</em></span></p>
<p>O mărturie emoÈionantă a poetului <strong>Radu Gyr</strong> despre <strong>Elena Farago</strong> o găsiÈi <a href="https://parnas21.blogspot.com/2019/07/radu-gyr-atelier-de-poezie-la-elena.html">aici</a>.</p>
<p>CiteÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/as-vrea-radu-gyr/">AÈ vrea</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/poza_profil_imbunatatita.jpg" width="100" height="100" alt="cel ce flori daruia" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/luminita-giurgiu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">LuminiÈa Giurgiu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>AÈ vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările Èi ieÈirile, când Èi cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec aÈa, pur Èi simplu, prin mine.<br />
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart Èi prin acoperiÈ răzbeÈte ploaia, am dat bir cu fugiÈii. Sunt acum, Èi eu, un Dor.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#108;um&#105;n&#105;ta&#046;gi&#117;&#114;&#103;iu&#046;&#097;&#064;gmai&#108;&#046;&#099;om" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>