<p>„<em>Ne-am caÌptușit cu modele false, modelul omului care reușește ușor, care se descurcaÌ, care știe saÌ facaÌ bani. Ne-am pierdut moralitatea. Ne-am pierdut manierele și educația. Am uitat saÌ ne mai iÌmbraÌcaÌm frumos, saÌ ne mai purtaÌm elegant. Am pierdut – nu burghezia materialaÌ, ci burghezia spiritului, noblețea spiritualaÌ</em>.&#8221;</p>
<p>Sunt cuvintele lui <strong>George Enescu</strong>, pe numele său francez Georges Enesco &#8211; marele nostru violonist, compozitor, pianist, dirijor, talent imens pe care l-am pierdut noi, românii, în lungul Èi mereu sinuosul drum spre a fi mai catolici decât Papa, mai comuniÈti decât promotorii cei mai înfocaÈi ai comunismului, mai grăbiÈi în a măslui, mistifica, denigra Èi alunga adevăratele valori, probabil incapabili să le înÈelegem înălÈimea. Desigur, lista e lungă, Èi nici nu ne-am propus să facem un demers documentar dramatic despre intelectualii noÈtri care Èi-au găsit refugiul în Èări străine, figurând în rândul celor mai mari personalităÈi ale culturii universale, ca să folosim un termen generic în care să includem toare artele Èi ÈtiinÈele: <a href="https://bel-esprit.ro/mircea-eliade-voiam-sa-trec-printre-semeni-neluat-in-seama/" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><strong>Eliade</strong></a><strong>, <a href="https://bel-esprit.ro/constantin-noica-scrisoare-catre-rafail/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Noica</a>, <a href="https://bel-esprit.ro/marta-petreu-despre-bolile-filosofilor-cioran/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Cioran</a>, <a href="https://bel-esprit.ro/brancusi-la-festivalul-dada-26-mai-1920/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">BrâncuÈi</a>&#8230; <a href="https://bel-esprit.ro/pe-urmele-lui-caragiale-la-leipzig/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Caragiale</a>&#8230; <a href="https://bel-esprit.ro/i-p-culianu-sau-despre-adevarul-absolut-lidia-pirca/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Ioan Petru Culianu</a></strong>&#8230; PlecaÈi toÈi, vorba poetului, „pe-o cale ne-nturnată”, surghiun prin cele „Èări streine”&#8230;</p>
<p>„<em>Suntem în Èara din care Caragiale a fugit exasperat, Èara în care Eminescu Èi-a pierdut minÈile, Èara care a refuzat, iresponsabil, oferta făcută de BrâncuÈi, la bătrâneÈe: aceea de a-Èi lăsa întreaga operă compatrioÈilor săi. Èara care Èi-a omorât elitele în puÈcărie, Èara în care n-au mai vrut să se întoarcă Mircea Eliade, Cioran, Eugen Ionescu, George Enescu. Èara din care pleacă, mereu, tineri excepÈionali Èi nu doar ca să se căpătuiască, Èara care furnizează Europei milioane de muncitori cu ziua, prost utilizaÈi Èi prost plătiÈi la ei acasă. Nu pot decât să sper că, sub această pojghiÈă de mizerie, există Èi o altă Èară, Èara unor oameni cuviincioÈi Èi cinstiÈi, Èara celor care Ètiu să se respecte între ei Èi să nu se lase manipulaÈi de câteva trupe barbare de oameni stricaÈi Èi stricători de suflete.</em>”, ne vin în minte cuvintele lui Andrei PleÈu, (Adevărul.ro) Èi nu ne putem abÈine să nu-i dăm dreptate&#8230;</p>
<p>Nu există coincidenÈe, nu-i aÈa, Èi nici despre aculturaÈie nu putem vorbi atunci când faptele vorbesc desluÈit, într-o singură limbă, cea a realităÈii. Portretul moral Èi psihologic al românului pare cel mai stabil lucru din lumea asta pestriÈă care se întinde în spaÈiul nostru de baÈtină, reminiscenÈă a unei istorii (mult prea) zbuciumate. <strong>Dumitru Drăghicescu</strong> însuÈi remarca felul acesta de a fi versatil al nostru, în binecunoscuta Èi monumentala sa carte „Din psihologia poporului român”, scrisă la câÈiva ani după cartea omonimă a lui <strong><span class="st">Constantin Rădulescu-Motru.</span></strong></p>
<p>Cu toÈii au fost blamaÈi, înfieraÈi, siliÈi să plece în alte Èări să-Èi găsească liniÈtea. Nici acum nu sunt prea mulÈi liniÈtiÈi, spre deosebire de nesimÈiÈii cărora le merge bine, orice s-ar întâmpla. Dar altceva voiam să vă spun: există o răutate a românului care nu poate fi comparată cu nimic din ceea ce se găseÈte la alte popoare.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-23302" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/05/capra.jpg" alt="" width="564" height="755" /></p>
<p>„<em><strong>Să moară Èi capra vecinului</strong></em>”, ÈtiÈi vorba aceea? Românul acesta despre care fac vorbire acum, românul rău, ciudos, chitit pe a face rău intenÈionat, nu suportă ca altul să aibă Èi el să n-aibă. El nu Ètie că nu poÈi să furi ceea ce nu Èi-a dat Dumnezeu, pentru că e mare păcat. Dar pur Èi simplu nu poate accepta faptul că „vecinul” &#8211; de planetă, desigur &#8211; are Èi el acolo, ceva, cât ar fi de neînsemnat&#8230; Èi atunci procedează în consecinÈă, canalizându-Èi toată energia spre a obÈine acel lucru, despre care are impresia că i-ar folosi sau că i-ar sta bine. De obicei, rezultatul i se întoarce direct în cap, fiindcă Dumnezeu nu doarme. Pizma roade adânc Èi lasă urme. Vindecarea e grea Èi uneori chiar imposibilă. Lucrul cel mai simplu pe care l-ar putea face ar fi să-Èi vadă de treaba lui Èi de lungul nasului. Fiecare are un loc sub soare, iar unii chiar muncesc spre a Èi-l face mare Èi frumos, după puteri Èi peste puteri.</p>
<p>Èi apoi, de ce să moară capra vecinului? AÈa de mândră Èi să moară? Păi dacă ajungi tu capra vecinului în viaÈa viitoare, ce mai zici? Tot aÈa, peste gard, stai Èi spurci, sau mai bine te rogi de ea să-Èi dea Èi Èie voie să paÈti în urma ei &#8211; dacă mai rămâne ceva?</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>De cele mai multe ori, răutatea se naÈte din frustrare Èi merge mână în mână cu prostia, în sensul ei semnatic de bază: „<span class="def" title="Clic pentru a naviga la acest cuvânt"><strong> Starea, felul de a fi al celui lipsit de inteligenÈă sau de învăÈătură; comportare, exprimare care denotă o astfel de stare.</strong>” (DEX online). După cum se vede, ea poate fi chiar un modus vivendi al omului care nu poate evoluat, fiind privat fiziologic de astfel de putere. Facultatea azi o poate face oricine, pe bani sau prin influenÈă, de orice fel ar fi. <em>Modelul omului care reuÈeÈte uÈor</em>, ÈineÈi minte citatul cu care am început. CâÈi proÈti cu facultate nu există, dar măcar de n-ar fi răi Èi de n-ar semnaliza, nu-i aÈa? Pentru că, vorba românului, probabil vecinul de peste gard, „<strong>prostul dacă nu-i fudul, parcă nu e prost destul</strong>”.Prostul fudul se agită, reclamă, bate cu pumnii în masă, postează pe Facebook, îÈi cere „drepturile” pe care îÈi imaginează că le are, deasupra tuturor. „<strong>Mândria Èi prostia se plătesc</strong>”, însă, pentru că vorbim despre o combinaÈie explozivă. Nu merită totuÈi să te ridici împotriva prostului, fiindcă pierzi vremea. Dacă chiar vrei să dai cuiva o lecÈie, asigură-te întâi că nu e inutil efortul tău Èi nu e pierdere de vreme. Nu bate la uÈi sau în ferestre care sunt, de fapt, ziduri mascate. Fiecare cât poate. Prostia Èi rputatea nu cunosc criterii de sex sau vârstă. Cei inteligenÈi trebuie să-Èi salveze energiile pentru cei care vor Èi au posibilitatea să se schimbe.<br />
</span></p>
<p><span class="def" title="Clic pentru a naviga la acest cuvânt">Este, în bruma de creier a prostului, o tendinÈă spre ilimitat, dezmărginită de lipsa bunului-simÈ. Ei, practic, nu cunosc limita, pentru că mereu au Ètiut s-o încalce, Èi, de multe ori le-a mers. Pentru că „<strong>nu te pui cu prostul, fiindcă are mintea odihnită</strong>.” Sau „<strong>te coboară la nivelul lui Èi te bate cu experienÈa</strong>”. Ce folclor bogat avem!</span></p>
<p>Totodată, răutatea derivă dintr-o stimă de sine extrem de scăzută, care refulează în dorinÈa de a fi băgat în seamă cu orice preÈ. Oamenii de bine sunt modeÈti Èi stau în banca lor, pentru că bunătatea nu se strigă în gura mare, ci încălzeÈte prin acÈiune. Ce putem face? Să ridicăm un zid între noi Èi aceste personaje de comedie umană, încă de la primul semn că prezenÈa lor creează disconfort prin agresivitatea ei. Guraliv Èi neobosit, omniprezent Èi atotÈtiutor, parvenit de neam Èi prin vocaÈie, omul răutăcios ironizează fără să fie subtil, jigneÈte Èi se crede buricul pământului, cu toate că, pe ascuns, când se duce la culcare, îÈi scoate Èărâna de sub unghii Èi o roade încet, de foame, visând la coaja de pâine din mâna „duÈmanului”.</p>
<p>Absolut genială poema lui Tudor Arghezi:</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong><em><span class="_c24 _2iem">Instigatorul </span></em></strong></h3>
<p style="text-align: center;"><strong><em><span class="_c24 _2iem"><br />
Stăpâni de teapa asta, la moşul meu şi tata,<br />
Stăteau de frică smirnă şi le scoteau privata.<br />
Ţângău-acela vânăt, care-altădată de ruşine<br />
Ascuns pe după hârburi, te judecă pe tine?<br />
Care-ţi lingea ciubota, călare şi copita<br />
Să-ţi dea acum o mămăligă, pe-ascuns, cu miluita?<br />
Şi stârpitura asta să-ţi cântărească graiul,<br />
Să-ţi ia din mâini cimpoiul, duminica şi naiul?<br />
El, viermele, limbricul, el, gângavul, pelticul? </span></em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em><span class="_c24 _2iem"><br />
Un surd te-nvaţă scripca; un şchiop pe loc-bătuta:<br />
De unde mă-sa iese pricepere atâta?<br />
Când unul nu aude şi maţele de-abia<br />
Şi le întinde altul, în cârpe, pe saltea? </span></em></strong></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em><span class="_c24 _2iem"><br />
Ia furca, taică-n mână, şi-ascute-i bine dinţii<br />
Şi apără-ţi odrasla, de ţi-ai uitat părinţii!</span></em></strong></p>
<p>Dar aÈi observat că unii din aceÈtia nu mor de foame? Ei se strecoară, se prefac, fac ce fac Èi „prostesc” în stânga Èi în dreapta pe unii care miros de la o poÈtă a potenÈială victimă. De obicei oamenii care suferă sau cei de acelaÈi nivel, în căutare Èi ei de alte porturi în care să-Èi „ancoreze” buldozerele. Ei calcă pe cadavre, iar asta le este principiu existenÈial. După mine potopul. Cum spuneam, să moară Èi capra vecinului. Iar dacă nu moare Èi nu moare, atunci să vezi necaz Èi revărsare de venin. AbjecÈiile, minciunile, sfidarea Èi tupeul se revarsă mai ceva ca în timpul diluviului. NereuÈita face din omul rău cel mai aprig adversar al omului de bună credinÈă, normal în starea lui de a fi, cenzurat de graniÈele bunului simÈ.</p>
<p>Dar totuÈi, are balta peÈte. Neacademic vorbind, <a href="https://adevarul.ro/stiri-locale/galati/ce-se-ascunde-in-spatele-expresiei-sa-moara-1761664.html" target="_blank" rel="noopener">fraieri</a> sunt destui.</p>
<p>Sper că n-am lezat pe nimeni, fiindcă, după vorba lui <strong>Nicolae Iorga</strong>: „<em>Dacă ataci replica unui prost, rişti să te trezeşti cu prostul întreg în discuţie</em>”.</p>
<p>P.S. Ar mai fi multe de spus, pentru că: „Prostia este infinit mai fascinantă decat inteligenţa. Inteligenţa are limitele ei, prostia nu”, spunea Umberto Eco.</p>
<p>CitiÈi Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/despre-prostie/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Să nu subestimezi niciodată forÈa prostiei</a></strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M459.37 151.716c.325 4.548.325 9.097.325 13.645 0 138.72-105.583 298.558-298.558 298.558-59.452 0-114.68-17.219-161.137-47.106 8.447.974 16.568 1.299 25.34 1.299 49.055 0 94.213-16.568 130.274-44.832-46.132-.975-84.792-31.188-98.112-72.772 6.498.974 12.995 1.624 19.818 1.624 9.421 0 18.843-1.3 27.614-3.573-48.081-9.747-84.143-51.98-84.143-102.985v-1.299c13.969 7.797 30.214 12.67 47.431 13.319-28.264-18.843-46.781-51.005-46.781-87.391 0-19.492 5.197-37.36 14.294-52.954 51.655 63.675 129.3 105.258 216.365 109.807-1.624-7.797-2.599-15.918-2.599-24.04 0-57.828 46.782-104.934 104.934-104.934 30.213 0 57.502 12.67 76.67 33.137 23.715-4.548 46.456-13.32 66.599-25.34-7.798 24.366-24.366 44.833-46.132 57.827 21.117-2.273 41.584-8.122 60.426-16.243-14.292 20.791-32.161 39.308-52.628 54.253z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#099;on&#099;u&#114;s&#114;&#097;&#100;&#117;&#115;ta&#110;ca&#064;yah&#111;o&#046;c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>