<div dir="auto" style="text-align: center;">&#8222;<em><strong>Mi-amintesc, era Aprilie</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>când am simÈit prima oară greutatea trupului tău.</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Corpul tău: argilă Èi păcat.</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>La fel ca în prima noastră zi pe pământ,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>era sărbătoarea orhideelor.</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>Dar îmi amintesc durerea ta.</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>A fost o muÈcătură adâncă pe buze,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>o unghie înfiptă adânc în piele,</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>acolo unde este gravat, întotdeauna, timpul.&#8221;</strong></em></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><a href="https://bel-esprit.ro/mi-amintesc-era-aprilie-odysseas-elytis/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Odysseas Elytis</strong></a></div>
<div dir="auto" style="text-align: center;"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/04/aprilie2.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-48324" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/04/aprilie2-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="x1yztbdb x1n2onr6 xh8yej3 x1ja2u2z">
<div class="x1n2onr6 x1ja2u2z">
<div class="">
<div class="">
<div class="x1a2a7pz" role="article" aria-posinset="3" aria-describedby="jsc_c_fd jsc_c_fe jsc_c_ff jsc_c_fh jsc_c_fg" aria-labelledby="jsc_c_fc">
<div class="x78zum5 xdt5ytf">
<div class="x9f619 x1n2onr6 x1ja2u2z">
<div class="x78zum5 x1n2onr6 xh8yej3">
<div class="x9f619 x1n2onr6 x1ja2u2z x2bj2ny x1qpq9i9 xdney7k xu5ydu1 xt3gfkd xh8yej3 x6ikm8r x10wlt62 xquyuld">
<div class="" dir="auto">
<div id="jsc_c_fe" class="x1iorvi4 x1pi30zi x1swvt13 x1l90r2v" data-ad-comet-preview="message" data-ad-preview="message">
<div class="x78zum5 xdt5ytf xz62fqu x16ldp7u">
<div class="xu06os2 x1ok221b">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto">IN MEMORIAM &#8230; <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t66/1.5/16/1f940.png" alt="" width="16" height="16" /></span><span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/td6/1.5/16/1f56f.png" alt="ï¸" width="16" height="16" /></span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Nu-mi place să mă ataşez de lucruri dacă ştiu că nu vor dura.&#8221;</strong> (Sara Montiel)</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong>María Antonia Abad Fernández</strong> (10 martie 1928 &#8211; 8 aprilie 2013), cunoscută profesional sub numele de <strong>Sara Montiel</strong> Èi Sarita Montiel, a fost o cântăreaÈă Èi actriÈă spaniolă. A fost considerată &#8222;icoana sexuală, feministă a Spaniei franciste”.</div>
<div dir="auto">A lucrat în Europa, America Latină Èi Statele Unite. Filmele sale The Last Torch Song Èi The Violet Seller au obÈinut cele mai mari venituri brute înregistrate vreodată pentru filmele realizate în industria cinematografică de limbă spaniolă în anii 1950/60.</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div id="jsc_c_ff" class="x1n2onr6">
<div class="x1n2onr6">
<div class="x1o1ewxj x3x9cwd x1e5q0jg x13rtm0m x1ey2m1c xds687c xg01cxk x47corl x10l6tqk x17qophe x13vifvy x1ebt8du x19991ni x1dhq9h" data-visualcompletion="ignore">*****</div>
<div data-visualcompletion="ignore">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Nu sunt John Lennon Èi niciodată nu voi fi.</strong>&#8221; (Julian Lennon)</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">J<strong>ulian John Charles Lennon</strong> (n. 8 aprilie 1963) este un cântăreÈ, compozitor, fotograf, cineast, autor Èi filantrop englez. Este fiul lui John Lennon Èi al primei sale soÈii, Cynthia. PărinÈii săi au divorÈat în 1968.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/04/Julien-Lennon.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-48325" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/04/Julien-Lennon-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
<div dir="auto">Julian a fost inspiraÈia directă pentru trei piese ale Beatles: „Lucy in the Sky with Diamonds” (1967), „Hey Jude” (1968) Èi „Good Night” (1968).</div>
<div dir="auto">A produs Èase albume, printre care <strong>Valotte</strong> (1984), <strong>The Secret Value of Daydreaming</strong> (1986), <strong>Mr. Jordan</strong> (1989), <strong>Help Yourself</strong> (1991), <strong>Photograph Smile</strong> (1998) Èi <strong>Everything Changes</strong> (2011). De asemenea, a susÈinut expoziÈii de fotografie artistică, inclusiv expoziÈia <strong>Timeless</strong> în 2010.</div>
<div dir="auto">În 2006, Lennon a produs filmul documentar de mediu WhaleDreamers, care a câÈtigat 8 premii internaÈionale.</div>
<div dir="auto">Este fondatorul fundaÈiei The White Feather.</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div dir="auto"><strong>Mary Pickford</strong> (n. 8 aprilie 1892, Toronto, Ontario &#8211; d. 29 mai 1979, Santa Monica, California) a fost o actriÈă Èi producătoare de film canadiană, pionieră a industriei cinematografice de la Hollywood.</div>
<div dir="auto">ActriÈa a avut o carieră ilustră de cinci decenii, a fost cofondatoarea studiourilor Pickford-Fairbanks Èi United Artists, Èi s-a numărat printre cei 36 de membri fondatori ai Academiei de Film Americane. Descrisă ca fiind &#8222;America&#8217;s Sweetheart&#8221; (în traducere &#8222;Îndrăgita Americii&#8221;), Pickford a fost una dintre cele mai importante actriÈe ale anilor 1910 Èi 1920.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/04/Pickford.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-48326" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/04/Pickford-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
<div dir="auto">În 1930, pentru primul său film cu sonor, <strong>Coquette</strong> (1929), Pickford câÈtigă <strong>Premiul Oscar pentru cea mai bună actriÈă</strong>.</div>
<div dir="auto">În 1976, primeÈte un Oscar onorific. În 1999, Pickford este listată în topul celor mai importante actriÈe ale Hollywood-ului de altădată de către Institutul American de Film.</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div class="x1yztbdb x1n2onr6 xh8yej3 x1ja2u2z">
<div class="x1n2onr6 x1ja2u2z">
<div class="">
<div class="">
<div class="x1a2a7pz" role="article" aria-posinset="11" aria-describedby="jsc_c_jg jsc_c_jh jsc_c_ji jsc_c_jk jsc_c_jj" aria-labelledby="jsc_c_jf">
<div class="x78zum5 xdt5ytf">
<div class="x9f619 x1n2onr6 x1ja2u2z">
<div class="x78zum5 x1n2onr6 xh8yej3">
<div class="x9f619 x1n2onr6 x1ja2u2z x2bj2ny x1qpq9i9 xdney7k xu5ydu1 xt3gfkd xh8yej3 x6ikm8r x10wlt62 xquyuld">
<div class="" dir="auto">
<div id="jsc_c_jh" class="x1iorvi4 x1pi30zi x1swvt13 x1l90r2v" data-ad-comet-preview="message" data-ad-preview="message">
<div class="x78zum5 xdt5ytf xz62fqu x16ldp7u">
<div class="xu06os2 x1ok221b">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto">SĂRBĂTORITUL ZILEI &#8230; <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t68/1.5/16/1f942.png" alt="" width="16" height="16" /></span><span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t5e/1.5/16/1f382.png" alt="" width="16" height="16" /></span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Muzica trebuie să fie frumoasă &#8230; altfel, nu mi-o cânta.</strong>&#8221; (Stephen Howe)</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Stephen James Howe</strong> (8 aprilie 1947) este un muzician, compozitor Èi producător englez, cel mai bine cunoscut ca chitarist în trupa de rock progresiv Yes.</div>
<div dir="auto">A început cariera muzicală în 1964, cântând timp de 6 ani în diferite trupe de blues Èi rock psihedelice din Londra, inclusiv Syndicats, Tomorrow Èi Bodast.</div>
<div dir="auto">Aderând la Yes în 1970, Howe a contribuit la schimbarea direcÈiei muzicale a formaÈiei.</div>
<div dir="auto">Multe dintre cele mai cunoscute piese ale lor au fost co-scrise de Howe, care a rămas cu trupa până când s-au desfiinÈat pentru scurt timp în 1981. Howe s-a întors la grup în 1990 timp de doi ani Èi a rămas membru cu normă întreagă din 1995 până în prezent.</div>
<div dir="auto">Howe a obÈinut un succes suplimentar în anii &#8217;80 Èi ca membru al formaÈiilor rock Asia, GTR Èi Anderson Bruford Wakeman Howe. De asemenea, are o carieră prolifică solo, lansând 20 de albume solo care au atins niveluri variate de succes Èi a colaborat cu artiÈti precum Frankie Goes to Hollywood, Martin Taylor Èi Queen. El continuă să cânte cu Yes, cu grupului său de jazz, Steve Howe Trio, Èi solo. În aprilie 2017, Howe a fost inclus în <strong>Rock and Roll Hall of Fame</strong> ca membru al formaÈiei <strong>Yes</strong>.</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div id="jsc_c_ji" class="x1n2onr6">
<div class="x1n2onr6">
<div class="x6s0dn4 x78zum5 xdt5ytf x6ikm8r x10wlt62 x1n2onr6 xh8yej3 x1jx94hy">
<div>
<div class="xqtp20y x6ikm8r x10wlt62 x1n2onr6">
<div class="x10l6tqk x13vifvy"></div>
<div>*****</div>
<div>
<div dir="auto">8 aprilie 1820 &#8211; Pe insula Milo din Marea Egee este descoperită celebra Venus de către curiosul fermier grec <strong>Yorgos Kentrotas</strong>.</div>
<div dir="auto">Sculptura Venus din Milo o reprezintă pe zeiÈa greacă a iubirii Èi frumuseÈii, Afrodita (Venus la romani).</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/04/Venus.jpg"><img class="aligncenter wp-image-48327 " src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/04/Venus.jpg" alt="" width="463" height="834" /></a></div>
<div dir="auto">Data creării ei este situată între anii 130 Èi 100 înainte de Hristos, fiind opera sculptorului Alexandros de Antioch; iniÈial a fost atribuită, eronat, lui Praxiteles. Bratele statuii si soclul s-au pierdut. Statuia din marmură, având înălÈimea de 203 cm, este expusă la Muzeul Luvru din Paris.</div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div dir="auto">„<em><strong>Sunt câteva persoane pe lumea asta, ca mama şi tata, despre care îmi place să vorbesc mereu la prezent. Nu vreau să spun &#8222;a fost&#8221;, pentru că atâta vreme cât eu &#8222;mi-s&#8221;, înseamnă că şi dânşii &#8222;îs&#8221;. &#8222;S&#8221;-ul ăla ne uneşte, ne face să vorbim la prezent mereu despre noi şi ai noştri.</strong></em>”</div>
<div dir="auto">In memoriam, Mircea Albulescu&#8230;</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div class="xua58t2 xzg4506 x1ey2m1c xds687c x47corl x10l6tqk x17qophe x13vifvy">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Cred în &#8222;teatrul pe pâine&#8221;, în măsura în care pâinea are în ea miez de surpriză, miez de bun, miez de adevăr, miez de bucurie şi este cină regală.</strong>&#8222;</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/04/Albulescu.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-48328" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/04/Albulescu-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Pe 8 aprilie 2016 ne părăsea Mircea Albulescu (pe numele adevărat Iorgu Constantin V. Albulescu, n. 4 octombrie 1934, BucureÈti),actor român, profesor universitar (doctor în arte), publicist, poet, prozator, membru al Uniunii Scriitorilor.</div>
<div dir="auto">A jucat în sute de piese pe scenele Teatrului Municipal din BucureÈti, Teatrului de Comedie Èi Teatrului NaÈional din BucureÈti Èi a avut peste 90 de roluri în film.</div>
<div dir="auto">*****</div>
</div>
</div>
<div class="x1o1ewxj x3x9cwd x1e5q0jg x13rtm0m x1ey2m1c xds687c xg01cxk x47corl x10l6tqk x17qophe x13vifvy x1ebt8du x19991ni x1dhq9h" data-visualcompletion="ignore">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Domenico Gaetano Maria Donizetti</strong> (n. 29 noiembrie 1797, Bergamo, Italia – d. 8 aprilie 1848) a fost un compozitor italian de muzică cultă Èi, mai ales, de operă, originar din Bergamo, regiunea Lombardia. Cea mai cunoscută lucrare a compozitorului italian este Lucia di Lammermoor (1835), respectiv cea mai uÈor de recunoscut piesă muzicală a sa este aria muzicală, &#8222;Una furtiva lagrima&#8221; din opera L&#8217;elisir d&#8217;amore (1832). Alături de Vincenzo Bellini Èi Gioacchino Rossini, Donizetti a fost unul din compozitorii de frunte ai genului operatic cunoscut ca bel canto.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Prima operă cu care a obÈinut succes a fost „Zoraide di Granata” („Soraya din Granada”), prezentată la Roma în 1822.</div>
<div dir="auto">Din anul 1827, Donizetti se stabileÈte la Napoli (Neapole) unde devine directorul Teatrului Regal, iar mai apoi profesor de contrapunct la Conservator. În numai trei ani, a scris 12 opere, toate ilustrând stilul interpretativ Bel canto. Din această perioada de creaÈie, caracterizată de influenÈa compozitorului Gioacchino Rossini, se pot remarca operele &#8222;Anna Bolena&#8221; (1830), &#8222;Elixirul dragostei&#8221; (1832), &#8222;Lucrezia Borgia&#8221; (1833), dar mai ales &#8222;Lucia di Lammermoor&#8221; (1835) care poate fi socotita capodopera sa.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/04/Donizetti.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-48329" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/04/Donizetti-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Din anul 1839, Donizetti se stabileÈte la Paris, unde în următorii ani prezintă noi opere, &#8222;Favorita&#8221; (1840), &#8222;Fiica regimentului&#8221; (1840), &#8222;Rita&#8221; (1841), &#8222;Ducele de Alba&#8221; (1842), &#8222;Don Pasquale&#8221; (1843) Èi &#8222;Don Sebastian, Rege al Portugaliei&#8221; (1843).</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">În peregrinările sale prin marile oraÈe muzicale ale Europei, Donizetti a ajuns Èi la Viena, unde a avut loc premiera operei sale &#8222;Linda di Chamounix&#8221; .</div>
</div>
</div>
</div>
<div class="x6ikm8r x10wlt62">*****</div>
<div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto"><strong>„Oamenii se împart în două categorii: cei care caută sensul vieÈii fără să-l găsească Èi cei care l-au găsit fără să-l caute.”</strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Emil Cioran</strong> (n. 8 aprilie 1911, RăÈinari &#8211; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof Èi scriitor român devenit apatrid Èi stabilit în FranÈa, unde a trăit până la moarte fără să ceară cetăÈenia franceză.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Prima lui carte apărută în 1934 în România, &#8222;Pe culmile disperării&#8221;, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitaÈi Èi Premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: &#8222;Cartea amăgirilor&#8221; (1935), &#8221;Schimbarea la faÈă a României&#8221;(1936), &#8221;Lacrimi Èi SfinÈi&#8221;(1937). Cel de-al doilea volum, &#8222;Schimbarea la faÈă a României&#8221; a fost autocenzurat în ediÈia a doua apărută la începutul anilor &#8217;90, autorul însuÈi eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, &#8222;pretenÈioase Èi stupide&#8221;.</div>
<div dir="auto">Emil Cioran a început prin a fi un gânditor torturat de sentimente Èi senzaÈii violente. Preocupat de problema morÈii Èi a suferinÈei, este atras de ideea sinuciderii ca idee care ajută supravieÈuirii. Tema alienării omului, temă existenÈialistă prin excelenÈă, prezentă la Jean-Paul Sartre sau Albert Camus, este formulată astfel, în 1932, de tânărul Cioran: &#8222;Să fie oare pentru noi existenÈa un exil Èi neantul o patrie?&#8221;</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">In 1937 Emil Cioran pleacă în FranÈa cu o bursă a Institutului Francez din BucureÈti. După o scurtă întoarcere în România (două luni, sfârÈitul lui 1940- începutul lui 1941), el părăseÈte pentru totdeauna România Èi se stabileÈte la Paris. Din acest moment Cioran va publica numai în limba franceză, operele lui fiind apreciate nu numai pentru conÈinutul lor, dar Èi pentru stilul plin de distincÈie Èi fineÈe al limbii. În 1949 îi apare la editura Gallimard &#8211; editură care va publica mai târziu majoritatea cărÈilor sale &#8211; prima lucrare scrisă în limba franceză, Précis de décomposition, distinsă în 1950 cu premiul Rivarol. Ulterior, Cioran refuză toate distincÈiile literare care i-au fost atribuite.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Emil Cioran a locuit la Paris în Cartierul Latin, pe care nu l-a părăsit niciodată. A trăit mult timp retras, evitând publicitatea. În schimb a cultivat darul conversaÈiei cu numeroÈii săi prieteni (<strong>Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Paul Celan, Barbu Fundoianu , Samuel Beckett, Henri Michaux</strong>). Cioran a întreÈinut o vastă corespondenÈă, dezvăluindu-se ca un remarcabil autor epistolar.</div>
<div dir="auto"></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Epuizând încă din tinereÈe interesul pentru filozofia de catedră, Cioran a părăsit devreme gândirea sistematică Èi speculaÈiile abstracte, pentru a se consacra unor cugetări profund personale. &#8222;N-am inventat nimic, am fost doar secretarul senzaÈiilor mele&#8221;, va constata mai târziu.[necesită citare] Din eseurile apărute în limba română se desprinde portretul unui tânăr gânditor din anii treizeci, influenÈat de miÈcarea de idei din acea epocă în care intelectualii români descopereau gândirea existenÈialistă (sub varianta ei românească, cu accente creÈtine Èi mistice, &#8222;trăirismul&#8221;).</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Câteva teme mari străbat opera lui Emil Cioran: contingenÈa fiinÈei umane, păcatul originar, sensul tragic al istoriei, sfârÈitul civilizaÈiei, ameninÈarea Răului, refuzul consolidării prin credinÈă, obsesia absolutului, viaÈa ca expresie a exilului metafizic al omului etc.</div>
<div dir="auto">Cioran a fost un gânditor pasionat de istorie, pe care o cunoaÈtea bine din vastele sale lecturi Èi mai ales din autorii Èi memorialiÈtii perioadelor de decadenÈă, de unde reflecÈiile marcat gnostice Èi antimoderniste, oarecum în linia spengleriană, asupra destinului omului Èi civilizaÈiei. Atâta vreme cât a păstrat legătura cu originile Èi nu s-a înstrăinat de sine, omul a rezistat. Astăzi, el este pe cale să se distrugă prin obiectivare de sine, producÈie Èi reproducÈie irepresibilă, exces de autoanaliză, de transparenÈă Èi prin triumful artificialului.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Ironia destinului a vrut ca Emil Cioran să devină celebru tocmai în limba franceză, ale cărei constrângeri le repudiase în tinereÈe.</div>
</div>
</div>
<div>*****</div>
<div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Ziua InternaÈională a Romilor</strong> (8 aprilie) este o zi pentru a sărbători cultura romani Èi de a creÈte gradul de conÈtientizare a problemelor cu care se confruntă <a href="https://bel-esprit.ro/tiganca-lui-brancusi/" target="_blank" rel="noopener"><strong>romii.</strong></a></div>
<div dir="auto">Ziua a fost declarată oficial în 1990, în Serock, Polonia, la cel de-al patrulea Congres Mondial al Uniunii InternaÈionale a Romilor (IRU), în onoarea primei mari întâlniri internaÈionale a reprezentanÈilor romilor din 7-12 aprilie 1971 în Chelsfield⁠, în apropiere de Londra.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Romii (uneori scris rromi, cunoscuÈi Èi ca Èigani) reprezintă un grup etnic originar din India medievală. Romii sunt răspândiÈi în foarte multe zone geografice, dar mai ales în Europa, cele mai importante grupuri trăind în Europa Centrală Èi de Est, în Turcia, în Peninsula Iberică Èi în sudul FranÈei.</div>
<div dir="auto">Importante comunităÈi de romi trăiesc de asemenea Èi în America, în special în Brazilia, unde romii au fost deportaÈi de către guvernul portughez în timpul erei coloniale. MigraÈia etniei rome a făcut ca aceasta să se fi răspândit în istoria mai recentă Èi în alte zone ale emisferei vestice. În februarie 2016, în timpul ConferinÈei InternaÈionale a Romilor, ministrul indian de Externe Sushma Swaraj a declarat că romii sunt fiii Indiei. ConferinÈa s-a încheiat cu recomandarea către Guvernul indian de a-i recunoaÈte pe cei 20 de milioane de romi răspândiÈi în peste 30 de Èări ca parte a disporei indiene.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/02/ti.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-31529" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/02/ti-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><a href="https://www.youtube.com/watch?v=wM99NAKkc4Y" target="_blank" rel="noopener"><strong>Limba romani</strong> </a>cuprinde mai multe dialecte, numărul total estimat de vorbitori fiind de peste două milioane. Numărul total de persoane de etnie romă este cel puÈin de două ori mai mare (chiar de mai mult de două ori, conform unor estimări). MulÈi romi sunt vorbitori nativi ai limbii Èării în care trăiesc sau ai unei limbi care combină limba romani cu limba Èării lor de rezidenÈă.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">O foarte mare parte din <strong><a href="https://bel-esprit.ro/eliade/" target="_blank" rel="noopener">romi</a></strong> au trecut prin procese de asimilare Èi aculturaÈie, adoptând viaÈa sedentară, cultura scrisă Èi limbile Èi religiile popoarelor lângă care au trăit.</div>
<div dir="auto"><em><strong>Imaginile au rol pur ilustrativ, iar scopul articolului este CULTURAL!</strong></em></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<p><!--more--></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="Ye9h3CdvRd"><p><a href="https://bel-esprit.ro/goran-bregovic/">Goran Bregović</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);" title="&#8220;Goran Bregović&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/goran-bregovic/embed/#?secret=SFG3yEixc6#?secret=Ye9h3CdvRd" data-secret="Ye9h3CdvRd" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:pco&#110;c&#117;rs&#064;&#121;a&#104;&#111;&#111;&#046;&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
S-a întâmplat în 8 aprilie
