<div class="x1yztbdb x1n2onr6 xh8yej3 x1ja2u2z">
<div class="x1n2onr6 x1ja2u2z">
<div class="">
<div class="">
<div class="x1a2a7pz" aria-posinset="20" aria-describedby=":ri6: :ri7: :ri8: :ria: :ri9:" aria-labelledby=":ri5:">
<div class="x78zum5 xdt5ytf">
<div class="x9f619 x1n2onr6 x1ja2u2z">
<div class="x78zum5 x1n2onr6 xh8yej3">
<div class="x9f619 x1n2onr6 x1ja2u2z x2bj2ny x1qpq9i9 xdney7k xu5ydu1 xt3gfkd xh8yej3 x6ikm8r x10wlt62 xquyuld">
<div class="" dir="auto">
<div id=":ri7:" class="x1iorvi4 x1pi30zi x1l90r2v x1swvt13" data-ad-comet-preview="message" data-ad-preview="message">
<div class="x78zum5 xdt5ytf xz62fqu x16ldp7u">
<div class="xu06os2 x1ok221b">
<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<div dir="auto">
<div dir="auto">”<em><strong>O carte ne învaţă să preţuim splendorile naturii, miracolul muncii, binefacerile orânduirii sociale, dimpreună cu înaltele sentimente cetăţeneşti, în frunte cu cel mai de seamă dintre ele, patriotismul, şi a populariza toate aceste tezaure înseamnă a face înaltă operă educativă, pe care bibliotecarul modern e printre cei dintâi şi dornic şi în măsură să o îndeplinească.</strong></em>”</div>
<div dir="auto">Perpessicius</div>
<div dir="auto">*****</div>
</div>
<div dir="auto">&#8222;<strong>Iubirea este un cristal nemaipomenit de fin, ce atârna de un fir de mătase.&#8221;</strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Frans Eemil Sillanpää</strong> (n. 16 septembrie 1888, Hämeenkyrö — d. 3 iunie 1964) a fost cel mai mare scriitor finlandez din secolul XX.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">A fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură în 1939 &#8222;pentru înÈelegerea profundă a Èărănimii din patria sa Èi pentru arta desăvârÈită cu care i-a descris modul de viaÈă Èi relaÈia cu Natura.&#8221;</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/06/silanpaa.jpg"><img class=" wp-image-49993 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/06/silanpaa.jpg" alt="" width="299" height="449" /></a></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">In 1908 s-a mutat în Helsinki pentru a studia medicina. Acolo i-a cunoscut pe pictorii Eero Järnefelt Èi Pekka Halonen, pe compozitorul Jean Sibelius Èi pe autorul Juhani Aho.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">A obÈinut recunoaÈterea internaÈională pentru romanul Nuorena nukkunut (Silja sau O soartă zbuciumată/Ca stinsă din viaÈă de tânără) în 1931.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Asteroidul 1446 Sillanpää, descoperit de faimosul astronom Èi fizician Yrjö Väisälä, îi poartă numele.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">În 1936, Frans Eemil Sillanpää devine Doctor Honoris Causa al UniversităÈii din Helsinki, iar în 1939 primeÈte Premiul Nobel pentru literatură. Opera sa literară, care se desfăÈoară de-a lungul a patruzeci de ani, se dezvoltă sub semnul a trei imbolduri; în primul rând, un anumit misticism biologic potrivit căruia omul este stăpânit de către forÈele vieÈii Èi ale naturii. Ca să trăieÈti fericit, trebuie să te încredinÈezi Èi să te supui acestor forÈe.</div>
<div dir="auto">În al doilea rând, caracteristic pentru Sillanpää este sentimentul de milă profundă pentru săraci Èi năpăstuiÈi; aceasta nu-l împiedică, însă, nici să-i judece critic pe protejaÈii săi.</div>
<div dir="auto">A treia caracteristică a vieÈii Èi operei lui Sillanpää este o căutare dureroasă a propriei sale identităÈi, simÈindu-se rupt de mediul său social de origine Èi neputând să se simtă perfect integrat nici în mediul său social de origine Èi neputând să se simtă perfect integrat nici în mediul social pe care îl frecventează. Din aceste zbuciumări Èi preocupări au luat naÈtere niÈte cărÈi în care viaÈa omului simplu se împleteÈte cu mediul său de viaÈă, în general viaÈa la Èară, cărÈi cu un adânc conÈinut moral, reconfortant pentru mulÈi oameni necăjiÈi.</div>
<div dir="auto">****</div>
<div dir="auto"><strong>Franz Kafka</strong> s-a născut în Praga în 1883 într-o familie de evrei vorbitori de limba germană. A lucrat ca funcÈionar la o companie de asigurări timp de aproape întreaga sa carieră Èi a avut o viaÈă personală plină de anxietate Èi conflicte interioare. Cea mai cunoscută operă a lui Kafka este romanul <strong>&#8222;Procesul&#8221;</strong> (Der Prozess), care a fost publicat postum Èi care explorează teme precum absurdul justiÈiei Èi pierderea identităÈii individuale. Alte opere importante ale sale includ &#8222;Castelul&#8221; (Das Schloss) Èi &#8222;Metamorfoza&#8221; (Die Verwandlung).</div>
<div dir="auto">
<p>Kafka a dezvoltat un stil literar unic Èi inconfundabil, caracterizat de proza sa precisă, detaliată Èi de utilizarea unui ton rece Èi impersonal. Lucrările sale se încadrează adesea în genul literaturii de avangardă cunoscut sub numele de &#8222;kafkianism&#8221;. Foarte important de menÈionat este faptul că mulÈi critici literari consideră că multe dintre operele lui Kafka sunt neterminate sau rămase fragmentare. &#8222;Procesul&#8221; Èi &#8222;Castelul&#8221; au fost publicate postum de către prietenul său, <strong>Max Brod,</strong> care a ignorat dorinÈa lui Kafka de a le distruge.</p>
<p>În ceea ce priveÈte moÈtenirea literară, Kafka a rămas relativ necunoscut în timpul vieÈii sale Èi a avut puÈine opere publicate. Cu toate acestea, după moartea sa în 1924, lucrările sale au început să câÈtige recunoaÈtere Èi au avut o influenÈă semnificativă asupra literaturii secolului XX. Termenul &#8222;kafkian&#8221; a devenit un adjectiv des folosit pentru a descrie situaÈii absurde, paradoxale sau înfricoÈătoare.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/Franz_Kafka_from_National_Library_Israel.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-2515" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/Franz_Kafka_from_National_Library_Israel.jpg" alt="" width="443" height="367" /></a></p>
<p><strong>Jurnalul lui Kafka (n. 3 iulie 1883, Praga, Austro-Ungaria, funcÈionar, apoi avocat ceh la o companie de asigurări, scriitor de expresie germană – d. 3 iunie 1924, Kierling, Austria)</strong></p>
<p>Kafka a păstrat un jurnal în care a înregistrat gândurile sale, visele Èi preocupările personale. Jurnalul său a fost publicat postum Èi oferă o perspectivă valoroasă asupra procesului său de scriere Èi a luptelor sale interioare. Foarte multe însemnări sunt legate de Praga, oraÈul natal al lui Kafka, care a devenit un important centru cultural asociat cu scriitorul. Există un muzeu dedicat vieÈii Èi operei sale în oraÈ, precum Èi un premiu literar prestigios numit <strong>&#8222;Premiul Franz Kafka&#8221;</strong>.</p>
<p><strong>ViaÈa amoroasă a lui Kafka </strong></p>
<p>I-a fost mereu sursă de inspiraÈie, se Ètie. Cea mai cunoscută Èi mai importantă iubire din viaÈa lui Kafka a fost <strong><a href="https://bel-esprit.ro/mari-iubiri-franz-kafka-si-felice-bauer/" target="_blank" rel="noopener">Felice Bauer.</a></strong> Cei doi s-au întâlnit în 1912 Èi au avut o relaÈie tumultuoasă Èi complexă. Au fost angajaÈi de două ori Èi au scris numeroase scrisori unul altuia. Chiar dacă au planificat să se căsătorească de mai multe ori, relaÈia lor a fost marcată de îndoieli Èi incertitudini, iar Kafka a scris despre anxietatea Èi nefericirea pe care o simÈea în legătură cu această relaÈie.</p>
<div class="flex-1 overflow-hidden">
<div class="react-scroll-to-bottom--css-mtyur-79elbk h-full dark:bg-gray-800">
<div class="react-scroll-to-bottom--css-mtyur-1n7m0yu">
<div class="flex flex-col text-sm dark:bg-gray-800">
<div class="group w-full text-gray-800 dark:text-gray-100 border-b border-black/10 dark:border-gray-900/50 bg-gray-50 dark:bg-[#444654]">
<div class="flex p-4 gap-4 text-base md:gap-6 md:max-w-2xl lg:max-w-xl xl:max-w-3xl md:py-6 lg:px-0 m-auto">
<div class="relative flex w-[calc(100%-50px)] flex-col gap-1 md:gap-3 lg:w-[calc(100%-115px)]">
<div class="flex flex-grow flex-col gap-3">
<div class="min-h-[20px] flex flex-col items-start gap-4 whitespace-pre-wrap break-words">
<div class="markdown prose w-full break-words dark:prose-invert light">
<p>Kafka a avut o altă relaÈie importantă cu <strong>Milena Jesenská</strong>, o jurnalistă cehă. Aceasta a devenit o sursă de inspiraÈie pentru el Èi au avut o corespondenÈă intensă. RelaÈia lor a fost, de asemenea, complicată, iar Kafka a descris frustrările Èi dificultăÈile legate de comunicarea cu Milena în scrisorile sale.</p>
<p>Ultimele luni ale vieÈii lui Kafka au fost marcate de o relaÈie cu <strong>Dora Diamant</strong>, o tânără evreică poloneză. S-au întâlnit într-un sanatoriu în 1923 Èi au locuit împreună până la moartea lui Kafka în 1924. Dora a fost considerată una dintre principalele surse de sprijin emoÈional pentru Kafka în timpul ultimelor sale luni de viaÈă. Kafka a murit la vârsta de 40 de ani, pe 3 iunie 1924, în sanatoriul Kierling, situat lângă Viena, Austria. Cauza oficială a morÈii sale a fost tuberculoza. Boala sa s-a agravat în ultimii ani ai vieÈii, iar starea sa de sănătate s-a deteriorat într-atât încât a fost nevoit să se retragă din activitatea sa profesională Èi să se interneze în sanatoriu.</p>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div id=":ri8:" class="x1n2onr6">
<div class="x1n2onr6">
<div class="xua58t2 xzg4506 x1ey2m1c xds687c x47corl x10l6tqk x17qophe x13vifvy">
<p>*****</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<div dir="auto"><strong>&#8222;Sunt cu tine în Rockland</strong></div>
<div dir="auto"><strong>în visele mele mergi Èiroind de apă dintr-o</strong></div>
<div dir="auto"><strong>călătorie pe mare pe autostrada Americii în</strong></div>
<div dir="auto"><strong>lacrimi către uÈa casei mele</strong></div>
<div dir="auto"><strong>în noaptea din Vest.&#8221;</strong> (”Urlet”)</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Irwin Allen Ginsberg</strong> (n. 3 iunie 1926, Paterson, New Jersey – d. 5 aprilie 1997) a fost un poet american postbelic, aparÈinând aÈa numitei generaÈii beat. Este cunoscut pentru celebrul poem postmodern &#8222;Howl&#8221; (Urlet).</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Èi-a manifestat deschis dezaprobarea faÈă de Războiul din Vietnam.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">A fost influenÈat de William Blake Èi <a href="https://bel-esprit.ro/walter-whitman/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Walt Whitman</strong></a>. Poeziile sale au trăsături individualiste Èi anarhice, violent protestatare faÈă de civilizaÈia tehnică, exprimând oroarea tragică faÈă de excesele societăÈii de consum.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/06/ginsberg.jpg"><img class="aligncenter wp-image-49995" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/06/ginsberg-373x299.jpg" alt="" width="424" height="340" /></a></div>
</div>
</div>
<div>*****</div>
<div>În aprilie 2018, <strong>Adunarea Generală a OrganizaÈiei NaÈiunilor Unite</strong> a declarat data de 3 iunie <strong>Ziua InternaÈională a Bicicletei</strong>. RezoluÈia adoptată recunoaÈte „unicitatea, longevitatea Èi versatilitatea bicicletei, care este folosită de peste două secole Èi că este un mijloc de transport durabil, simplu, accesibil, fiabil, curat Èi ecologic.&#8221;</div>
<div>
<div id="attachment_11096" style="width: 383px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/Creative-Photography-Ideas-32.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-11096" class="size-thumbnail wp-image-11096" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/Creative-Photography-Ideas-32-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a><p id="caption-attachment-11096" class="wp-caption-text">San Francisco, CA<br />www.carloslphotography.com</p></div>
<p><strong>Istoria bicicletei</strong> este fascinantă Èi cuprinde mai multe etape importante. Iată o trecere succintă a principalelor momente din istoria bicicletei:</p>
<ul>
<li>Primele încercări: În secolul al XVIII-lea Èi începutul secolului al XIX-lea, au avut loc diverse încercări de a crea vehicule cu două roÈi propulsate de oameni. Printre acestea se numără &#8222;drezina de jogging&#8221; Èi &#8222;căluÈul de lemn&#8221;, care aveau pedale conectate la roata din faÈă.</li>
<li>Velocepedele: În jurul anilor 1817-1818, Karl Drais, un inventator german, a creat un vehicul cu două roÈi numit &#8222;căluÈul de fier&#8221; sau &#8222;velocipedul&#8221;. Acesta a fost prima formă de bicicletă, fiind propulsat prin miÈcarea picioarelor pe pământ.</li>
<li>Bicicleta cu pedale: În anii 1860, francezul Pierre Michaux Èi fiul său Ernest Michaux au adăugat o pereche de pedale la roata faÈă a unui velociped, creând astfel prima bicicletă cu pedale. Aceasta a fost denumită &#8222;vélocipède&#8221;, iar pedalele erau fixate direct pe roata faÈă.</li>
<li>Bicicletele cu roÈi egale: În anii 1870, bicicletele cu roÈi egale au devenit populare. Acestea aveau două roÈi de aceeaÈi dimensiune Èi pedalele erau ataÈate la o tijă care le conecta, permiÈând o miÈcare mai eficientă a bicicletei.</li>
<li>Bicicletele de siguranÈă: În anii 1880, bicicletele de siguranÈă au fost introduse. Acestea prezentau o construcÈie cu roÈi de dimensiuni egale, un cadru mai stabil, un lanÈ Èi o transmisie cu angrenaj care le făcea mai uÈor de condus Èi mai sigure.</li>
<li>EvoluÈia Èi inovaÈiile ulterioare: În secolul al XX-lea, bicicletele au continuat să evolueze Èi au apărut diverse inovaÈii. S-au adăugat frâne, viteze, suspensii Èi alte componente Èi tehnologii pentru a îmbunătăÈi performanÈele Èi confortul cicliÈtilor.</li>
</ul>
<p>*****</p>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Pictura este cu mult mai mult decât o terapie pentru mine, este un mod de viaţă.</strong>&#8221; (Tony Curtis)</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Actorul american <strong>Tony Curtis</strong> s-a născut <strong>Bernard Schwartz</strong> la 3 iunie 1925 în Manhattan, New York, primul dintre cei trei băieÈi născuÈi de Helen Èi Emanuel Schwartz. PărinÈii lui erau emigranÈi evrei din Cehoslovacia Èi Ungaria. Tony a vorbit doar limba maghiară până la vârsta de Èase ani, din care cauză înscrierea la Ècoală a fost amânată. Tatăl său era croitor Èi familia locuia în spatele magazinului &#8211; părinÈii săi într-un colÈ iar Tony Èi fraÈii săi, Julius Èi Robert în celălalt.<a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/06/Tony-Curtis.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-49996" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/06/Tony-Curtis-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div class="x1yztbdb x1n2onr6 xh8yej3 x1ja2u2z">
<div class="x1n2onr6 x1ja2u2z">
<div class="">
<div class="">
<div class="x1a2a7pz" aria-posinset="21" aria-describedby=":rj1: :rj2: :rj3: :rj5: :rj4:" aria-labelledby=":rj0:">
<div class="x78zum5 xdt5ytf">
<div class="x9f619 x1n2onr6 x1ja2u2z">
<div class="x78zum5 x1n2onr6 xh8yej3">
<div class="x9f619 x1n2onr6 x1ja2u2z x2bj2ny x1qpq9i9 xdney7k xu5ydu1 xt3gfkd xh8yej3 x6ikm8r x10wlt62 xquyuld">
<div></div>
<div>
<div class="x15uvora x1cnzs8 xc73u3c xx6bls6 x5ib6vp">
<div class="x78zum5 xdt5ytf x4cne27 xifccgj">
<div class="xzueoph x1k70j0n">*****</div>
<div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Înlăuntrul meu mă simt de 30 de ani &#8211; sunt puerilă Èi optimistă</strong>.&#8221; (Suzi Quatro)</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Susan Kay Quatro (3 iunie 1950) este o cântăreaÈă-compozitoare, muziciană Èi actriÈă americană. În anii &#8217;70, ea a marcat un Èir de single-uri de succes care au avut un succes mai mare în Europa Èi Australia decât în ​​patria ei, S.U.A.</div>
<div dir="auto">Quatro s-a născut Èi a crescut în Detroit. Bunicul ei patern era un imigrant italian în S.U.A. Tatăl ei, Art, era un muzician semi-profesionist, iar mama ei, Helen, era maghiară.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><a class="x1i10hfl xjbqb8w x6umtig x1b1mbwd xaqea5y xav7gou x9f619 x1ypdohk xt0psk2 xe8uvvx xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r xexx8yu x4uap5 x18d9i69 xkhd6sd x16tdsg8 x1hl2dhg xggy1nq x1a2a7pz xt0b8zv x1fey0fg" tabindex="0" role="link" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fyoutube.com%2Fwatch%3Fv%3DbEHBzbWK79w%26feature%3Dshare%26fbclid%3DIwAR2AL4jaWIJbCa12b02CGu5KgM0mVpBS8uWYRz7LwrJGQVqHRXvAvxxWA_I&;h=AT3VpZje9veJt4AAx1B1loH5_1Tzq3MzWrHaWYBGvAnFPXzRLQc6G4FwK3qoHY6cTLasHpgNZksuv2L7oNik1iT8ySZhxBMfNkjz3W9rMclIAvJqVgyK7_E5IimXIfSkgQFv&;__tn__=-UK-R&;c[0]=AT3yAjyVPM4wFJGdj6ATBTffH4Gy7uZMu-moPiGyV7SeD3fa1inFpu8_iQ20MwV9r2OrhbZizvca9UTZIIvffbb0j0L_dmmJgdDfzQV9pupbeFO_k2YGyF9c93YEokhTDGr9nNnkXhZVM3VG4NBYYiib9zHv7YuxOpmtL2nv9j--tlenU80axNNvhKNMWzw4K80b1bbfF7W2" target="_blank" rel="nofollow noopener noreferrer">https://youtube.com/watch?v=bEHBzbWK79w&;feature=share</a><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/06/Suzy-quatro.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-49997" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/06/Suzy-quatro-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
<div dir="auto">*****</div>
<div dir="auto">
<div dir="auto"><strong>Josephine Baker</strong> (n. 3 iunie 1906, Saint Louis &#8211; d. 12 aprilie 1975, Île-de-France), denumită Èi Venus cea neagră, diva despre care Picasso spunea că este o Nefertiti a zilelor noastre, iar scriitorul Ernest Hemingway că ”era cea mai senzaţională femeie pe care a văzut-o cineva vreodată”, a devenit, dintr-o fetiţă săracă a unui ghetou din St. Louis, vedeta incontestabilă a scenei pariziene. Faimosul dans în fustiÈa realizată doar din banane a fost startul acestei vedete a divertismentului, devenită legendă a <a href="https://bel-esprit.ro/simona-maxim-jazzul-este-o-pasare-phoenix/" target="_blank" rel="noopener">Epocii Jazz-ului</a>.</div>
<div dir="auto">
<p>Ea a fost prima femeie de culoare într-un film celebru: &#8222;Siren of the Tropics&#8221; (Sirène des Tropiques), din 1927. Pe lângă cariera artistică, Josephine Baker a jucat un rol activ în miÈcarea de rezistenÈă franceză în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ea a fost spion pentru serviciile secrete franceze Èi a transmis informaÈii secrete înscrisă pe hârtie invizibilă scrisă cu cerneală invizibilă pe partea din spate a partiturilor sale de muzică.</p>
<p>Un fapt interesant: Josephine Baker a adoptat 12 copii din diferite Èări Èi etnii, pe care i-a numit &#8222;Le douze enfants de Baker&#8221; (<strong>Cei doisprezece copii ai lui Baker</strong>). Aceasta a fost o acÈiune revoluÈionară Èi a promovat un mesaj de dragoste, armonie Èi egalitate rasială, pentru că, după cum se Ètie, Josephine Baker a fost Èi o activistă pentru drepturile civile Èi a luptat împotriva segregării Èi rasismului, atât în Statele Unite, cât Èi în Europa. Ea a refuzat să cânte în faÈa publicului segregat Èi a fost implicată în miÈcarea americană pentru drepturile civile.</p>
</div>
<div dir="auto"><a class="x1i10hfl xjbqb8w x6umtig x1b1mbwd xaqea5y xav7gou x9f619 x1ypdohk xt0psk2 xe8uvvx xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r xexx8yu x4uap5 x18d9i69 xkhd6sd x16tdsg8 x1hl2dhg xggy1nq x1a2a7pz xt0b8zv x1fey0fg" tabindex="0" role="link" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fbel-esprit.ro%2Fcelebritatea-animal-de-companie%2F%3Ffbclid%3DIwAR3A46KWl0m3efFt5paygOwwXQ4duhl5fuphfk82qFhdQgnKa1D4cauCyec&;h=AT3NPPGMhUrEzqIaFKDIkGpvnP9wNkWCFuTeVa_eS5iMxZDstrdKRzhTOLY2POqHOCQBhI6s0_sY_3mLg1Ul0_vfQrjZKcaaIVj7EoPMbnMuQrztMD1_e8mSDM7DyUTd4jJj&;__tn__=-UK-R&;c[0]=AT3dqncmyODMAAtvEXoJ2N7UsAp8g5gUUA8LAAtBeywCBpvePfxdXEV7uegKOlhwe5MCEkV9otbDVHnkWnXBytIXxexQsLndTCh-NnncSzbeLIL9OtoDg1vpUjo2LdA88dIyeoUZllE0TVq4I8_1bLsuExNT_fxkICnSjHnkbf7GVwlyetW8NkePB0WJ0gM5ZLQUod4sOmIJJQ" target="_blank" rel="nofollow noopener noreferrer">https://bel-esprit.ro/celebritatea-animal-de-companie/</a></div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/06/Baker.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-49999" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/06/Baker-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
<div dir="auto">*****</div>
</div>
</div>
</div>
<div><strong>Imaginile au scop pur cultural!</strong></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;c&#111;&#110;c&#117;r&#115;&#064;&#121;a&#104;oo.com" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
S-a întâmplat în 3 iunie
