<div class="x1yztbdb x1n2onr6 xh8yej3 x1ja2u2z">
<div class="x1n2onr6 x1ja2u2z">
<div class="">
<div class="">
<div class="x1a2a7pz" aria-posinset="11" aria-describedby="jsc_c_1jy jsc_c_1jz jsc_c_1k0 jsc_c_1k2 jsc_c_1k1" aria-labelledby="jsc_c_1jx">
<div class="x78zum5 xdt5ytf">
<div class="x9f619 x1n2onr6 x1ja2u2z">
<div class="x78zum5 x1n2onr6 xh8yej3">
<div class="x9f619 x1n2onr6 x1ja2u2z x2bj2ny x1qpq9i9 xdney7k xu5ydu1 xt3gfkd xh8yej3 x6ikm8r x10wlt62 xquyuld">
<div>
<div>
<div>
<div>
<div>
<div class="" dir="auto">
<div id="jsc_c_1jz" class="x1iorvi4 x1pi30zi x1swvt13 x1l90r2v" data-ad-comet-preview="message" data-ad-preview="message">
<div class="x78zum5 xdt5ytf xz62fqu x16ldp7u">
<div class="xu06os2 x1ok221b">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<h1 dir="auto"><strong>Evenimentele zilei de 23 ianuarie</strong></h1>
<div dir="auto">„<em><strong>Ah! Atuncea Èi se pare</strong></em></div>
<div dir="auto"><em><strong>Că pe cap îÈi cade cerul&#8230;</strong></em></div>
<div dir="auto"><em><strong>Unde vei găsi cuvântul</strong></em></div>
<div dir="auto"><em><strong>Ce exprimă adevărul?&#8230;</strong></em>”</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Pentru că astăzi e <a href="https://bel-esprit.ro/scrisul-de-mana-pro-sau-contra/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Ziua InternaÈională a Scrisului de mână</strong></a>, ce alt document mai important decât un manuscris eminescian?</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">„<em>Este adevărat că Eminescu a pustiit teritoriul literaturii pe o suprafaţă de treizeci de ani pătraţi după el.</em>” (<a href="https://bel-esprit.ro/tudor-arghezi-la-el-acasa/" target="_blank" rel="noopener">Tudor Arghezi</a>)</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div id="jsc_c_1k0" class="x1n2onr6">
<div class="x1n2onr6">
<div>
<div class="x6s0dn4 x78zum5 xdt5ytf x6ikm8r x10wlt62 x1n2onr6 xh8yej3 x1jx94hy">
<div>
<div class="xqtp20y x6ikm8r x10wlt62 x1n2onr6">
<div class="x10l6tqk x13vifvy"></div>
<div style="text-align: center;">*****</div>
</div>
</div>
</div>
<div class="xua58t2 xzg4506 x1ey2m1c xds687c x47corl x10l6tqk x17qophe x13vifvy"></div>
<div class="x1o1ewxj x3x9cwd x1e5q0jg x13rtm0m x1ey2m1c xds687c xg01cxk x47corl x10l6tqk x17qophe x13vifvy x1ebt8du x19991ni x1dhq9h" data-visualcompletion="ignore">„<em><strong>În cazul tuturor deciziilor, cel mai bun lucru este să faci ceea ce trebuie şi e bine, urmează apoi, în ordine, să faci ceea ce nu e bine, iar lucrul cel mai rău cu putinţă este să nu faci nimic. La urma urmei, dacă faci ceva ce nu e bine, poţi măcar să înveţi.</strong></em>”. Citatul zilei îi aparţine lui <strong>Theodore Roosevelt, Jr.</strong></div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/Theodore-Roosevelt.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-45360" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/Theodore-Roosevelt.jpg" alt="" width="534" height="683" /></a></p>
<p> ;</p>
<p>Poetă contemporană, eseistă, publicistă, disidentă Èi activist civic, <strong>Ileana Mălăncioiu</strong> este, din martie 2013, membru corespondent al Academiei Române.</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Îmi luasem capul în propriile mele mâini,</strong></em><br />
<em><strong>Îl pipăiam să aflu dacă era întreg,</strong></em><br />
<em><strong>Îmi găsisem ochii şi gura acolo unde au fost</strong></em><br />
<em><strong>Şi începusem să înţeleg,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Cu ajutorul inimii care încă bătea</strong></em><br />
<em><strong>Că nimic nu părea nelalocul lui,</strong></em><br />
<em><strong>Mă-nfăţişasem de bunăvoie cu el,</strong></em><br />
<em><strong>La praznicul acela al dumnealui,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Acesta e capul meu, îi spuneam,</strong></em><br />
<em><strong>Şi vocea mea era nespus de gravă</strong></em><br />
<em><strong>Şi mă miram eu însămi că mai puteam vorbi</strong></em><br />
<em><strong>Şi ridicasem glasul de pe tavă.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;">„<em>Aferim, femeie! Curajoasă. Aspră. Le vede, le Ètie, le spune. Èi cu suflet de muiere sensibilă, simÈitoare. Suflet adânc, colÈuros. Mare poetă. Da, asta admir: o tărie inteligentă (foc) si totodată accesibilă milei, duioÈiei (indirecte). Am calificat-o: o Antigonă ducându-l pe Oedip de mână, dar o Antigonă cu suflet de Electră (Èi de Ecaterina Teodoroiu</em>).” &#8211; N. Steinhardt despre <a href="https://bel-esprit.ro/de-am-trece-ileana-malancioiu/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Ileana Mălăncioiu.</a></p>
<p style="text-align: center;">*****</p>
<p><strong>Edvard Munch</strong> (n. 12 decembrie 1863 – d. 23 ianuarie 1944) a fost un pictor norvegian, considerat unul dintre pionierii artei moderne Èi precursor al expresionismului.<br />
Una dintre cele mai faimoase lucrări ale lui Munch este tabloul &#8222;Èipătul&#8221;, prin care artistul reuÈeÈte să pătrundă în lumea fricii Èi a singurătăÈii Èi să redea,prin intermediul culorilor, stări psihice.<br />
Originalul tabloului &#8222;Èipătul&#8221; a fost furat din Galeria NaÈională din Oslo, fiind recuperat abia în 2006. Între timp, au fost realizate alte cincizeci versiuni diferite ale &#8222;Èipătului&#8221;.</p>
<p>Iată ce scria Munch în jurnalul său, în perioada in care a pictat opera de artă: &#8222;<em>Am mers pe drum alături de doi prieteni &#8211; apusul l-am simţit precum o răsuflare de tristete. Cerul a devenit dintr-o dată roşu sângeriu. M-am oprit, m-am sprijinit de gard, epuizat, am privit către norii incendiari ca sângele. Prietenii mei au plecat, eu am rămas acolo tremurând de frică şi am simţit acest ţipăt mare, infinit prin natură</em>&#8222;.</p>
<p><img class=" wp-image-29796 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/12/munch.jpg" alt="" width="468" height="591" /></p>
<p><strong>Paul Gustave Doré</strong> (n. 6 ianuarie 1832, Strasbourg, Alsacia, FranÈa – d. 23 ianuarie 1883, Paris) a fost un pictor Èi grafician francez, care a devenit renumit prin gravurile sale. În 1872 este publicată, la Londra, cartea <i>A<strong> Pilgrimage</strong></i><strong> </strong>care conÈine 180 de gravuri ale lui Doré. El lucrează în continuare, cu toate că era criticat din cauza faptului că gravurile sale prezentau frecvent scene din viaÈa săracă a proletariatului. La data de 23 ianuarie 1883, Gustave Doré moare în Paris în urma unui infarct. ne amintim: „<em><strong>Pictura este tăcerea minţii, muzica ochiului.</strong></em>” (Orhan Pamuk)<br />
În foto: „<strong><em>Visul unei nopÈi de vară</em></strong>”</p>
<p><img class="size-full wp-image-30734 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/49513272_348083812684026_3593259052462768128_n.jpg" alt="" width="500" height="583" /></p>
<p><strong>Helmut Newton</strong> (născut Helmut Neustädter, 31 octombrie 1920 &#8211; d. 23 ianuarie 2004) a fost un fotograf de modă germano-australian, devenit celebru pentru fotografiile sale provocatoare Èi erotice, realizate alb-negru, în special pentru revista de modă Vogue. Newton a adoptat un stil propriu de fotografie, copiat ulterior extrem de frecvent, Èi care este marcat de erotism, scene stilizate, adesea cu subtexte sado-masochistice Èi fetiÈiste.<br />
În fotografie, actriÈa <strong>Catherine Deneuve</strong>, într-un pictorial realizat de <strong>Helmut Newton pentru revista Esquire, Paris 1976.</strong></p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/CATHERINE-DENEUVE.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-45361" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/CATHERINE-DENEUVE.jpg" alt="" width="595" height="878" /></a></p>
<p> ;</p>
<p>&#8222;<em><strong>Jocul dragostei este ca şi condusul maşinii. Femeilor le plac ocolirile, bărbaţilor, scurtăturile.</strong></em>&#8221; <strong>Jeanne Moreau</strong> (n. 23 ianuarie 1928 &#8211; d. 31 iulie 2017) a fost o actriÈă franceză de film.</p>
<p style="text-align: center;">*****</p>
<p>&#8222;<strong><em>La adevăr am ţinut. Dar pe unde-o fi umblând? Peste tot numai ipocrizie sau cel puţin şarlatanie, până şi la cei mai virtuoşi, ba chiar şi la cei mai mari.</em></strong>&#8221; (Stendhal)<br />
<a href="https://bel-esprit.ro/a-simti-alfabetul-dragostei-dupa-stendhal/" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><strong>Stendhal</strong>,</a> pe numele său adevărat <strong>Henri-Marie Beyle</strong> (23 ianuarie 1783, Grenoble – 23 martie 1842, Paris), a fost un scriitor francez renumit pentru fineÈea analizei sentimentelor personajelor sale Èi pentru lipsa intenÈionată de sensibilitate a stilului său. Se crede că Stendhal Èi-a ales pseudonimul literar ca un omagiu adus lui Johann Joachim Winckelmann, fondatorul arheologiei moderne, născut în localitatea Stendal, Saxonia-Anhalt (Germania). Opera lui Stendhal conÈine atât texte autobiografice (ca ViaÈa lui Henri Brulard) cât Èi romane dintre cele mai frumoase ale literaturii franceze: RoÈu Èi Negru, Lucien Leuwen, Mânăstirea din Parma.</p>
<p><img class="size-full wp-image-30739 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/50568675_357687661723641_5098527609470320640_n-1.jpg" alt="" width="450" height="600" /></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div class="kvgmc6g5 cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">S-A ÎNTÂMPLAT ÎN 23 IANUARIE &#8230; CU 35 DE ANI ÎN URMĂ &#8230; <span class="pq6dq46d tbxw36s4 knj5qynh kvgmc6g5 ditlmg2l oygrvhab nvdbi5me sf5mxxl7 gl3lb2sf hhz5lgdu"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t3e/1.5/16/23f3.png" alt="â³" width="16" height="16" /></span></div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">&#8222;<strong>James Bond</strong> are licenţa de a ucide, rockerii au licenţa de a fi scandaloşi.&#8221; ( Gene Simmons)</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto"><strong>Rock and Roll Hall of Fame</strong> <strong>and Museum</strong> este un muzeu din Cleveland, Ohio, Statele Unite, dedicat industriei muzicii Èi istoriei unor artiÈti, producători sau formaÈii foarte cunoscute sau care au avut o influenÈă deosebită asupra industriei muzicii, în special din domeniul rock and roll. O serie de artiÈti sunt incluÈi în panoplia muzeului, prin intermediu unei ceremonii anuale desfăÈurată la New York City. În cadrul primei ceremonii, la data de 23 ianuarie 1986, au fost onoraÈi: Chuck Berry, James Brown, Ray Charles, Sam Cooke, Fats Domino, the Everly Brothers, Buddy Holly, Jerry Lee Lewis, Little Richard Èi Elvis Presley.</div>
<div dir="auto"><img class=" wp-image-16743 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/12/elvis.jpg" alt="" width="438" height="779" /></div>
<div dir="auto">
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">&#8222;Nu contează ce rol interpretez: pozitiv ori pe cel negativ, eroul sau antieroul, doar personajul să posede ceva magic.&#8221; ( Rutger Hauer)</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto"><strong>Rutger Oelsen Hauer</strong> (23 ianuarie 1944 &#8211; 19 iulie 2019) a fost un actor olandez fiind considerat cel mai bun actor olandez al secolului.</div>
<div dir="auto">Cariera lui Hauer a început în 1969 cu rolul principal în serialul de televiziune olandez Floris Èi a crescut cu rolul său principal în Turkish Delight (1973), care în 1999 a fost numit cel mai bun film olandez al secolului. După ce a câÈtigat recunoaÈtere internaÈională cu Soldier of Orange (1977) Èi Spetters (1980), a jucat în filme americane precum Nighthawks (1981), The Osterman Weekend (1983), Ladyhawke (1985), The Hitcher (1986), The Legend of the Holy Drinker (1988) Èi Blind Fury (1989). În 1987 a fost distins cu Globul de Aur pentru rolul din filmul de televiziune &#8216;Evadare din Sobibor&#8217;.</div>
<div dir="auto"><img class=" wp-image-30851 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/141562657_859575228201546_525291607477032920_o.jpg" alt="" width="395" height="395" /></div>
<div dir="auto">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto"><strong>S-A NĂSCUT ÎN 23 IANUARIE &#8230; <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t66/1.5/16/1f940.png" alt="" width="16" height="16" /></span></strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;Jazzul m-a atras pentru că în el am găsit o perfecÈiune formală Èi o precizie instrumentală pe care o admir în muzica clasică, dar pe care muzica populară nu o are.&#8221; (<strong>Django Reinhardt</strong>)</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Jean Reinhardt</strong> (23 ianuarie 1910 &#8211; 16 mai 1953), cunoscut de toÈi sub porecla sa romani Django, a fost un chitarist Èi compozitor de jazz rom-francez de origine belgiană. El a fost primul Èi cel mai semnificativ talent de jazz care a provenit din Europa. Cu violonistul Stéphane Grappelli, Reinhardt a format în 1934 Quintette du Hot Club de France cu sediul la Paris. Grupul a fost printre primii care au cântat jazz unde chitara era instrumentul principal. Cele mai populare compoziÈii ale lui Reinhardt au devenit standarde în cadrul jazzului Èigănesc, inclusiv &#8216;Minor Swing&#8217;, &#8216;Daphne&#8217;, &#8216;Belleville&#8217;, &#8216;Djangology&#8217;, &#8216;Swing ’42&#8217; Èi &#8216;Nuages&#8217;.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/jazz.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-45996" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/jazz-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
<div dir="auto">În 1928, în urma unui accident, mâna stângă a fost grav afectată de arsură iar degetele inelar Èi cel mic au devenit aproape inutilizabile. Dovedind o voinÈă ieÈită din comun, Django a dezvoltat o nouă tehnică de interpretare, folosind doar cele două degete valide, arătătorul Èi cel mare pentru solo-uri, Èi celelalte trei, pe care le miÈca cu mare greutate, pentru acorduri.</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<div dir="auto" style="text-align: center;">*****</div>
</div>
<div dir="auto">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto"><strong>S-A NĂSCUT ÎN 23 IANUARIE &#8230;</strong> <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t66/1.5/16/1f940.png" alt="" width="16" height="16" /></span></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Nu există linii în natură, ci doar pete de culoare, una împotriva celeilalte.</strong>&#8222;</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Édouard Manet</strong> (23 ianuarie 1832 &#8211; 30 aprilie 1883) a fost un pictor francez modernist, unul dintre primii artiÈti din secolul al XIX-lea care a pictat viaÈa modernă Èi un artist esenÈial în tranziÈia de la realism la impresionism.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/Manet.jpg"><img class="aligncenter wp-image-45998 size-thumbnail" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/Manet-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
<div dir="auto">Primele sale capodopere, <em>Dejunul la iarbă (Le déjeuner sur l&#8217;herbe)</em> Èi <em>Olympia</em>, ambele din 1863, au provocat mari controverse Èi au servit drept puncte de reper pentru tinerii pictori care vor crea impresionismul. Cele două picturi marchează începutul artei moderne.</div>
</div>
</div>
<div class="o9v6fnle cxmmr5t8 oygrvhab hcukyx3x c1et5uql ii04i59q">
<div dir="auto">
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto"><strong>IN MEMORIAM &#8230; <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/td6/1.5/16/1f56f.png" alt="ï¸" width="16" height="16" /></span><span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t66/1.5/16/1f940.png" alt="" width="16" height="16" /></span></strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">&#8222;<strong>Dumnezeu dă talent, munca asiduă transformă talentul în geniu.</strong>&#8221; (Anna Pavlova)</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">În timpul călătoriei de la Paris la Haga, balerina rusă Anna Pavlova s-a îmbolnăvit iar starea ei s-a agravat la sosirea în Haga. Medicii i-au spus că are pneumonie Èi că trebuie operată. De asemenea, i s-a adus la cunoÈtinÈă că nu va mai putea dansa niciodată dacă va refuza tratamentul. Ea a refuzat să se opereze, spunând „Dacă nu pot dansa, atunci prefer să fiu moartă”. S-a stins din viaÈă din cauza pleureziei în dormitorul ei de la hotelul<strong> Des Indes</strong> din Haga la 23 ianuarie 1931, cu 20 de zile înainte de a împlini 50 de ani. Ultimele ei cuvinte au fost: <strong>„PregăteÈte-mi costumul de „Lebădă”</strong>.</div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/Pavlova.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-45997" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/01/Pavlova-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
<div dir="auto">Slujba de pomenire a avut loc în Biserica Ortodoxă Rusă din Londra. Pavlova a fost incinerată, iar cenuÈa ei a fost pusă într-un columbar la Golders Green Crematorium. Lângă urna ei au fost aÈezaÈi pantofii ei de balet (care de atunci au fost furaÈi).</div>
<div dir="auto"><strong>Anna Pavlovna Pavlova</strong> (12 februarie 1881 – 23 ianuarie 1931), a fost o balerină rusă de la sfârÈitul secolului al XIX-lea Èi începutul secolului al XX-lea. Prima balerină a Baletului Imperial Rus Èi a Baletului Rus a lui Serghei Diaghilev, Pavlova s-a remarcat mai ales prin rolul lebedei muribunde din Lacul lebedelor Èi, cu propria ei companie de balet, a devenit prima balerină rusă care a făcut turnee în întreaga lume, inclusiv în America de Sud, India Èi Australia.</div>
<div dir="auto" style="text-align: center;">*****</div>
</div>
</div>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:p&#099;onc&#117;rs&#064;y&#097;&#104;&#111;&#111;.co&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
S-a întâmplat în 23 ianuarie
Foto credit: privat