<h1 style="text-align: center;"><em><strong>„Dragostea este atunci când ţi se oferă o bucată din sufletul tău, despre care nu ai ştiut niciodată că lipseşte.&#8221;</strong></em></h1>
<p><strong>Torquato Tasso</strong> (n. 11 martie 1544, Sorrento – d. 25 aprilie 1595, Roma) a fost un poet italian, unul din cei mai însemnaÈi reprezentanÈi ai RenaÈterii italiene. Cea mai cunoscută operă a sa este epopea în versuri &#8222;La Gerusalemme liberata&#8221; (&#8222;Ierusalimul eliberat&#8221;, 1581).<br />
<img class="aligncenter size-full wp-image-39301" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/03/58586691_408378319987908_6279426204625797120_n.jpg" alt="" width="532" height="800" /><br />
DeÈi renumele lui Torquato Tasso se bazează în primul rând pe poemele sale epice Èi dramatice, nu se pot ignora creaÈiile sale în domeniul liricei. Cele peste 1700 poezii (sonete, madrigale, Canzone, balade) apar în volumele &#8222;Rime&#8221; (1581-1582), &#8222;Rime et prosa&#8221; (1583), &#8222;Rime spirituali&#8221; (1597). Din creaÈiile sale în proză sunt de menÈionat &#8222;Dialoghi&#8221; (1581), pe teme literare Èi filozofice, Èi &#8222;Discorsi dell&#8217;arte poetica e in particolare sopra il poema eroica&#8221; (&#8222;Studiu asupra artei poetice Èi în special asupra poemului eroic&#8221;, 1587.</p>
<p>În secolele al XVIII-lea Èi al XIX-lea, Tasso este prezentat de diverÈi literaÈi ca figură simbolică a tragediei geniului neînÈeles. A exercitat o deosebită influenÈă asupra creaÈiei lui Lord Byron, Goldoni, Goethe. Goethe a scris o dramă cu titlul &#8222;Torquato Tasso&#8221; (1790), pe tema vieÈii artistului. În România, Alexandru Balaci a publicat un studiu foarte documentat asupra poetului italian.</p>
<p>*****</p>
<p>La 11 martie 1818 este publicat romanul <strong>Frankenstein.</strong> IniÈial, romanul a fost publicat sub anonimat pentru că editorul refuzase să menÈioneze drept autor o tânără în stare să adune atâtea orori într-un singur volum.</p>
<div dir="auto">La doar optsprezece ani, <a href="https://bel-esprit.ro/din-jale-s-a-intrupat-frankenstein-mary-shelley/" target="_blank" rel="noopener">Marry Shelley</a> revoluÈiona cultura populară, imaginând mitica creatură.</div>
<div dir="auto">Adesea asociat Èi identificat cu acea creatură compusă din multe bucăÈi de cadavre, Frankenstein a avut o descendenÈă literară, care a servit ca sursă de inspiraÈie pentru multe alte opere artistice.</div>
<div dir="auto"></div>
<div dir="auto">*****</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto"><strong><a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/11_martie" target="_blank" rel="noopener">11 martie</a> 1851 &#8230;</strong> <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t3e/1.5/16/23f3.png" alt="â³ï¸" width="16" height="16" /></span></div>
<div dir="auto">Are loc la VeneÈia premiera operei <strong>„Rigoletto” de <a href="https://bel-esprit.ro/verdi-s-a-nascut-ieri/" target="_blank" rel="noopener">Giuseppe Verdi</a></strong>.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Operă în trei acte, libretul ei a fost scris de <strong>Francesco Maria Piave</strong> pe baza piesei din 1832 &#8222;Le roi s&#8217;amuse&#8221; a lui Victor Hugo. În ciuda problemelor iniÈiale serioase cu cenzorii austrieci care aveau control asupra teatrelor din nordul Italiei la acea vreme, opera a avut premiera triumfală la teatrul La Fenice din VeneÈia la 11 martie 1851.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><a class="x1i10hfl xjbqb8w x6umtig x1b1mbwd xaqea5y xav7gou x9f619 x1ypdohk xt0psk2 xe8uvvx xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r xexx8yu x4uap5 x18d9i69 xkhd6sd x16tdsg8 x1hl2dhg xggy1nq x1a2a7pz xt0b8zv x1fey0fg" tabindex="0" role="link" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fyoutu.be%2FxCFEk6Y8TmM%3Ffbclid%3DIwAR3aFWNqn2VQfzdhIIY66yfRckz7REFCdByIhxntat5SKXeqkRt0rOIJYfg&;h=AT3W7FFetS5YZUf7WOzbIgslnxk8B4lA_QZDUbWRqFCrd738MnjaqRgnTwdmqHXGtaRZ2_p30UNGQ4b0XRgTG_bbgc2nJgsfgApwM9mc70GLfBRn3FsfuX9PTzIyJaqQ4dy8&;__tn__=-UK-R&;c[0]=AT2_EXPoK_0VUAPrPpFvLKhSLu9myzZq8_Ww1uSMNPENyBA3FCtychZo_GafqHB6MPbJ8Eap3xgsUZCIMp-5qEAf2Jxc_J7Jk5ZFu1vhVaYKDxC8mgI3Lt1qYxrJLjAopc92keWf9KfwaFDD_9ckFqpUM-qgXBzpsXNFGC-LzrsxKV2GYxmdbA1EMzylcMtaAiY8UCFN7ccH" target="_blank" rel="nofollow noopener">https://youtu.be/xCFEk6Y8TmM</a></div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/03/Verdi-2.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-47461" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/03/Verdi-2-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
<div dir="auto">*****</div>
</div>
<p>&#8222;<em><strong>Componentele acestei culturi tradiÈonale, ca arhitectura Èărănească, Èesăturile, broderiile, jocurile Èi cântecele populare nu sunt simple piese de muzeu, nici elemente ale unei culturi moarte, ci realitate vie, prin care se manifestă spiritul de creaÈie artistică al poporului român, în cea mai dinamică Èi numeroasă categorie socială a lui: Èărănimea</strong></em>“.</p>
<p><img class="aligncenter wp-image-39302" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/03/53305622_383856245773449_4976274655334629376_n.jpg" alt="" width="447" height="592" /></p>
<p><strong>Harry Brauner</strong> (n. 24 februarie 1908, Piatra NeamÈ — d. 11 martie 1988, BucureÈti) a fost un folclorist Èi etnomuzicolog român, de origine evreu, fratele pictorului suprarealist Victor Brauner Èi al fotografului Théodore (Teddy) Brauner. A fost căsătorit cu artista plastică Èi folclorista Lena Constante. A fost unul din cei care au descoperit-o pe cântăreaÈa de muzică populară Maria Tănase, la mijlocul anilor 1930.<br />
În romanul &#8222;<strong>Cel mai iubit dintre pământeni&#8221;</strong> de <a href="https://bel-esprit.ro/marin-preda-ce-inseamna-tradarea/" target="_blank" rel="noopener">Marin Preda</a>, Harry Brauner apare ca personaj, despre care se spune că era un &#8222;evreu pasionat de folclorul românesc, un om de cultură rafinat, care se străduia aproape zilnic să ne convingă de marile valori ale cântecelor noastre populare. Ètia bocete de o frumuseÈe care te înfiora, cântece tragice de despărÈire, de dor, de nuntă, unele sublime, altele brutale Èi groteÈti, cum nu auzise nimeni niciodată&#8221;.</p>
<p style="text-align: center;">***</p>
<p style="text-align: center;">“<em><strong>Mintea nepregătită nu poate vedea mâna oportunităţii întinsă.</strong></em>”</p>
<p><strong>Sir Alexander Fleming</strong> (n. 6 august 1881,Darvel, Regatul Unit al Marii Britanii Èi Irlandei – d. 11 martie 1955,Londra, Regatul Unit) a fost un bacteriolog scoÈian, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie Èi Medicină pe anul 1945 împreună cu Ernst Boris Chain Èi Sir Howard Walter Florey.</p>
<p><img class="aligncenter wp-image-39303" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/03/53362476_383867172439023_5927952319076368384_n-706x1024.jpg" alt="" width="438" height="635" /></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>În anul 1929 a descoperit penicilina produsă de mucegaiul Penicillium notatum. Cercetările au fost reluate în 1939 de un colectiv de la Oxford. În 1940, Fleming, doi biochimiÈti englezi &#8211; Ernest Boris Chain Èi Norman George Heatley &#8211; Èi un medic australian &#8211; Howard Walter Florey &#8211; au izolat Èi preparat în stare purificată Èi concentrată penicilina, una din marile realizări ale omenirii. A avut lucrări privind lizozimul ca element bacteriolitic prezent în Èesuturi Èi secreÈii.</p>
<p>*****</p>
<p>&#8222;<em><strong>Să trăiţi după idealuri, să credeţi în ele. Să încercaţi să faceţi fericiţi pe cei din jurul vostru, pentru că atunci veţi fi şi voi fericiţi. Şi să credeţi în dragoste, pentru că fără dragoste, nu există nimic altceva.&#8221;</strong></em><br />
<a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/03/besoiu.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-47451" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/03/besoiu-300x225.jpg" alt="" width="300" height="225" /></a><br />
Ion Besoiu (n. 11 martie 1931,Sibiu, România – d. 18 ianuarie 2017, BucureÈti, România), actor de film, radio, teatru Èi televiziune român.</p>
<p>*****</p>
<p>Data de 11 martie a fost declarată de Parlamentul European ca fiind <strong>Ziua europeană a victimelor terorismului</strong>. Data propusă iniÈial era 11 septembrie, ziua celor mai mari atentate teroriste comise în lume (SUA, 2001), dar cele patru atentate comise la Madrid în dimineaÈa zilei de 11 martie 2004 au determinat, însă, stabilirea acestei date.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/03/terorism.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-47452" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/03/terorism-300x192.jpg" alt="" width="300" height="192" /></a></p>
<p>*****</p>
<p>„<strong><em>Ca să avem sportivi, trebuie să avem mai întâi stadioane! Trebuie să le oferim condiţii tinerilor ca să vină spre sport.“</em></strong></p>
<p><strong>Iolanda BalaÈ Sőtér</strong> (în maghiară Balázs-Sőtér Jolán; n. 12 decembrie 1936, TimiÈoara – d. 11 martie 2016) a fost campioană olimpică română de etnie maghiară, care a dominat proba de săritura în înălÈime timp de un deceniu. Din 1988 până în 2005 a fost preÈedinta FederaÈiei Române de Atletism.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/03/Balas.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-47453" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/03/Balas-298x300.jpg" alt="" width="298" height="300" /></a><br />
În anul 2010, Iolanda BalaÈ a primit din partea regelui Mihai, în cadrul ceremoniei desfăÈurate la Palatul Elisabeta din BucureÈti, decoraÈia regală &#8222;Nihil Sine Deo&#8221;, pentru merite deosebite aduse sportului românesc, pentru modul în care a condus FederaÈia Română de Atletism Èi pentru promovarea excelenÈei în sportul românesc, precum Èi a tinerilor sportivi.</p>
<p>*****</p>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xdj266r x126k92a">
<div dir="auto"><strong>Stayin&#8217; Alive Èi&#8230; CPR&#8230; <span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/t78/1.5/16/1f3b6.png" alt="" width="16" height="16" /></span><span class="x3nfvp2 x1j61x8r x1fcty0u xdj266r xhhsvwb xat24cr xgzva0m xxymvpz xlup9mm x1kky2od"><img src="https://static.xx.fbcdn.net/images/emoji.php/v9/tc3/1.5/16/1f497.png" alt="" width="16" height="16" /></span></strong></div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Una dintre melodiile semnificative ale formaÈiei engleze Bee Gees, „Stayin’ Alive”, lansată în 1977 ca al doilea single din coloana sonoră a filmului Saturday Night Fever, a fost folosită într-un studiu pentru a instrui profesioniÈtii medicali să furnizeze numărul corect de compresii toracice pe minut în timp ce efectuau CPR (Resuscitare cardiopulmonară). Cântecul are aproximativ 103 bătăi pe minut, iar 100-120 de compresii toracice pe minut sunt recomandate de British Heart Foundation Èi aprobate de Consiliul de Resuscitare. Un studiu asupra profesioniÈtilor din domeniul medical a constatat că calitatea RCP este mai bună atunci când ne gândim la melodia „Stayin’ Alive”.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">În 2004, melodia Stayin&#8217; Alive s-a clasat pe locul 9 în sondajul AFI 100 Years&#8230;100 Songs al melodiilor de top din cinematografia americană. Într-un sondaj de televiziune din Marea Britanie la ITV din decembrie 2011, a fost votat al cincilea în „The Nation’s Favorite Bee Gees Song”.</div>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto"><a class="x1i10hfl xjbqb8w x6umtig x1b1mbwd xaqea5y xav7gou x9f619 x1ypdohk xt0psk2 xe8uvvx xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r xexx8yu x4uap5 x18d9i69 xkhd6sd x16tdsg8 x1hl2dhg xggy1nq x1a2a7pz xt0b8zv x1fey0fg" tabindex="0" role="link" href="https://l.facebook.com/l.php?u=https%3A%2F%2Fyoutu.be%2FYxvBPH4sArQ%3Ffbclid%3DIwAR2-IxiQfdH5BP2hB1jzoIc7u3cRHXuZwBm5yqgtQCfFgCWFmUzNX2I735U&;h=AT26Y9e_zT3gTrwlu01gV2zAa7HHpdJg4PI_AAUcSFm1O1lJBpBpB3gKwGPo33ww8MiYMjvoqB9sEO9PZasQgrgDxBsFFb1kscMI_yknVqlDbrWhp-WP1le-QCX3CnGC_LBE&;__tn__=-UK-R&;c[0]=AT0joMLQ6fgMAwToBdnCan8DQ3BnCatXPLRUzmnLJ5kwql-JQFIlWGdwgg6w-IHtj6AtUIqzPvEyAl9iEF2CImk5FkOYNhVHs_zXOfhhcp-6n9c6n6IQpR5_WJAJyHGobazmyVZpXByyATa78RrDntYvK6JXvo74nzEZ4UEKWYO2TvDEE5wWCmDPeIvFAkmXFxHTVPVVEPO7" target="_blank" rel="nofollow noopener">https://youtu.be/YxvBPH4sArQ</a></div>
<div dir="auto"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/03/stay.jpg"><img class="aligncenter size-thumbnail wp-image-47487" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/03/stay-373x299.jpg" alt="" width="373" height="299" /></a></div>
<div dir="auto">*****</div>
<h4 dir="auto"><a title="2020" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/2020">2020</a>: <a title="OrganizaÈia Mondială a SănătăÈii" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Organiza%C8%9Bia_Mondial%C4%83_a_S%C4%83n%C4%83t%C4%83%C8%9Bii">OrganizaÈia Mondială a SănătăÈii</a> declară oficial <a class="mw-redirect" title="Pandemia de coronaviroză (COVID-19)" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Pandemia_de_coronaviroz%C4%83_(COVID-19)">pandemie de coronavirus</a>. La nivel mondial se înregistrează 4.380 de decese Èi 121.811 cazuri de infectare în 114 Èări.</h4>
</div>
<p><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="5awqTXmvay"><p><a href="https://bel-esprit.ro/discutabil-o-invitatie-in-propria-izolare-cauzata-de-coronavirus/">„Discutabil”, o invitaÈie în propria izolare cauzată de Coronavirus</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);" title="&#8220;„Discutabil”, o invitaÈie în propria izolare cauzată de Coronavirus&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/discutabil-o-invitatie-in-propria-izolare-cauzata-de-coronavirus/embed/#?secret=7wEcJHDELQ#?secret=5awqTXmvay" data-secret="5awqTXmvay" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe></p>
<p>!<strong> Imaginile au scop pur ilustrativ!</strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:pco&#110;c&#117;rs&#064;yah&#111;o&#046;c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>