<h4><strong>Maria, „Regina soldat”</strong></h4>
<p><strong>Regele Carol I</strong> a numit-o, în anul 1896, <strong>Comandor Onorific al Regimentului 4 RoÈiori</strong>. Principesa <em><strong>Maria</strong></em> a îmbrăcat uniforma Èi a condus călare la manifestările oficiale în fruntea regimentului ei. A fost numită „Regina Soldat” Èi „Mama răniÈilor” pentru că, în momente cruciale din timpul Primului Război Mondial, prezenÈa sa a alinat suferinÈe Èi a ridicat moralul trupelor. Riscându-Èi viaÈa de multe ori, a fost aproape de regimentul ei.</p>
<p><img class="size-medium wp-image-53127 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/10/Regina-Maria-imbracata-in-uniforma-militara-191x300.jpg" alt="" width="191" height="300" /></p>
<p style="text-align: center;"><span style="color: #999999;"><em>Regina Maria îmbrăcată în uniformă militară (foto <a style="color: #999999;" href="https://reginamaria.org/regina-si-frontul/">sursa)</a></em></span></p>
<p>Spune <a href="https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Constantin_Argetoianu">Constantin Argetoianu</a> în memoriile „<em>Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri”</em>:</p>
<blockquote><p><strong>„<em>O găsim în tranşee printre combatanţi în rândurile înaintate, o găsim în spitale şi în toate posturile sanitare printre răniţi şi bolnavi. O găsim de faţă la toate adunările care încercau să facă puţin bine. Nu a cunoscut frica de gloanţe şi de bombe, cum nu a cunoscut teama şi scârba de molimă sau nerăbdarea faţă de eforturile aşa de des inutile, provocate de dorinţa ei de mai bine. Regina Maria şi-a îndeplinit datoria pe toate fronturile activităţilor sale, dar mai presus de toate pe acela al încurajării şi ridicării moralului acelora care o înconjurau şi care au trebuit să decidă, în cele mai tragice momente, soarta ţării şi a poporului său. Se poate afirma că, în răstimpul pribegiei noastre în Moldova, regina Maria a întrupat aspiraţiile cele mai înalte ale conştiinţei româneşti. Prin modul cum a influenţat în 1916 intrarea României în război şi din nou în 1918, când aproape numai datorită ei, regele Ferdinand nu a ratificat dezastruoasa pace de la Bucureşti, regina s-a aşezat ca ctitoriţă a României întregite şi ca una din cele mai mari figuri ale istoriei noastre naţionale</em><em>”</em><em>.</em></strong></p></blockquote>
<h4>Atât de mult Èi-a iubit poporul adoptiv</h4>
<p>Devenită, după moartea Regelui Carol I, Regină a României, <em><strong>Maria</strong></em> a fost, de la bun început, de partea Antantei Èi a luptat pentru intrarea în război împotriva Puterilor Centrale.</p>
<p>Atât de mult Èi-a iubit poporul adoptiv, încât de Bunavestire, în 1926, într-o ceremonie desfăÈurată la Palatul Regal, a trecut la ortodoxie.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<h4 style="text-align: center;"><strong>Click pentru filmul <a href="https://www.youtube.com/watch?v=bQtOaJdR6EM" target="_blank" rel="noopener"><span style="color: #ff0000;">Maria, Regina României</span></a></strong></h4>
<p>Când România a declarat război Austro-Ungariei, <em><strong>Regina Maria</strong></em> s-a implicat în organizarea serviciului de Cruce RoÈie, care se afla sub Înaltul Său Patronaj, o primă misiune fiind organizarea Èi coordonarea serviciilor de ambulanÈă care preluau răniÈii de pe front.</p>
<p>Nici epidemia de tifos din armata română nu a împiedicat-o să stea în spital Èi să îngrijească bolnavii contagioÈi, chiar dacă fiul ei Mircea murise tot din cauza aceleiaÈi maladii.</p>
<blockquote><p><em><strong>„Fără să-i pese de riscuri, ea stătea la căpătul soldaÈilor tineri care mureau de holeră, vărsând lacrimi pentru fiecare din ei, Èinându-l de mâna ore întregi pe tânarul muribund, spunându-icu toată sinceritatea că ea îi înlocuia mama, Èi apoi, când vedea că i se apropie sfârsitul, luându-l în braÈe Èi sprijinindu-i capul pe umărul ei pâna când îsi dădea sufletul.”</strong></em> &#8211; <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Arthur_Gould_Lee">Arthur Gould Lee</a></p></blockquote>
<p>AÈa nota <em><strong>Maria</strong></em> în jurnalul ei:</p>
<blockquote><p><em><strong>„Doamne, dacă vreodată o femeie a avut nevoie de ajutorul Tău, eu sunt aceea! Dar Tu eşti aşa de sus, deasupra în cer, îngrozitor de departe! Însă voi încerca, voi lupta, voi lupta orbeşte, căci lumina nu e. Voi lupta fără nădejde, căci nu găsesc pe nimeni care să mă poată sprijini până la amarul sfârşit. Iar daca îmi va fi scris să fiu învinsă, la urma urmei, vreau să cad cu faţa spre duşman.”</strong></em></p></blockquote>
<h4>Salutul unic al Armatei Române</h4>
<p>Această femeie admirabilă, cu totul ieÈită din comun, a reuÈit împletirea unei legături nemaiîntâlnite între rigoarea suveranităÈii regale Èi sentimentul profund feminin al maternităÈii, pus în faptă prin ajutorarea semenilor, indiferent de statutul lor social sau de situaÈie.</p>
<p>Această legătură a făcut ca, înainte de a fi condusă de la Palatul Cotroceni pe ultimul ei drum, să fie salutată de militari cu <em><strong>baionetele înfipte în pamânt Èi patul armei în sus</strong></em>, gest unic pe care armata nu-l mai oferise niciodată.</p>
<p>În simbolistica militară acest gest se traduce prin „ne îngropăm odată cu tine!”</p>
<blockquote><p><strong><em>„Exis</em><em>tă</em><em> un singur </em><em>bărbat</em> <em>î</em><em>n </em><em>România</em> <em>È</em><em>i acela este Regina</em><em>”</em><em>.</em></strong></p>
<p>Contele Charles de Saint-Aulaire, ambasadorul FranÈei în România</p></blockquote>
<p>CiteÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/colette-ii-ia-un-interviu-reginei-maria/">Interviu luat Reginei Maria</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/poza_profil_imbunatatita.jpg" width="100" height="100" alt="cel ce flori daruia" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/luminita-giurgiu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">LuminiÈa Giurgiu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>AÈ vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările Èi ieÈirile, când Èi cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec aÈa, pur Èi simplu, prin mine.<br />
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart Èi prin acoperiÈ răzbeÈte ploaia, am dat bir cu fugiÈii. Sunt acum, Èi eu, un Dor.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#108;u&#109;i&#110;i&#116;a&#046;gi&#117;&#114;&#103;i&#117;&#046;&#097;&#064;gm&#097;i&#108;&#046;&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
„Regina soldat”
