<figure id="attachment_11040" class="wp-caption aligncenter" aria-describedby="caption-attachment-11040">După publicarea Èi relecturarea articolului „Se naÈte o nouă epocă prin COVID-19?”, am depistat că, aparent, am legat speranÈe ireale de naÈterea unei epoci noi, numite de un fost profesor de al meu ”PostCoronarian”. În acelaÈi timp, am realizat că, pentru naÈterea acestei epoci, este necesară naÈterea unei societăÈi noi. Din această cauză au apărut următoarele întrebări, la care doresc să ofer răspunsuri, mai mult sau mai puÈin subiective/realiste.</p>
<ol>
<li><em>Oare ce efecte va avea acest, nu tocmai nou, dar neîntâlnit virus asupra societăÈii noastre?</em></li>
<li><em>În ce măsură aceste efecte vor persista în existenÈa noastră subiectivă Èi socio-istorică?</em></li>
<li><em>De ce ar fi diferit acest virus de alte epidemii care au mai lovit omenirea?</em></li>
<li><em>În ce măsură pot fi integrate efectele în realitatea noastră istorică/ respectiv în istoria noastră subiectivă?</em></li>
<li><em>(Dar cea mai dificilă intrebare, după părerea mea) De ce ar fi nevoi pentru ca în societatea nostră să apar[ o mutaÈie?</em></li>
</ol>
<p>Deja pot fi observate efectele pandemiei. Pe de o parte, poate fi depistat într-un mod clar că virusul are un efect devastator asupra economiei, iar piaÈa economică este obligată să găsească soluÈii alteranative. În această situaÈie se crează contexte favorabile pentru naÈterea unei economii postindustirale, care era deja de mult timp preconizată. În acelaÈi, timp se înÈelege necesitatea producÈiei Èi ineficienÈa unei economii bazate pe consumerism.</p>
<p>Pe de altă parte, grav afectatăe sunt, fără nicio îndoială, atât sistemul sanitar cât Èi societatea. Prin aceasta se relevă lipsurile sistemului Èi a societăÈii noastre, iar acum, cu siguranÈă, poate înÈelege oricine că gradul de civilizare nu este dat de ce televizoare avem Èi de ce telefoane folosim, ci de calitatea vieÈii.</p>
<p>În aceste zile grele, înÈelegem că nivelul de civilizaÈie este un dat, în primul rând, al atitudinii noastre sociale, care se relevă prin comportamentul nostru. În al doilea rând, de condiÈiile de viaÈă, iar nu în ultimul rând, dar momentan de cel mai esenÈial lucru, de sistemul sanitar. Deci, cel puÈin în Èara noastră, cât Èi în Èările subdezvoltate, pandemia actuală afectează chiar Èi civilizaÈia (noastră) cotidiană.</p>
<p>În ce priveÈte cea de a doua întrebare, mă aflu într-o situaÈie mai dificilă. Dacă, rezultatele, efectelor pandemiei sunt observabile, persistenÈa acestora poate fi doar bănuit. Însă, dacă privim în urmă, trecutul nu ne oferă motive de speranÈă. Cel puÈin în ceea ce priveÈte comportamentul individului, nici gripa spaniolă nu a adus schimbări majore. Spre exemplu, chiar dacă în acele timpul epidemiei de după Primul Război Mondial era interzis scuipatul pe străzi, „bunul obicei” s-a reluat Èi se păstrează chiar Èi în zilele noastre&#8230;</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-545" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/drew-hays-59204-unsplash-e1577082046821.jpg" alt="" width="600" height="517" /></p>
<p>Dacă se poate vorbi de schimbarea economiei, cu siguranÈă că da! Dacă se poate vorbi, de schimbări în ceea ce priveÈte civilizaÈia, probabil&#8230; Însă, dacă se va schimba individul, ca efect a celor trăite în prezent, eu nu prea cred.</p>
<p>Pentru a nu aduce o judecată atât de drastică Èi de univocă individului, merită reflectat asupra celei de a treia întrebare. Din prima se poate observa faptul că faÈă de epidemiile din trecut, COVID-19 a avut un efect major asupra noastră, chiar de la început. Acest efect se datorează fără îndoială globalizării Èi mediatizării. Omul contemporan, în ipostaza sa de creaÈie a mass-mediei, de la început a asistat la cele întamplate în China. La puÈin timp, occidentalul s-a aflat deja faÈă în faÈă cu tragedia&#8230; În schimb, în trecut, omul experimenta suferinÈa Èi spaima produsă de epidemii abia când aceasta avea loc în imediata lui proximitate, în comunitatea, în familia lui.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Astfel, s-ar putea ca civilizaÈia noastră să sufere, modificări mai cumplite, decât ne-am aÈtepta, fiindcă Èi spaima este mai mare, datorită anxietăÈii. De asemenea, s-ar putea ca Èi individul condus de impulsurile neînÈelese să fie „domesticit” de o societate îmblânzită de continua insecuritate.</p>
<p>Consider că speranÈele cele mai mari în recivilizarea individului pot fi legate chiar de acest context istoric Èi de istoria noastră subiectivă, asupra căreia am să mai revin. În timp ce în vremurile trecute omenirea era obiÈnuită cu suferinÈa Èi pierderile cauzate de epidemii, în prezent occidentalul Èi omul modern s-au înstrăinat de acest pericol. De asemenea, nici noi, indivizii, nu ne puteam aÈtepta la un asemenea duÈman ce trăieÈte prin noi, considerând că lupta deja a fost câÈtigată.</p>
<p>Astfel, am ajuns Èi la ultima intrebare, iar înÈelegând că pandemia îÈi manifestă deja efectele Èi cu siguranÈă îÈi va manifesta Èi în viitor, trebuie totuÈi descoperit ce <em>ar putea aduce la mutaÈii considerabile în societate.</em> La acest „ce” un răspuns aduce reproducerea socială,<a href="#_ftn1" name="_ftnref1">[1]</a> iar petru ca fenomenul produs de COVID-19 să fie întra-devăr un „fenomen”, este necesară integrarea lui în regenerarea societăÈii.</p>
<p>În primul rând, trebuie clarificat că fenomenul este o „manifestare exterioară a esenÈei unui lucru, unui proces etc., care este accesibilă, perceptibilă în mod nemijlocit.”,<a href="#_ftn2" name="_ftnref2">[2]</a> iar pandemia este fără doar Èi poate o manifestare exterioară a unui lucru, a unui virus Èi ea este perceptibilă în mod nemijlocit. În schimb, dacă citim continuarea definiÈiei reiese că trebuie să fie Èi un „proces, transformare, evoluÈie, efect etc. din natură Èi din societate.”,<a href="#_ftn3" name="_ftnref3">[3]</a> iar pentru aceast, aÈa cum am stabilit, trebuie integrat nu doar în societatea actuală dar Èi în cele viitoare.</p>
<p>De aici reiese că un fenomen primar/static trebuie integrat în reproducerea socială, pentru a deveni ad literam un fenomen, adică un fenomen dinamic/ în stare să se transforme. Pentru această integrare în reproducerea socială este nevoie să se integreze în sistemul economic, ceea ce am văzut că este posibil, în cel educaÈional, ceea ce consider ca fiind probabil. De asemenea, în reconstruirea sistemului sanitar Èi în modul de a trata situaÈiile de urgenÈă se va reflecta acest proces. Chiar, mai mult de atât, fenomenul primar pe care-l trăim se va înscrie în istoria noastră subiectivă, va fi transmisă copiilor noÈtri, generaÈiei următoare Èi astfel se va integra Èi în oralitatea – folclorul nostru&#8230;</p>
<p>În concluzie, se poate afirma că fenomenul primar/situaÈia creată de acest nou coronavirus se poate integra fără nicio piedică în regenerarea societăÈii. Totul depinde doar de istoricizarea noastră interioară/subiectivă. Totul este dat pentru ca după ieÈirea din această criză să înceapă o nouă epocă, singura variabilă este subiectul. Noi, doar noi decidem dacă într-adevăr suntem pregătiÈi să intrăm într-o altă epocă s-au nu este destul de apăsătoare tragedia&#8230;</p>
<p>***</p>
<p><a href="#_ftnref1" name="_ftn1">[1]</a> Despre reproducerea socială vezi. „Introducere în semioză Èi reproducere socială”, Ferruccio Rossi-Landi, în SemnificaÈie Èi comunicare în lumea contemporană, Editura Politică, 1985.</p>
<p><a href="#_ftnref2" name="_ftn2">[2]</a> <a href="https://dexonline.ro/definitie/fenomen">https://dexonline.ro/definitie/fenomen</a></p>
<p><a href="#_ftnref3" name="_ftn3">[3]</a> <a href="https://dexonline.ro/definitie/fenomen">https://dexonline.ro/definitie/fenomen</a></p>
<p>CitiÈi Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/cum-decade-homo-simbolicus-varga-istvan-attila/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Cum decade Homo simbolicus?</a></strong></figure>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Varga István Attila' src='https://secure.gravatar.com/avatar/9c7564b793ba7082bc1286aa189ac3ecefaff5ab7b53930a89d6cd83fab8290e?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/9c7564b793ba7082bc1286aa189ac3ecefaff5ab7b53930a89d6cd83fab8290e?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/varga-istvan-attila/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Varga István Attila</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Licenţiat în Istorie – Istoria artei şi absolvent al Masteratului de Istorie şi socio-antropologia epocii moderne, Varga István Attila, trăieşte în Zalău, fiind profesor de istorie. În perioada 2016 &#8211; 2018, a fost redactor la revista Art Out, de asemenea are materiale publicate în reviste culturale precum Caiete Silvane, Constelaţii diamantine, Boema, etc. Cercetările lui sunt legate de antropologie istoric, teoria artei şi studii culturale, fiind preocupat de atitudini, influenţa sentimentului de insecuritate şi universul simbolic.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:var&#103;a_i&#115;&#116;v&#097;n&#095;atti&#108;&#097;&#064;y&#097;h&#111;o&#046;&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>