Meștere necruțător de blând care
ne-ai suflat chestia în piept ca să trăim veșnic –
n-am trăit veșnic & deja am obosit.
Ce naiba fac cu restul de veșnicie.
Ceva necruțător de blând
rând după rând sfârtecând.
Îți scriu acum din Göteborg, tocmai
mâncasem un burger Redneck & mă întorceam
spre hotel, am trecut pe lângă micul cimitir
de lângă pârâu. Oamenii din cimitir erau
morți & era frumos, scăpaseră. Câțiva
puști vii puseseră un laptop pe un mormânt
& se uitau la un film porno & râdeau.
Ei nu scăpaseră. Am mers spre ei,
le-am închis laptopul & am mers mai departe.
Au strigat după mine, apoi l-au deschis iar.
Zeițele porno au apărut iar. Ce naiba fac ele
cu restul de veșnicie. Oare simt și ele
în sexele lor ceva necruțător de blând
sfârtecând, sfârtecând, sfârtecând. Firește
că simt. Ele sunt deja veșnice & obosite.
Acum ies din hotel ca să mă întorc
spre micul cimitir de lângă pârâu.
De dimineață erau acolo rațe,
oare pieptul lor simte ceva
necruțător de blând? Dar nu pentru ele
mă întorc acolo, ci ca să-i întreb pe puști
ce fac cu restul lor de veșnicie. Sau poate
ca să-mi iau o Cola de la non-stopul
de lângă cimitir. Sau poate amândouă.
Și Cola înțeapă pe gât necruțător de blând.
De două luni încoace nu citesc poezie.
Ceva necruțător de blând sfârtecă mereu în ea.
Ai pus-o acolo cum ai pus sexele în zeițele porno
& cum ne-ai suflat chestia în piept &
cum ai turnat bulele în Cola
& cum ai turnat hormonii în adolescenți.
E ceva stângaci & rău în tot ce fac eu.
E ceva necruțător de blând în tot ce faci Tu.
Sfârtecând, sfârtecând. Rând după rând.
Am uitat să schimb euro în coroane.
Tu n-ai uitat nicicând să schimbi.
Ceva necruțător de blând
sfârtecând schimbând
sfârtecând.
RADU VANCU (n. 13 iulie 1978, Sibiu) a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii „Lucian Blaga“ din Sibiu. Este conferenţiar la aceeaşi facultate şi redactor la revistele Transilvania şi Poesis internaţional. Coordonează secţiunea literară a revistei Timpul. A tradus în română din poezia lui Ezra Pound, William Butler Yeats (Editura Humanitas Fiction) şi John Berryman (Casa de editură Max Blecher). A publicat mai multe antologii literare pe diverse teme, singur sau în colaborare cu Mircea Ivănescu, Claudiu Komartin ori Marius Chivu. A îngrijit ediţii din poezia lui Alexandru Macedonski şi Alexandru Muşina. Volume de poezie: Epistole pentru Camelia, Imago, 2002; Biographia litteraria, Vinea, 2006; Monstrul fericit, Cartier, 2009; Sebastian în vis, Tracus Arte, 2010; Amintiri pentru tatăl meu, Vinea, 2010; Frânghia înflorită, Casa de editură Max Blecher, 2012; 4 A.M. Cantosuri domestice, Casa de editură Max Blecher, 2015. Eseuri: Mircea Ivănescu: Poezia discreţiei absolute, Vinea, 2007 (ediţie revăzută şi adăugită, ART, 2015); Eminescu: Trei eseuri, InfoArt Media–Argonaut, 2011; Mistica poeziei: Lecturi în literatura contemporană, Muzeul Literaturii Române, 2013; Poezie şi individuaţie, Tracus Arte, 2014; România vertebrată, Adenium, 2016. Dintre cărţile lui, Frânghia înflorită a fost tradusă în turcă (Çiçek Açan Urgan, Yitik Ülke Yayınları, Istanbul, 2015), iar 4 A.M. Cantosuri domestice în maghiară (Hajnali négy. Házias cantók, Syllabux, Budapesta, 2016). La Humanitas a publicat volumele Elegie pentru uman. O critică a modernităţii poetice de la Pound la Cărtărescu(2016) și Zodia Cancerului. Jurnal 2012-2015 (2017). Romanul Transparența a fost considerat un Bestseller Gaudeamul 2018.
Selecţii din poemele lui au fost traduse în englez ă, germană, franceză, suedeză, spaniolă, italiană, flamandă, bulgară, sârbă, maghiară, turcă, greacă, rusă.
Sursa: www. humanitas.ro