<p><strong><em>Rabindranath Tagore</em></strong> , numele europenizat al lui Rabindranâth Thâkur (n. 7 mai 1861, Jorosanko, Calcuta — d. 7 august 1941) a fost un scriitor Èi filosof indian din provincia Bengal, <strong>supranumit Sufletul <em>Bengalului Èi Profetul Indiei moderne, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură</em></strong><em> în anul 1913 cu</em> următoarea motivaÈie a Juriului Nobel: „<em>în temeiul versurilor sale profund sensibile, proaspete Èi frumoase, prin care, cu un meÈteÈug desăvârÈit, a izbutit să facă din gândirea sa poetică, rostită în propriile-i cuvinte englezeÈti, o parte integrantă a literaturii occidentale</em>“.</p>
<p>Tagore a crescut într-o famile de artiÈti Èi reformatori sociali Èi religioÈi, opuÈi sistemului castelor Èi favorabili unei ameliorări a condiÈiei femeii indiene. Tagore Èi-a făcut studiile la Calcutta Èi în Anglia, unde a studiat dreptul. În 1906, după divizarea Bengalului, aderă la miÈcarea naÈionalistă indiană. Tagore este cunoscut atât ca poet, cât Èi ca filosof, însă aceste două calităÈi sunt greu de separat în cultura indiană, <strong><em>în mod implicit filosofia este permanent prezentă în poezia sa.</em></strong></p>
<p>Tagore a scris poezii, poeme în proză, povestiri, romane, drame, eseuri filosofico-pedagogice Èi traduceri. Opera sa literară: cea mai faimoasă este culegerea de poezii <strong><em>Grădinarul </em></strong>sau<strong><em> Ofranda lirică </em></strong>(1913). Alte opere mai cunoscute sunt: romanul <strong><em>Căminul Èi lumea</em></strong> (1910), drama <strong><em>Oficiul poÈtal</em></strong> (1912). Scrierile sunt pătrunse de o adâncă religiozitate Èi reflectă admiraÈia pentru natură Èi pentru patria sa, India. Începând cu anul 1929 a început să se ocupe cu pictura, a fost Èi compozitor al mai multor cântece cu caracter popular. Imnurile naÈionale ale Indiei Èi Bangladeshului sunt compuse pe cuvintele unor poeme ale lui Rabindranath Tagore. <strong><em>A fost primul scriitor din Asia care a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Literatură (1913).</em></strong></p>
<p><strong><em>Gora</em></strong> este un roman structurat în două poveÈti paralele de dragoste a două perechi de îndrăgostiÈi: Gora Èi Sucharita, Binoy Èi Lolita. Dezvoltarea lor emoÈională este arătată pe fondul problemelor sociale Èi politice predominante în India spre sfârÈitul secolului al XIX-lea.</p>
<p>Spre deosebire de celelalte romane ale sale, în <strong><em>Gora,</em></strong> personajul central nu este unul feminin. Gora, băiatul nou născut al unui cuplu de irlandezi din Calcutta, morÈi în timpul răscoalei sipahilor 1857, a fost adoptat în secret de o familie de brahmani liberali, fără ca aceÈtia să dezvăluie cuiva adevărata sa origine. Faptele se petrec în jurul anului 1880, într-un timp al ocupaÈiei britanice a Indiei.</p>
<div id="attachment_12812" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-12812" class="wp-image-12812 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/08/tagore.jpg" alt="" width="564" height="706" /><p id="caption-attachment-12812" class="wp-caption-text">Rabindranath Tagore (ro.pinterest.com)</p></div>
<p><strong><em>Tema romanului</em></strong> în jurul căreia se construieÈte drama eroului principal <em>este naÈterea, cu motivul literar al orfanului</em> care domină profilul personajului. Numele pe care i l-au dat, Gora, înseamnă „alb” în bengali Èi este totuÈi o marcă identitară evidentă. Crescut Èi educat ca un indian din societatea bună, Gora s-a identificat – în ciuda înfăÈiÈării sale europene – cu India, ajungând ca după terminarea studiilor universitare să adopte cea mai strictă ortodoxie hindusă Èi să militeze deschis împotriva dominaÈiei britanice.</p>
<p>Adevărul despre originea sa îl află abia în finalul romanului.( Vezi în <em>Epilog</em>) În hinduismul ortodox, naÈterea determină atât casta, cât Èi religia, mărci comunitare ce nu pot fi schimbate individual. Cineva se naÈte hindus sau brahman; el nu poate să devină decât un „bun hindus” sau un „bun brahman”.</p>
<p><strong><em>Dezbaterile intectuale</em></strong> ce domină romanul sunt, de fapt, <strong><em>o formă dialogică</em></strong> a problematicii din eseurile Èi conferinÈele pe care Tagore le va publica Èi susÈine în anii următori. <strong><em>Gora</em></strong>, roman psihologic, cu tematică social-politică încarnează valorile umaniste profesate de autor. Dezbaterea interioară a lui Gora, dezvoltă un conflict lăuntric între dogmatismul pur intelectual Èi liberalismul întemeiat pe sentimente.El se amplifică pe măsura cristalizării iubirii pentru Sucharita, epifanie neaÈteptată a <em>femininului sakti</em> în universul dominat de valorile virilităÈii. Dar Gora reuÈeÈte să nu trădeze nimic din zbuciumul pe care acest conflict i-l provoacă.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Dacă în alte romane, Tagore contrapune dragostei, iubirea pentru Dumnezeu, în <strong><em>Gora</em></strong>, ea este contrapusă iubirii de patrie. Marile conflicte din roman au două planuri: societatea indiană Èi aparatul colonial britanic Èi, în interiorul societăÈii indiene, între hinduismul ortodox Èi miÈcarea <em>Brahma Samaj</em>. Trebuie subliniat că, deÈi Tagore dă liberalismului câÈtig de cauză, el construieÈte o pledoarie la fel de puternică în favoarea hinduismului tradiÈional.</p>
<p><em>ReferinÈe critice:</em></p>
<p><strong><em>Romain Rolland</em></strong>: <em>Când te apropii de Tagore pentru prima oară, te simÈi fără să vrei ca într-un templu Èi vorbeÈti în Èoaptă. Apoi, dacă Èi-e dat să observi mai îndeaproape acest profil fin Èi mândru, desluÈeÈti sub liniÈtea Èi armonia liniilor sale tristeÈile stăpânite, vederea clară, înteligenÈa virilă care înfruntă cu tenacitate luptele vieÈii, fără a îngădui spiritului să se tulbure. Èi-Èi aduci aminte&#8230; de profeÈiile lui solemne, adresate noroadelor pământului, pentru a le atrage atenÈia asupra primejdiilor cu care zeul Shiva ameninÈă civilizaÈiile triumfătoare gata să se năruie.</em></p>
<p><strong><em>Andre Gide</em></strong>: <em>Chiar dacă aÈ fi mai calificat să o fac, nu aÈ încerca să expun, fie Èi sumar, filosofia lui Tagore – cu atât mai puÈin, cu cât însuÈi Tagore afirmă că nu aduce nicio schimbare, niciun element nou filosofiei din UpaniÈade&#8230; Iată de ce, nu admir aici această filosofie, ci emoÈia, care o însufleÈeÈte Èi arta aleasă cu care Tagore o exprimă</em>.</p>
<p><strong><em>Liviu BordaÈ</em></strong>: <em>S-a spus adesea că, prin acest roman, Tagore a iniÈiat dezbaterea despre identitatea culturală a Indiei Èi despre locul religiei Èi al castei în cadrul ei. Dar problemele legate de religie Èi castă implică altele privitoare la gen Èi clasă. Romanul ridică multe alte chestiuni la fel de importante, precum statutul femeii, autoguvernarea, reconstrucÈia rurală, educaÈia naÈională etc.</em></p>
<p>Cele 2 volume ale romanului conÈin 77 de capitole, notate cu cifre romane Èi un foarte scurt <em>Epilog</em>, care pune în relief două lucruri sensibile, poate cele mai importante pe această lume, când este vorba de o mamă Èi fiul ei. Primul este chipul mamei, plin de căldură Èi iubire pentru fiul crescut de ea, cu răbdare Èi blândeÈe; din cele câteva cuvinte rostite de băiatul care tocmai aflase că nu Anandamoyi este mama lui naturală, răzbate unul din cele mai frumoase chipuri ale unei mame. O căutase peste tot, pentru a ajunge la acest moment revelatoriu, că aceea care l-a crescut îi este mamă, iar neînchipuita ei putere constă în faptul că nu impune o religie Èi, mai mult, ea este simbolul atotcuprinzător al Èării care l-a adoptat, India. Al doilea aspect este sentimentul filial atât de puternic, încât nu se poate desprinde din îmbrăÈiÈarea mamei, nici pentru un pahar cu apă, fiul Èi mama lui părând a fi un singur suflet, în acele momente, ale marelui adevăr.</p>
<p>Reproducem aici acest <strong><em>Epilog</em></strong> :</p>
<p><em>Seara, când Gora se întoarse acasă, o găsi pe Anandamoyi Èezând liniÈtită pe veranda din faÈa camerei ei. Gora se apropie, se aÈeză jos Èi-Èi rezemă capul de picioarele ei. Anandamoyi îl ridică Èi-l sărută.<br />
– Mamă, să Ètii că eÈti mama mea! exclamă Gora. Mama pe care am căutat-o pretutindeni a fost tot timpul acasă, în odaia mea. Dumneata nu ai castă, nu faci deosebire între oameni Èi nu urăÈti pe nimeni&#8230; dumneata eÈti imaginea fericirii noastre! Dumneata eÈti India! </em></p>
<p><em>După o clipă de tăcere, Gora continuă: Mamă! Vrei s-o chemi pe Lachmiya să-mi aducă un pahar cu apă?<br />
Atunci, cu glasul blând înecat încă în lacrimi, Anandamoyi spuse în Èoaptă:<br />
– Gora, lasă-mă să trimit după Binoy! </em></p>
<p><strong><em>Sursa</em></strong><em>: Rabindranath Tagore, <strong>GORA, volumul I Èi II</strong>, 348 pagini Èi 318 pagini, traducere de Henriette Yvonne Stahl. Cu o prefaÈă de Liviu BordaÈ, Editura <strong>Litera</strong>, BucureÈti, 2012 </em></p>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/rabindranath-tagore-si-albert-einstein-despre-adevar/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Rabindranath Tagore Èi Albert Einstein, despre adevăr&#8230;</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Florica Patan' src='https://secure.gravatar.com/avatar/5fe3d27ee66bc9d01ffc740114689a78657acf118bde907a4234229ce6a1bb51?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/5fe3d27ee66bc9d01ffc740114689a78657acf118bde907a4234229ce6a1bb51?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/patan/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Florica Patan</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut într-o zi de duminică, în miezul ei Èi-n miezul iernii, cu nămeÈi înalÈi, cât casa, îi percepeam albaÈtri, de aceea albastrul mă fascinează Èi acum. Èi miezul mă fascinează, miezul cuvintelor Èi al ideilor ce vin la mine pe rând ca într-un puzzle al vieÈii, cu mult albastru din sevele cerului de suflet, de văzduh, de lacrimă&#8230;</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:f&#108;&#111;&#114;&#105;&#112;at&#097;&#110;&#064;&#121;&#097;&#104;&#111;o.&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>