<p>Cele mai multe lucrări despre <strong>RevoluÈia Cubaneză</strong> se concentrează asupra unor chestiuni politice, mai mult au mai puÈin semnificative, momente de descoperire Èi dezbateri politice nesfârÈite. Însă un aspect foarte important, dacă nu cel mai important, rămâne analiza figurilor istorice marcante ale acelor momente. Prin analiză mă refer la o retrospectivă completă a vieÈii publice, dar Èi private a persoanelor care au determinat, sau doar au participat, în diverse calităÈi, la anumite evenimente istorice.</p>
<p>RevoluÈia cubaneză a primit, probabil, mai multă atenÈie în mass-media din S.U.A. decât oricare alta până în prezent. Acest lucru se datorează longevităÈii sale Èi apropierii de centrul puterii mondiale. Astfel a fost creat unul dintre cele mai cunoscute figuri ale istoriei mondiale: <strong><em>CHE GUEVARA</em>.</strong></p>
<p>Am mai vorbit despre Che Guevara într-un <a href="https://bel-esprit.ro/ernesto-che-guevara-nu-fac-nimic-remarcabil-dar-ceea-ce-fac-este-esential/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">articol anterior</a>, dar nu am făcut &#8221;analiza completă&#8221;. Să ne ocupăm acum de latura sentimentală a acestuia&#8230;</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-11667" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/07/c868f05c6f0b6b290a1b534363e0e11e.jpg" alt="" width="564" height="485" /></p>
<h3>Hilda Èi Che</h3>
<p>Cartea Hildei Gadea, <strong><em>ViaÈa mea cu Che</em></strong>, este, de fapt, o scurtă istorie a RevoluÈiei Cubaneze, privită însă din altă perspectivă decât cea a istoricilor. Aceasta surprinde aspectele politice, surprinzând însă legătura dintre acestea Èi chestiunile personale ale liderului revoluÈionar.</p>
<p><strong>Hilda Gadea</strong>, activistă Èi economistă peruviană, a ales exilul în Guatemala după lovitura de stat din Èara sa natală, condusă de generalul Manuel Odria, în 1948. Guatemala a fost apoi scena unei revoluÈii progresive conduse mai întâi de <strong>Juan José Arevalo</strong> (1945) Èi de <strong>Jacobo Arbenz</strong> (după 1951). Èara devenise casa multor refugiaÈi, care fugeau de regimurile represive din Èările lor natale, iar Hilda Gadea ajunsese, dacă nu o reprezentată, cel puÈin o figură cunoscută în comunitatea refugiaÈilor. Acest lucru a determinat întâlnirea cu Che, Èi astfel a începu povestea de iubire dintre două suflete care încercau din răsputeri să facă lumea un loc mai bun.</p>
<p>Èi ca în orice poveste, sunt detalii care nu sunt atât de reliefate, genul de detalii care rulează în spatele poveÈtii, dar care au un rol crucial în desfăÈurarea acesteia . La nivel personal, cartea detaliază modul în care prietenia lor a devenit ceva mai mult, în timp, desigur. Hilda a întrerupt relaÈia de mai multe ori, dar a cedat mereu avansurilor Èi scuzelor ulterioare ale lui Che. S-au căsătorit în septembrie 1955 Èi au avut o fiică, Hildita.</p>
<p>Foarte mult spaÈiu este alocat prezentării instinctului patern al lui Che (deÈi el dorea un băiat), iar mai multe scrisori către fiica sa, trimise din locuri îndepărtate, sunt incluse în text. După ce au divorÈat, în anul 1959, Che a continuat să le viziteze Èi să le poarte de grijă. De asemenea, în carte sunt incluse numeroase relatări de la petreceri Èi din excursiile de la ruinele Maya, toate punând accentul pe grija, devotamentul Èi iubire cu care Che îÈi trata familia.</p>
<p><img class="aligncenter wp-image-11652" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/07/049fbabd20d71191bfdd1a3409b3db6e.jpg" alt="" width="660" height="430" /></p>
<p>O altă temă este viaÈa lor din exil, atât din Guatemala, cât Èi din Mexic. O poveste impresionantă despre solidaritatea refugiaÈilor, care nu consta numai într-un spirit de apărare reciprocă, ci Èi prin o capacitate de a împărÈi resursele ieÈită din comun. Povestea este completată de implicarea poliÈiei Èi a serviciilor de informaÈii. Hilda Èi Che au fost arestaÈi de câteva ori, dar au scăpat de fiecare dată, fie prin bunăvoinÈa unor prieteni influenÈi, fie prin simpla mituire a autorităÈilor.</p>
<p>Cei doi au început să studieze filozofia marxistă. Lecturile lor au inclus romancierii ruÈi din secolul al XIX-lea, precum Èi scrierile marxiste, cum ar fi Capitalul sau Ce este de făcut? Hilda a început să se intereseze de RevoluÈia Chineză, Èi chiar aveau de gând să viziteze China, dar din cauza unor circumstanÈe incerte, au abandonat planul. Ambii Èi-au exprimat însă opÈiunea pentru RevoluÈia Rusă, ca model universal aplicabil.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Cei doi au dezbătut viguros ideile acumulate, nu numai unul cu celălalt, ci Èi cu ocazia adunărilor sociale mai mari, care constituiau o parte importantă din viaÈa lor. Din aceste discuÈii apare o imagine a modului în care gândirea lui Che a evoluat în aceÈti ani. O problemă centrală a acestor dezbateri a fost rolul Statelor Unite ca putere imperialistă Èi necesitatea de a contracara această putere.</p>
<p>Che era convins că alegerile nu vor rezolva niciodată problema, o revoluÈie armată a unui mic grup de oameni, susÈinută pe deplin de popor, fiind singura soluÈie eficientă. Astfel, într-o anumită măsură, au respins partidele social-democrate ale vremii (APRA din Peru, MNR în Bolivia, AD în Venezuela), ca fiind insuficient antiimperialiste. În timp ce ambii au recunoscut importanÈa muncii în interiorul Èărilor lor (Hilda mai mult decât Che), au considerat că sprijinirea unei miÈcări cu adevărat revoluÈionare într-o Èară latino-americană reprezintă primul avans spre eliberarea continentală.</p>
<p><img class="aligncenter wp-image-11654" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/07/0318713bafc682b48bd6a993bdefc61a.jpg" alt="" width="500" height="417" /></p>
<p>Invazia sprijinită de S.U.A. în Guatemala, în 1954, s-a dovedit o piatră de hotar. Guvernul Arbenz s-a prăbuÈit, refuzând să-i înarmeze pe oameni sau chiar să se refugieze în junglă, pentru a crea un front de rezistenÈă . Che a criticat pe deplin acest lucru, catalogând-o ca o greÈeală gravă, susÈinând că guvernele ar trebui să se bazeze pe popor.</p>
<p>Hilda l-a introdus pe Che Èi în grupul refugiaÈilor cubanezi, unde s-a întâlnit cu fraÈii Fidel Èi Raul Castro. DeÈi paginile dedicate relaÈiei lui Che cu fraÈii Castro sunt puÈine, acestea surprind conexiunea puternică creată între aceÈtia. Astfel stabilită relaÈia dintre ei, Che a fost mai mult decât fericit să îl însoÈească pe Fidel în expediÈia sa revoluÈionară din Cuba, în toamna anului 1956.</p>
<p>Capitolele finale spun povestea celor din urmă ani ai convieÈuirii Hildei cu Che, momente în care, împreună cu fiica sa, aÈteaptă veÈti din Cuba. Che le scria scrisori de peste tot pe unde mergea, dar Hilda a aflat că începuse să se întâlnească cu altă femeie. Au decis că este în interesul amândurora să divorÈeze, ceea ce au Èi făcut mai târziu, în acel an.</p>
<p>Această carte este mai mult decât povestea unei femei care a devenit <em>compañera</em> lui Che, sau a evoluÈiei lui în timpul unei perioade cheie. Hilda a jucat un rol foarte important în formarea sa ca revoluÈionar. <em>Adevăratul revoluţionar este condus de mari sentimente de dragoste&#8230;</em></p>
<p class="tw-data-text tw-ta tw-text-small" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span lang="ro" tabindex="0">„<em>EsenÈa personalităÈii lui Ernesto este aceea a unui om profund, care se depăÈeÈte pe sine în fiecare zi, un om conÈtient de limitele sale, dar care, cu mare efort, este capabil să ofere întotdeauna ceva mai mult societăÈii. Scopul pe care l-am urmărit cu această mărturie nu este altceva decât a arăta trăsăturile fundamentale ale lui Che Guevara-omul, nu ca un caracter supranatural, ci ca o persoană autentică, este zugrăvită zi de zi numai ca revoluÈionar, în speranÈa că astfel va putea deveni un exemplu pentru tinerele generaÈii ale Americii Èi ale lumii.</em></span></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-ta tw-text-small" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span lang="ro" tabindex="0">Datorită credinÈei sale în oameni, dragostei sa pentru societate Èi dispreÈuirea popoarelor noastre sărăcite, pentru devotamentul său total faÈă de lupta împotriva exploatării Èi a mizeriei, Che este un om care, fără îndoială, reînvie speranÈele în fiinÈa umană Èi în destinul omenirii Èi convinge că prin eforturile Èi jertfele noastre putem construi o nouă lume.”</span></em></p>
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-ta tw-text-small" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span lang="ro" tabindex="0"><em>”</em></span></p>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/cateva-lucruri-interesante-despre-che-guevara/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Câteva lucruri interesante despre Che Guevara&#8230;</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='David Gurau' src='https://secure.gravatar.com/avatar/a34b0877d360ca03ab422dc4f6ddd19c3e901f85b9f017deda3ee3e439fe8e18?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/a34b0877d360ca03ab422dc4f6ddd19c3e901f85b9f017deda3ee3e439fe8e18?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/gurau/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">David Gurau</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#100;&#097;v&#105;&#100;g&#117;r&#097;u&#064;&#121;a&#104;&#111;o.c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>