<p>Cred că a iubi e foarte simplu. Fericirea e la îndemâna oricui, indiferent de timp Èi spaÈiu, atâta vreme cât există disponibilitate, înÈelegere, răbdare, pasiune, atracÈie, Èi ele sunt reciproce. Starea de iubire amplifică starea de fericire Èi, împreună, dau oamenilor senzaÈia paradisului. Pentru cât timp? Aici intervine marea întrebare, marea frământare, marea deziluzie. Ca orice stare, dragostea e finită, cel puÈin în forma ei ideală, care naÈte fluturi în stomac, răstoarnă lumea Èi miÈcă ”sori Èi stele”, cum spunea Dante…</p>
<p>PreÈul iubirii este însăÈi <a href="https://www.catchy.ro/pretul-iubirii-este-insasi-iubirea/126156" target="_blank" rel="noopener noreferrer">iubirea</a>, iar acesta este un mare adevăr. Cu cât îl deprindem Èi îl acceptăm mai devreme, cu atât ne scuteÈte mai mult de suferinÈă. Dacă toÈi oamenii iubesc la fel, de ce sunt despărÈirile atât de diferite? Èi, în definitiv, de ce ne despărÈim? Care sunt efectele Èi cine rămâne să închidă lumina peste lumea altădată vie? Există despărÈire fără revoltă, fără resentimente, fără dorinÈa de răzbunare, fără inimi zdrenÈuite? Ce soluÈii avem să evităm dezastrul, dacă încă mai suntem captivi în legătura cu celălalt? Ce Èi până unde cedăm? Există viaÈă după despărÈire? Întrebări legitime, pe care orice om Èi le pune, la un moment dat, pentru că, aÈa cum nu ne putem sustrage manifestării iubirii, nu putem evita nici despărÈirile.</p>
<p>Înainte de a trage niÈte concluzii, am căutat răspunsuri în scrisorile unor scriitori celebri, cu gândul că ei vor fi Ètiut mai bine să explice Èi dea glas unor sentimente atât de contradictorii pe care le provoacă ruptura dintre oamenii care, la un moment dat, au crezut, au trăit, au fost capabili de orice sacrificiu pentru o legătură (pretins) indestructibilă.</p>
<p>Astăzi, despre <strong>Edith Wharton</strong> Èi <strong>W. Morton Fullerton</strong></p>
<div id="attachment_10653" style="width: 510px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10653" class="size-full wp-image-10653" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/edith-wharton-1907.jpg" alt="" width="500" height="750" /><p id="caption-attachment-10653" class="wp-caption-text">Edith Wharton, 1907</p></div>
<p><strong><em>Ea</em></strong> – scriitoare, romancieră, poetă Èi traducătoare americană, câÈtigătoare a unui Premiu Pulitzer Èi de trei ori nominalizată la Premiul Nobel pentru Literatură, celebră pentru proza scurtă Èi romanele în care descrie, în maniera unui realism autentic, moravurile societăÈii aristocrate americane de la sfârÈitul secolului al XIX-lea, o fire sensibilă Èi poate puÈin prea profundă pentru vremurile tulburi în care a trăit… Singura Èansă a femeilor, pe atunci – o căsătorie aranjată, prin care să pătrundă în rândul celor din ”înalta societate” – , pune capăt ”vârstei inocenÈei” (titlul faimosului ei roman cu care a câÈtigat premiul Pulitzer, pentru prima oară în literatură, pentru prima oară atribuit unei femei! &#8211; „The Age of Innocence”), adică a idealurilor Èi a proiecÈiilor luminoase asupra iubirii Èi dreptului la fericire.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-10654" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/Morton-Fullerton-in-1909.jpg" alt="" width="549" height="640" /></p>
<p><em><strong>El</strong></em> – jurnalist, corespondent al ziarului The Times. Celebru datorită poveÈtii de iubire cu Wharton, sursă de inspiraÈie pentru romanul ”Vara” (”Sommer”), în care este vorba despre revelaÈia erotică Èi deziluzie…</p>
<p><em><strong>Povestea</strong></em> – ”Afacerea Wharton”. Cunoscându-se prin intermediul lui Henry James, Wharton Èi Fullerton păreau că se iubesc încă din 1907… Ea avea 45 de ani, el, 42. În 1908, scrisorile lui încep să se rărească, fapt care îi prilejuieÈte femeii care îl iubeÈte intens o criză sentimentală, aducând-o în situaÈia de a-Èi călca pe orgoliu. Iată un fragment dintr-o scrisoare ce pregăteÈte vizibil despărÈirea:</p>
<p><em>”Dragul meu, te întreb, care e înÈelesul tăcerii tale?…</em></p>
<p><em>Am recitit de curând scrisorile tale Èi nu pot concepe că omul care le-a scris nu a Èi simÈit aievea, necunoscând iubirea Èi curajul femeii căreia i le-a adresat Èi a lăsat-o, în schimb, pradă unei dureroase incertitudini… Ce a provocat schimbarea asta, accept orice explicaÈie, doar atât – vorbeÈte cu mine! AÈ putea să-mi recapăt viaÈa cu mai mult curaj dacă aÈ înÈelege cât de cât; lunile petrecute împreună au fost un dar, o împlinire extraordinară pentru care îÈi sunt recunoscătoare! Ai reuÈit să mă trezeÈti dintr-o lungă letargie, pentru că o parte din mine zăcea în adormire… […]</em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><em>Da, dragul meu, aÈa cum te-am iubit atunci te iubesc Èi acum, aÈa cum Èi-ai dorit tu însuÈi; am învăÈat că există momente în care trebuie să-Èi concentrezi toată fericirea Èi mi-am promis că niciodată n-o să te mai iubesc ”cu tristeÈe”, din moment ce asta îÈi displace… Mi-ai spus Èi că ar trebui să descriu mai bine această experienÈă a iubirii noastre, Èi dintr-o dată m-am umplut de o dorinÈă nestăvilită de a-Èi face pe plac! Dar tăcerea ta, venită între timp, indiferenÈa faÈă de tot ceea ce are de-a face cu mine, m-au distrus. A fost totul atât de neaÈteptat!</em></p>
<p><em>Este ultima dată când îÈi scriu, dragul meu, până când misterul nu se va elucida. Iar prin ultimul meu cuvânt îi transmit toată dragostea nu numai prietenului pe care îl iubesc, ci Èi iubitului pe care l-am venerat.</em></p>
<p><em>Adio, dragul meu! Oh, nu, nu vreau să-mi înapoiezi scrisorile, la ce aÈ mai avea nevoie de ele dacă Èie nu-Èi servesc la nimic?…”</em></p>
<p>Un an mai târziu, în 1909, Wharton descoperă că locul ei fusese ocupat de o altă femeie. Scriind această ultimă scrisoare, lucrurile erau deja clare, din nefericire… Cu toate acestea, scriitoarea nu pregetă în a-Èi devoala sentimentele încă arzând, Èi o face cu o naturaleÈe dezarmantă, chiar dacă nu mai crede în vreun reviriment al fostei iubiri.</p>
<p><em>”M-am întors de trei zile Èi mi se pare că nu contez pentru tine. Nu înÈeleg. Dacă aÈ mai putea găsi în tine vreo fărâmă de emoÈie – cel puÈin de prietenie loială, dacă altceva nu este – aÈ putea merge înainte, aÈ putea suporta mai uÈor ceea ce mi se întâmplă, aÈ mai putea să scriu sau să-mi fac planuri de viaÈă… Acum mă zbat fără încetare din cauza comportamentului tău din ultimele Èase luni, căutând câte o iluzie, fără a mai putea găsi vreun punct de sprijin. Nu mai Ètiu ce vrei, sau cine sunt! Îmi scrii ca un îndrăgostit, mă tratezi ca pe o cunoÈtinÈă întâmplătoare! Care e adevăratul tu – Èi ce sunt eu, în definitiv?</em></p>
<p><em>O cunoÈtinÈă întâmplătoare, nu; o prietenă, da. Întotdeauna Èi-am spus că întrevăd această soluÈie, pe care am acceptat-o în avans. dar o anumită doză de consistenÈă afectivă mi se pare esenÈială pentru o prietenie. Trebuie să Ètii pe ce să te bazezi. Èi acum, când am impresia că am ajuns tocmai în acel punct, te-ai implicat abrupt în cealaltă relaÈie, presupunând că nu observ schimbarea, că nu mă uimeÈte sau că nu sufăr, Èi că mi-am continuat viaÈa într-o senină nebăgare de seamă, până cânt te hotărăÈti să te întorci la mine. Am suportat toate fluctuaÈiile acestea cât am putut de mult, pentru că te iubesc atât de mult Èi totodată regret că, în viaÈa ta, lucrurile sunt complicate Èi istovitoare- dar eu nu am fost niciodată capricioasă Èi nici exagerat de pretenÈioasă, nu cred că am îngreunat lucrurile, dar am încercat să le compensez printr-o prietenie sinceră Èi aducătoare de speranÈă. Acum însă, respectul faÈă de mine însămi Èi sentimentul că nu mai pot duce mult timp povara aceasta mă determină să-Èi scriu. Nu mai vreau să primesc de la tine scrisori cum mi-am trimis pe vremea când mă aflam în Anglia.</em></p>
<p><em>Este o încântare crudă Èi capricioasă- ce bine ar fi fost să nu mă răneÈti aÈa! Am avut un an dificil – dar durerea dinăuntrul meu, ultimul lucru care a răsucit cuÈitul în rană a fost imposibilitatea de a Èti ce Èi-ai dorit de la mine Èi ce ai simÈit pentru mine – atunci când mi se părea atât de firesc faptul că, dacă ai avut acele sentimente sincere pentru mine, trebuia să fi simÈit că tot ceea ce îmi doream era o prietenie dulce, caldă, echilibrată – nu o să o numesc iubire, pentru că iubirea nu se face la comandă – ci, mai degrabă, tânjeam după tandreÈea de care orice prieten simte nevoia, trecând prin momente dificile. ViaÈă mea era mai bună înainte să te cunosc. Am ajuns la această dureroasă concluzie după un an plin de tristeÈe Èi deziluzii. Mai amar este, însă, a recunoaÈte lucrul acesta în faÈa celui pe care l-am iubit mai presus de orice.”</em></p>
<p>Traducerea scrisorilor: Andra Tischer</p>
<p>CitiÈi articolul complet pe catchy.ro, <a href="https://www.catchy.ro/despartiri-1-dragul-meu-te-intreb-care-e-intelesul-tacerii-tale/127084" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><strong>aici.</strong></a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M459.37 151.716c.325 4.548.325 9.097.325 13.645 0 138.72-105.583 298.558-298.558 298.558-59.452 0-114.68-17.219-161.137-47.106 8.447.974 16.568 1.299 25.34 1.299 49.055 0 94.213-16.568 130.274-44.832-46.132-.975-84.792-31.188-98.112-72.772 6.498.974 12.995 1.624 19.818 1.624 9.421 0 18.843-1.3 27.614-3.573-48.081-9.747-84.143-51.98-84.143-102.985v-1.299c13.969 7.797 30.214 12.67 47.431 13.319-28.264-18.843-46.781-51.005-46.781-87.391 0-19.492 5.197-37.36 14.294-52.954 51.655 63.675 129.3 105.258 216.365 109.807-1.624-7.797-2.599-15.918-2.599-24.04 0-57.828 46.782-104.934 104.934-104.934 30.213 0 57.502 12.67 76.67 33.137 23.715-4.548 46.456-13.32 66.599-25.34-7.798 24.366-24.366 44.833-46.132 57.827 21.117-2.273 41.584-8.122 60.426-16.243-14.292 20.791-32.161 39.308-52.628 54.253z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#099;onc&#117;&#114;s&#114;a&#100;&#117;s&#116;anca&#064;&#121;&#097;&#104;o&#111;&#046;&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Mari iubiri: ”Afacerea Wharton”
tumblr.com