Circulă pe Internet stenograma convorbirilor Alexandrei Măceșanu cu serviciul 112. Surse neverificabile, desigur. Acest text arată așa. Nu se știe cui aparțin precizările din paranteze în legătură cu reacțiile polițiștilor (ca un fel de didascalii) sau dacă dialogul este autentic. Atâta caz s-a făcut încât detaliile cele mai importante au scăpat de sub control. Cum ajunge o fată de 15 ani să circule într-o localitate necunoscută – după cum apare – să ia o ocazie cu o arătare ca Dincă, pe care se vede clar că e un individ tarat, cum de acest humaniod se plimbă în libertate, după asemenea antecedente, cum de toate circumstanțele sunt încă atât de neclare și de discutabile?
Suntem obișnuiți să căutăm vina pentru ceea ce se întâmplă, pentru tot ceea ce scapă puterii noastre de înțelegere. Publicul e însetat de sânge, smulge cu orice preț fiecare fir de praf al vreunei informații, dar toată lumea încearcă să obțină un profit din această tragedie. Se cere „capul” tuturor, mai puțin al criminalului. El, desigur, va înfunda pușcăria, de unde va ieși în pacea lui peste câțiva ani.
Între timp, zeci, sute de alți Dincă se plimbă liberi și fac victime, distrugând vieți.Ce se întâmplă cu ucigașii în serie în alte țări?
Dacă vor demisiona câțiva oameni, poporul e împăcat? Capul lui Moțoc vrem sau chiar trebuie să facem ceva concret împotriva adevăraților criminali?
Mai există pedeapsa cu moartea?
Soții Ceaușescu au fost împușcați de Crăciun. Copiii lor au văzut, probabil, la televizor, cadavrele sfârtecate de gloanțe ale părinților , așa cum or fi fost ei.
Ceva nu e coșer.
Concluzia e la fiecare dintre voi.
Desigur, fără să putem face ceva. Dar măcar ne pasă.
Apel I – 25/07/2019, ora: 11:05:08 a.m.
Op. 112 (1): Alo, 112, ce urgență aveți? Alo?
A.M.: Bună ziua, vreau și eu în legătură cu poliția!
Op. 112 (1): Ce s-a întâmplat doamnă, cum vă numiți?
A.M.: Sunt domnișoară, am 15 ani, și ieri am fost sechestrată de către un domn…
Op. 112 (1): Cum te cheamă?
A.M.: Măceșanu Alexandra, vă rog veniți repede, nu știu unde sunt….
Op. 112 (1): Cum adică nu știi unde ești? În ce localitate te afli?
A.M.: În Dobro … Aaa.. În Caracal, m-a dus în Caracal, dar nu știu unde exact…
Op. 112 (1) (ton ironic): Păi dă-mi un punct de reper unde te afli în Caracal, cum crezi că te găsim? … Aloo?
A.M.: Da, stați, nu plecați vă rog…
Op. 112 (1): Ai fost violată?
A.M.: (plângând) Da, am fost violată!
Op. 112 (1): Da, rămâi la telefon, dar încearcă să-mi dai un punct de reper ca să știm exact ce … cum te putem găsi!
A.M.: A venit, a venit, a venit…Veniți repede, vă rog!!! Se închide apelul.
Op. 112 (1): Păi să venim unde frate în Caracal… (zgomot de fundal)? Păi ce dracu să-i fac că e în Caracal, că a răpit-o și a dus-o în Caracal, dar nu știe unde…și poliția mea vorbește… Dă-i asociere…
Pe fundal se aude un alt operator: 11:06:57
Op. 112 (2): Unde ești în Caracal? Păi și acuma pe unde ești, te poți uita? Uită-te…uită-te …
Op. 112 (2): Dar de unde îl cunoști tu pe el? Ia spune-mi…
Op. 112 (1) către poliție: O să vă sune imediat colega, că o avem la telefon pe altă stație, da? O să vă sune imediat colega că încearcă să mai ia niște date! Este răpită, dusă în Caracal, violată….
Polițist (1): Răpită?
Op. 112 (1): Da și încearcă colega să afle ce, pe unde s-ar afla …
Polițist (1): Aoleu..
Polițist (1): Da, grăbiți-vă..
Op. 112 (1): Da, imediat, imediat vă sună!
Apel II – 25/07/2019, ora 11:06:25 a.m.
Op. 112 (2): Alo, 112, ce urgență aveți? Alo?
A.M.: Tot eu sunt!
Op. 112 (2): Unde ești în Caracal?
A.M.: Am trecut, când am văzut prima dată, m-a legat la ochi și eram pe lângă dig, pe domn îl cheamă Popescu Lucian Gabriel..
Op. 112 (2): Pe lângă dig, Popescu Lucian…păi și acuma pe unde ești? Te poți uita?
A.M.: Nu pot, sunt închisă într-o cameră, văd decât o poartă..
Op. 112 (2): Ia uită-te, uită-te pe…. păi și da de unde îl cunoști tu pe el? Ia spune-mi..
A.M.: Deci, să vă spun, ieri am ieșit la ocazie ca să mă duc până-n oraș, și dumnealui m-a luat la ocazie, a închis mașina și m-a închis acolo, după aia a zis să mă ducă la el…
Op. 112 (2): Te-a luat la ocazie? Numărul la mașină…mai ții minte ceva din numărul de la mașină?
A.M.: Nu…
Op. 112 (2): Ce mașină, ce culoare măcar?
A.M.: Mașina era gri și avea boturile turtite…
Op. 112 (2): Cu bot turtit?
A.M.: Da!
Op. 112 (2): Atâta ai reținut tu, și acuma ești închisă? Ai trecut pe lângă dig?
A.M.: Da, atunci când m-am uitat prima dată, dar acum nu știu, cred că sunt în Bold sau ceva, nu știu.
Op. 112 (2): Bun, ai telefonul la tine, da?
A.M.: Da, dar e la el! Eu acuma sun de pe alt număr…
Op. 112 (2): Nu contează, de unde ai tu numărul ăsta?
A.M.: Care număr?
Op. 112 (2): Ăsta de pe care mă suni. De unde?
A.M.: E telefonul lui, l-am găsit aici..
Op. 112 (2): Telefonul lui?
A.M.: Da!
Op. 112 (2): Este telefonul lui, da, bun. Ia …
A.M.: Da doamnă vă rog trimiteți-mi pe cineva că mi-e frică..
Op. 112 (2): Hai gata, stați puțin, te cred, te-am înțeles, stai puțin la telefon dacă tot poți …
A.M.: (plângând în hohote) Mi-e frică, mi-e frică…
25/07/2019, ora 11:07:53 a.m. – apel preluat de către poliție.
Polițist (1): Alo
Op. 112 (2): Alo, poliția?
Polițist (1): Alo, a trecut pe lângă dig…
Op. 112 (2): A trecut pe lângă dig din ce am înțeles. De ieri e răpită, ăsta-i telefonul lui.
A.M.: Vă rog, veniți cât mai repede…
Polițist (1): Unde să venim domnișoară? Ia spuneți-ne …
A.M.: Poftim?
Polițist (1): Unde, unde?
A.M.: Nu știu exact, Am trecut pe lângă dig, dar acum cred că sunt în Bold, că altundeva nu putea să fie…
Polițist (1): Unde, în? Unde sunteți?
A.M.: În Bold…
Polițist (1): În Bold? Aaa… În județul Olt?
A.M.: Da uitați, uitați, stați un pic… Am găsit o adresă, bld. Antonius Caracalla nr. 9, B1, D.A. … (nu se înțelege)
Polițist (1): Acolo rămâneți! Rămâneți acolo. Antonius Caracalla nr. 9, da?
A.M.: Veniți repede că mi-e frică, vă rog, vă rog!
Op. 112 (2): Continuați adresa asta, s-ar părea că e bloc…
A.M.: Vă rog veniți repede că mi-e frică!…
Polițist (1): Ce bloc este acolo? Ați spus că e un bloc.
A.M.: Nu este bloc, este o casă, este o curte…
Polițist (1): O casă, bun, rămâneți acolo să vină un echipaj de poliție, bine?
Op. 112 (2) (ironic vorbind): E închisă …
A.M.: Vă rog veniți repede că mi-e frică de el, m-a bătut …
Polițist (1): (pe ton imperativ): Bine, bine, rămâneți acolo!
A.M.: Aici rămân că n-am cum să ies, vă rog veniți (strigăt disperat)
Polițist (1): Sunteți cu cineva? Sunteți singură? Cum ați ajuns?
A.M.: Nuuuu, sunt singură, sunt singură vă rog…
Polițist (1): Sunteți singură, am înțeles, rămâneți acolo!
A.M.: (aproape plângând): Îmi este frică…
Polițistul prin stație: Alo, mașina, Antonius Caracalla numărul 9, este o fată bătută și violată, da?
A.M.: (auzind conversația, începe să plângă) Vă rog veniți repede că mi-e frică, vă rog!
Polițist (1): Domnișoară închideți telefonul, veți fi contactată și vine poliția acolo, da?
A.M.: Vă rog, veniți repede!
Polițist (1) (sictirit): Da , bine, bine.
A.M.: Domnule, domnule, este o mașină mare în curte ….
Polițist (1) (ton ridicat): Bine, rămâneți la nr. 9 acolo, exact acolo!
Apel III – 25/07/2019, ora 11:12:36 a.m.
Op. 112 (1): Alo 112, ce urgență aveți?
A.M.: (ton disperat) Doamnă ați trimis pe cineva? Că cred că se întoarce și mi-e frică că mă bate …
Op. 112 (1): Da, ai vorbit cu poliția, da?
A.M.: Da, cu dumneavoastră!
Op. 112 (1): Ce ți-a zis poliția?
A.M.: Mi-a zis că o să trimită un echipaj, da vă rog veniți mai repede!
Polițist (2): Alo?
Op. 112 (1): Poliția? A revenit fata.
Polițist (2): Da…doamnă, spuneți domnișoară!
A.M.: Vă rog ați trimis pe cineva aici?
Polițist (2) (pe ton iritat): Am trimis, rămâneți acolo că nu… în 2 minute n-are cum să zboare măi domnișoară. Stați acolo, da?
A.M.: (plângând disperat) Veniți vă rog, veniți, mi-e frică…
Polițist (2) (ton ironic, atitudine zeflemistă): Păi de cine vă este frică?? Alo, de cine vă este frică?
A.M.: (plângând) De el…m-a bătut…
Polițist (2): De el, cine este persoana?
A.M.: Îl cheamă Popescu Lucian Gabriel!
Polițist (2): Popescu Lucian. Și unde stă ăsta acolo?
A.M.: Am zis că Bold, Antonius Caracalla numărul 9 …
Polițist (2): Acolo la numărul 9 stă Popescu ăsta Lucian?
A.M.: Nu știu, am găsit doar o carte de vizită și mă gândeam că poate e a lui.
Polițist (2): Păi cartea de vizită e a lui?
A.M.: Nu știu…
Polițist (2) (ton ironic): Aaa, nu știi nici asta! Bine, așteptați acum…așteptați acolo, va veni acum echipajul în două-trei minute, așteptați.
A.M.: Vă rog stați cu mine la telefon că îmi este frică…vă rog…
Polițist (2): Nu pot să stau în telefon domnișoară că avem și alte apeluri, rămâneți acolo că vine echipajul de poliție, negreșit va veni, da, două-trei minute, ce naiba? (pe fundal se aude plânsul Alexandrei)
A.M.: (plângând) Bine…
Polițist (2): Da? Stați liniștită, calmați-vă un pic, da?
A.M.: (plângând, disperată) Mi-e frică…!
Polițist (2): Încercați să vă calmați, păi…da? Calmați-vă și va veni echipajul, e pe drum…
A.M.: (disperată) Bine, vă rog….
Polițist (2): Lăsați telefonul liber, că dacă stăm în telefon de discuție, echipajul nu poate să vorbească cu dvs.
A.M.: (plângând) Bine, bine, da.
Polițist (2): Bine.
