<p><strong>Cântarea iubirii</strong></p>
<p><em>Mai am o rugă, Doamne, curată si fierbinte:</em><br />
<em>pune-mi iertare-n suflet Èi dragoste-n cuvinte!</em></p>
<p><em>Ajută firii mele, aceasta trecătoare,</em><br />
<em>să fie când durere, când binecuvântare</em><br />
<em>Èi dă-mi puterea tainei, să cred că pot rosti</em><br />
<em>cuvintele lăsate să te putem iubi</em></p>
<p><em>Ètiu, fără Èărm e timpul ce mi se-aÈterne-n cale,</em><br />
<em>Èi ruga mea s-ajungă la cerurile tale</em><br />
<em>va trebui tăcerea Èi teama să le-mbrace</em><br />
<em>în tainice cuvinte, că bratele-mi sărace,</em><br />
<em>întinse către Tine, găsi-vor alinare</em><br />
<em>doar de vor Èti să fie cădere Èi-nălÈare</em></p>
<p><em>Mi-e sufletul lumină că vine de la Tine,</em><br />
<em>în el sunt nopti amare si dimineÈi senine.</em><br />
<em>Văd clipa cum se scurge, prin trupul meu, străină,</em><br />
<em>îngenunchindu-mi tâmpla pe lespezi mari de vină.</em><br />
<em>Mă doare înserarea Èi dimineaÈa doare</em><br />
<em>că-n ele văd viaÈa prea iute curgătoare,</em><br />
<em>Èi văd că pe sub bolta la care se închină</em><br />
<em>sufletul meu e-o biată, preafiravă lumină.</em><br />
<em>Doar câteodată,-n mine simt inima cum bate</em><br />
<em>pe drumuri troienite de grea <a href="https://bel-esprit.ro/singuratatea-pro-sau-contra/">singurătate</a>.</em><br />
<em>Tăcută, se întoarce Èi plânsă, deseori,</em><br />
<em>că n-are somn prin noapte, nici liniÈte în zori.</em><br />
<em>De multe ori e-un viscol prin care latră norii</em><br />
<em>în pieptul meu un ultim, cernit „memento mori”,</em><br />
<em>să nu uit că viaÈa ce picură în ea</em><br />
<em>e tot un strop din mila Èi-ngăduiala Ta</em></p>
<p><em>Spre-a-Èi mulÈumi, privirea, cu teamă, se ridică,</em><br />
<em>Èi glasul meu uitarea Èărânii o despică.</em><br />
<em>Simt că în preaplecatul Èi ostenitul trup</em><br />
<em>ca lanÈurile grele tăcerile se rup.</em><br />
<em>Strâng pumnii Èi adesea mă doare Èi se frânge</em><br />
<em>unghia încordată, în carne, până-n sânge.</em><br />
<em>În gândul meu coboară nămeÈi, străini, de frig,</em><br />
<em>simt că nu am cuvinte, nici suflet să te strig.</em><br />
<em>Însingurat de vremuri, de lacrimi Èi păcat,</em><br />
<em>mi-e trupul, de-o vecie, rămas îngenuncheat.</em></p>
<p><em>Nu teama, nu-ndoiala…Iubirea vreau s-o strig,</em><br />
<em>dar depărtări de gheaÈă în suflet mi se-nfig.</em><br />
<em>Cuvintele-mi sunt crucea de secetă, pe care</em><br />
<em>m-au ridicat în cuie tăceri mistuitoare.</em><br />
<em>Mi s-au zdrelit genunchii, Èi coatele mă <a href="https://bel-esprit.ro/cele-mai-frumoase-poezii-despre-dor/">dor</a>.</em><br />
<em>De-Èi cer iertare-i numai că sunt un muritor,</em><br />
<em>Èi simt, câteodată, cât de aproape sunt</em><br />
<em>de liniÈtea Èărânii…</em><br />
<em>Dă-mi zile cât să cânt</em><br />
<em>lumina, bucuria ce-n mine pot urca</em><br />
<em>doar de pogori, asupra-mi, un strop din Slava Ta</em></p>
<p><em>ÎnsufleÈeÈte slova, curată, ce se-ntâmplă,</em><br />
<em>cu dragoste, să-mi urce în inimă Èi-n tâmplă.</em><br />
<em>Coboară peste mine în tainică lucrare</em><br />
<em>cuvinte de <a href="https://bel-esprit.ro/ion-minulescu-si-ne-am-iubitti-aduci-aminte/">iubire</a>, de pace Èi-ndurare.</em><br />
<em>Te rog, cu sfiiciune, pentru o clipă doar</em><br />
<em>dă glas tăcerii mele, să pot, fără hotar,</em><br />
<em>eu, cel pierdut prin firea păcatului lumesc,</em><br />
<em>să spun, în dulce cântec, ce tainic Te iubesc</em></p>
<p><em>E numai bucurie cântarea ce răsună</em><br />
<em>spre-a-Èi împlini lumina…</em><br />
<em>În versul ei se-adună</em><br />
<em>Èi arÈiÈă, Èi ploaie, Èi sânge, Èi sudoare,</em><br />
<em>tot ce mă îngenunche Èi tot ce vrea să zboare,</em><br />
<em>tot ce e veÈnicie Èi tot ce-i trecător</em><br />
<em>în versul meu se-adună în liniÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/cele-mai-frumoase-poezii-despre-dor/">dor</a>…</em><br />
<em>Sunt, rând pe rând, durere, dar Èi speranÈă-n glas,</em><br />
<em>sunt drumul cel din urmă, dar sunt Èi primul pas</em><br />
<em>pe care, cu sfială, l-am aÈezat în mers,</em><br />
<em>sunt gura ce sărută, sunt palma care-a Èters</em><br />
<em>întâiul strop de rouă ce s-a pornit la plâns,</em><br />
<em>sunt aÈteptarea care în suflete s-a strâns,</em><br />
<em>sunt mâna care face un semn spre depărtare,</em><br />
<em>sunt clipa regăsirii, sunt lacrimă, uitare</em></p>
<p><em>Cu-acestea toate glasul Èi inima-mi Te cântă&#8230;</em><br />
<em>Sunt doar un om pe care-l încearcă Èi-l frământă</em><br />
<em>Lumina Èi Cuvântul din cerurile Tale</em><br />
<em>pe care-n mare milă mi le aÈterni în Cale&#8230;</em><br />
<em>Èi eu sunt doar o clipă, un ne-nsemnat hrisov</em><br />
<em>de lacrimi Èi-ndurare, un ultim, singur Iov,</em><br />
<em>lăsat sub triste vremuri, cu sufletul să bată</em><br />
<em>la poarta veÈniciei de piatră, încuiată</em></p>
<p><em>Până voi fi cenuÈa ce-ncape într-o mână,</em><br />
<em>mă rog aceste gânduri din mine să rămână,</em><br />
<em>că de-mi ridic privirea, supusă Èi pierdută,</em><br />
<em>mă simt uitat Èi singur. Nici cerul nu m-ajută.</em><br />
<em>Dacă-mi îngrop privirea, sfioasă, în pământ,</em><br />
<em>mă tulbur Èi mai tare, Èi nu Ètiu cine sunt.</em><br />
<em>C-aÈa e rostul firii lăsate pe pământ &#8211;</em><br />
<em>să fim câte-o fărâmă din toate câte sunt</em><br />
<em>cu grijă rânduite în clipa care moare</em><br />
<em>odată cu Èărâna ce-a cutezat să zboare</em></p>
<p><em>Acesta-i Omul, Doamne&#8230; Acesta sunt Èi eu.</em><br />
<em>Acesta-i visul cărui îi spunem Dumnezeu.</em><br />
<em>Sunt stropul de durere prin care zilnic sânger</em><br />
<em>Èi zborul ce mă poartă cu aripi largi de înger.</em><br />
<em>Dar, mai ales, sunt ruga din lacrimile mele,</em><br />
<em>ce-Èi caută iertarea prin liniÈtea din stele&#8230;</em></p>
<p><em>Èi de n-aÈ fi lumina Èi dragostea ce-o cânt,</em><br />
<em>îngenuncheat, în rugă, mă-ntreb, pierdut: Ce sunt?</em></p>
<p><strong>Emil AlmăÈan</strong></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-11241" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/c798a9be8c7406dc78773a8c29c83746.jpg" alt="" width="470" height="614"></p>
<p><strong><em>Cântarea iubirii</em></strong></p>
<p><strong>Florica Patan</strong></p>
<p>ExistenÈa este o căutare neîntreruptă pe un drum care să dea un sens, un răspuns întrebărilor de conÈtiinÈă, iar poetul este un pendul pe aripa rugăciunii sale, el fiinÈează printre dureri, fiind însăÈi lumina, în înÈelesul ei de cunoaÈtere Èi cuprindere a nemărginirii, acel spaÈiu al sacralităÈii, în sensul dat de Mircea Eliade. Omul care se roagă pătrunde în spaÈiul metafizic al sacralităÈii Èi dă strălucire Èi speranÈă sufletului însetat de absolut, aduce acea sclipire lumii în care vieÈuim Èi căreia încercăm să-i înÈelegem taina, iar glasul se înalÈă ca un sunet de clopot bisericesc ce ne cheamă pe toÈi la rugăciune: <strong><em>Mai am o rugă, Doamne, curată si fierbinte:</em></strong>/ <strong><em>pune-mi iertare-n suflet Èi dragoste-n cuvinte!</em></strong></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Poemul este un <strong><em>eseu hristic</em></strong> despre viaÈă Èi fragilitatea ei, despre existenÈa ca dar sfânt primit <strong><em>din mila Èi-ngăduinÈa Ta</em></strong>, a Creatorului nostru, despre starea de <a href="https://bel-esprit.ro/singuratatea-pro-sau-contra/">singurătate</a> Èi ideea de finitudine, ca realităÈi dezolante ale existenÈei noastre.<strong><em>Partea I</em></strong> ilustrează neliniÈtile sufletului care cere divinităÈii iertare Èi dragoste, cu durere Èi nevoia de binecuvântare, în viaÈa „<strong><em>prea iute curgătoare”: Ajută firii mele/Èi dă-mi puterea tainei </em></strong></p>
<p><strong><em>Timpul este o coordonată</em></strong> intrinsecă a existenÈei noastre, eternitatea Èi paradisul fiind pierdute de primii noÈtri părinÈi în vremile dintâi. De aici, angoasa scurgerii implacabile a vieÈii spre sfârÈitul trupesc al FiinÈei, resimÈită dureros de noi toÈi Èi reflectată în tot ce ne aparÈine, de la rugăciune de iertate, până la creaÈiile artistice recuperatoare în plan ideal ale durerii de a fi ieÈit din edenul dăruit.</p>
<p>Cu un destin sinusoidal, care cunoaÈte cădere Èi-nălÈare, omul îÈi înalÈă ruga spre cer Èi transcende clipa străină a durerilor existenÈialiste cu cernit „memento mori” din sufletu-i cu preafiravă lumină: <strong><em>Mi-e sufletul lumină că vine de la Tine,/ pe drumuri troienite de grea <a href="https://bel-esprit.ro/singuratatea-pro-sau-contra/">singurătate</a>.</em></strong></p>
<p><strong><em>Lumina moÈtenită</em></strong> este poate darul cel mai de preÈ pe care omul l-a primit de la Dumnezeu Èi comportă sensuri multiple, de la puterea de a crede, la aceea de a înÈelege Èi a pătrunde în tainele lumii transcendând realităÈi imediate spre cele suprasensibile, divine. Iar poarta de intrare este sufletul care se deschide spre iubirea de oameni Èi iubirea pentru Înaltul, Atotputernicul, Creatorul nostru.</p>
<p><strong><em>Sentimentul singurătăÈii </em></strong>este un motiv literar Èi hristic reluat în scrierile religioase Èi mirene, cu nesfârÈite căutări de spaÈii recuperatorii, din care cea dintâi este rugăciunea sfântă.</p>
<p><strong><em>Partea a II-a</em></strong> aduce mulÈumiri înălÈate Domnului, lanÈurile grele ale tăcerilor se rup, răzbate deznădejdea argheziană de-a putea manifesta credinÈa : <strong><em>simt că nu am cuvinte, nici suflet să te strig</em></strong>, Èi însingurat Èi în păcat, trupul pare îngenunchiat pe vecie: <strong><em>Spre-a-Èi mulÈumi, privirea, cu teamă, se ridică,/ Èi glasul meu uitarea Èărânii o despică.</em></strong></p>
<p><strong><em>Teama, îndoiala</em></strong> sunt depăÈite: <strong><em>iubirea vreau s-o strig,</em></strong> iar îndepărtarea de divinitate este resimÈită tragic, tăcerile mistuitoare crucifică FiinÈa, ori o îngenunchează, o transpun în starea sau ipostaza celui ce se roagă pe genunchi Èi pe coate, cu mătănii doveditoare ale pioÈeniei Èi umilinÈei faÈă de Creatorul Èi Izbăvitorul nostru.</p>
<p><strong><em>CondiÈia umană de muritor</em></strong> conferă celui care se roagă, Eului ce se face auzit, Èi căruia îi corespundem cu toÈii, fiorul tragic al morÈii : <strong><em>Èi simt câteodată , cât de aproape sunt/ de liniÈtea Èărânii</em></strong>.</p>
<p><strong><em>Iubirea creÈtină</em></strong> este o percepÈie a necesităÈii de a cânta lumina credinÈei, bucuria, de a primi binecuvântarea, un <strong><em>strop din Slava Ta</em></strong>: <strong><em>Nu teama, nu-ndoiala…Iubirea vreau s-o strig</em></strong>.</p>
<p><strong><em>Sufletul</em></strong>Ètie îngăduite aceste cereri ca pe un drum presărat cu milostiviri spre iubirea supremă, hristică, coborâtoare peste cel creat din <a href="https://bel-esprit.ro/ion-minulescu-si-ne-am-iubitti-aduci-aminte/">iubire</a>, totul ca un flux neîntrerupt divinitate-om Èi, din nou, divinitate:<strong><em>Coboară peste mine în tainică lucrare / cuvinte de <a href="https://bel-esprit.ro/ion-minulescu-si-ne-am-iubitti-aduci-aminte/">iubire</a>, de pace Èi-ndurare.Te rog ( &#8230; )/ eu, cel pierdut prin firea păcatului lumesc,/ să spun, în dulce cântec, ce tainic Te iubesc.</em></strong></p>
<p><strong><em>Partea a III-a</em></strong>face referire la poemul-rugă definit ca o cântare a bucuriei spre lumină Èi construit pe dualităÈi antagonice, recunoscute simbolic în lume: arÈiÈă Èi ploaie, sânge Èi sudoare, îngenunchere Èi zbor spre veÈnicie, temporalitate Èi atemporalitate, liniÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/cele-mai-frumoase-poezii-despre-dor/">dor</a>, aÈteptarea Èi clipa regăsirii, lacrimă Èi uitare, durere dar Èi speranÈă, Èi neantagonice :<strong><em>Lumina Èi Cuvântul din cerurile Tale</em></strong>, precum Èi <strong><em>roua</em></strong>, lacrimă de iubire a Cerului Èi <strong><em>lacrima</em></strong> de iubire a omului.</p>
<p><strong><em>ConÈtiinÈa creÈtină</em></strong> găseÈte suficiente elemente care o definesc în relaÈia cu Dumnezeu, niciodată suficiente însă: <strong><em>Sunt doar un om pe care-l încearcă Èi-l frământă/ Lumina Èi Cuvântul din cerurile Tale/ pe care-n mare milă mi le aÈterni în Cale&#8230; </em></strong>pentru că resimte acut o anume ruptură, ca o pierdere a paradisului<strong><em> că de-mi ridic privirea, supusă Èi pierdută,/mă simt uitat Èi singur. Nici cerul nu m-ajută./ Dacă-mi îngrop privirea, sfioasă, în pământ,/mă tulbur Èi mai tare, Èi nu Ètiu cine sunt.(&#8230;)/ îngenuncheat, în rugă, mă-ntreb, pierdut: Ce sunt?</em></strong></p>
<p>Citind acest <strong><em>eseu,</em></strong> <strong><em>Cântarea iubirii</em></strong>, de Emil AlmăÈan, avem percepÈia unei <strong><em>litanii</em></strong> rostite într-un singur glas de noi toÈi, o <strong><em>Cântare a Cântărilor</em></strong> ajunsă la noi ca o rugă înălÈată DivinităÈii pornită dintr-un suflet adevărat, sincer Èi cu durere. Este un poem-rugăciune izvorât dintr-o limpede conÈtiinÈă creÈtină în care „eu” se poate transpune simplu Èi firesc în „noi”<strong><em>: Èi dă-mi puterea tainei, să cred că pot rosti/ cuvintele lăsate să te putem iubi.</em></strong></p>
<p><strong><em>Vocea lirică</em></strong> rosteÈte această rugă înălÈată lui Hristos, dezvăluie gândurile, temerea sau bucuria, îndoiala, ce are omul mai sfânt în sine, în adâncul sufletului pe care, iată, ni-l dezvăluie, permiÈându-ne să ne reflectăm în modelul său Èi să ne regăsim, să rezonăm&#8230; Pentru că aceasta este condiÈia umană, suntem proiectaÈi de Creatorul nostru întru iubire, aÈadar întru cunoaÈtere Èi comuniune Èi compasiune, cu o sete de nestăvilit de absolut. Poemul este o „cântare a iubirii” în sensul ei cel mai înalt, amintind de modelul mai vechi al <strong><em>Canticum Canticorum, Cântarea Cântărilor</em></strong>, iubirea omului religios faÈă de Dumnezeu în ipostaza cea mai înaltă Èi pură a sentimentului ce-l înalÈă pe <strong><em>hommo religiossus</em></strong> în spaÈiul sacru al existenÈei sale. (Mircea Eliade)</p>
<p><strong><em>Poemul-rugăciune</em></strong> este structurat după modelul unei rugăciuni scrise pe care părintele o citeÈte în altar, între liturghie Èi vecernie, Èi comportă o <strong><em>adresare InstanÈelor divine</em></strong> . Constructul liric al acestei rugăciuni este înălÈat prin transcendere a clipei prezente. Fragilitatea fiinÈei umane, faptul că eul este mereu supus ideii propriului sfârÈit, a distrugerii ca fiinÈă, toate sunt percepute ca urmare a faptului că existenÈa înseamnă efort propriu. De aici sentimentul de angoasă faÈă de finitudinea vieÈii Èi omul începe să aibă acut sentimentul singurătăÈii Èi al morÈii. El accede la bucuria eliberării prin rugăciune, la sentimentul cel mai înalt al iubirii pentru Dumnezeu, în mod voit, conÈtient de propria libertate de angajare în destin.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;&#099;oncu&#114;&#115;&#064;y&#097;ho&#111;&#046;co&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>