<h4></h4>
<h1>Turneul lui Liszt pe tărâmuri româneşti, 2 noiembrie 1846 &#8211; 24 ianuarie 1847</h1>
<p style="text-align: center;"><strong><em>Franz Liszt (n. 22 octombrie 1811, Raiding, Austria &#8211; d. 31 iulie 1886, Bayreuth, Germania)</em></strong></p>
<p>Franz Liszt, un virtuoz al pianului recunoscut la nivel mondial Èi originar din Ungaria, a îmbrăÈiÈat în compoziÈiile sale influenÈe ale muzicii tradiÈionale maghiare. Este mai puÈin cunoscut faptul că muzica folclorică românească l-a inspirat atât de profund încât a creat o lucrare intitulată &#8222;Rapsodie Română&#8221;. InspiraÈia i-a venit în urma unui turneu triumfător în zonele Transilvaniei, Munteniei Èi Moldovei, unde a fost primit cu onoruri regale.</p>
<p>Acest turneu a fost amintit cu detalii în cronici ale epocii Èi expus în detaliu în lucrarea <strong>&#8222;Exemplul strămoşilor&#8221;</strong>, scrisă de <strong>Arpad Arvay</strong> Èi publicată de editura Kriterion din BucureÈti. În călătoria sa de la Transilvania la Muntenia, Liszt a fost întâmpinat în fiecare seară de către ansambluri de lăutari, de la care a preluat Èi transcris doine, hore, balade Èi alte genuri de cântece tradiÈionale. La data de 16 decembrie 1846, Franz Liszt a sosit la BucureÈti, unde a fost salutat de un alai de călăreÈi cu torÈe, purtând costume fastuoase, care l-au escortat până la reÈedinÈa banului Mihail Dimitrie Ghica. Îmbrăcat în veÈminte turceÈti Èi împodobit cu bijuterii, banul l-a invitat pe compozitor să ia loc alături de el pe un divan turcesc acoperit cu covoare de preÈ. DeÈi iniÈial era planificat un singur recital în capitala românească pe 22 decembrie 1846, în sala Momolo care putea adăposti 300 de persoane, interesul a fost atât de mare încât spaÈiul a devenit neîncăpător, chiar dacă preÈul unui bilet era de două monede de aur.</p>
<p>Programul a inclus fantezii pe teme din opere celebre, lucrări de Chopin Èi Weber, precum Èi variaÈii pe teme ungureÈti. Concertul a avut un succes enorm, determinându-l pe domnitorul Gheorghe Bibescu să solicite un al doilea spectacol pentru curtea regală, eveniment ce a avut loc pe 31 decembrie 1846, în palatul domnesc. Pe lângă programul iniÈial, Liszt a introdus variaÈii pe baza a două melodii româneÈti.</p>
<p>A urmat un al treilea recital, organizat după ce Cezar Bolliac, poetu romantic paÈoptist Èi cronicar al vremii, a scris în &#8222;Curierul românesc&#8221; despre costul prohibitiv al biletelor, care împiedica participarea publicului larg. Ca răspuns la aceste critici, Liszt a oferit un concert gratuit.</p>
<p>După BucureÈti, compozitorul s-a îndreptat spre IaÈi, unde a fost primit de Alecu BalÈ, un nobil pasionat de literatură Èi artă, care deÈinea un salon cultural renumit. În IaÈi, Liszt a întâlnit elitele intelectuale ale regiunii, inclusiv pe Gheorghe Asachi Èi Costache Negri. La fel ca în BucureÈti, a dat trei concerte, primul având loc la palatul lui Alecu BalÈ, cel de-al doilea la Teatrul Nou, iar cel de-al treilea, gratuit, a avut beneficii caritabile. Programul a început cu &#8222;Uvertura Moldova&#8221; de A. Flechtenmacher, iar la final, Liszt a interpretat variaÈii pe teme de hore Èi muzică populară moldovenească, fiind ovaÈionat cu entuziasm.</p>
<p>Există legende conform cărora Liszt l-ar fi întâlnit pe Vasile Alecsandri Èi pe Barbu Lăutaru, căruia i-ar fi recunoscut talentul divin. Cu toate acestea, se crede că Liszt a întâlnit aceste personalităÈi în diferite circumstanÈe decât cele iniÈiale, întâlnirea cu Alecsandri având loc după întoarcerea sa la IaÈi din Ucraina.</p>
<p>Într-o a doua vizită în Moldova, Liszt a vizitat Bucovina Èi CernăuÈi, unde a susÈinut două concerte Èi l-a întâlnit pe MoÈ Nicolae din Suceava, un cântăreÈ de renume egal cu Barbu Lăutaru. Impresionat de talentul acestuia, Liszt i-a făcut cadou un pahar de Èampanie plin cu monede de aur Èi a notat cântecele Èi dansurile populare româneÈti pe care le-a auzit.</p>
<p>Interesul pentru &#8222;Rapsodia Română&#8221; a fost reînviat când compozitorul Bartók Béla a descoperit o copie a lucrării la Muzeul Liszt din Weimar, atrăgând atenÈia muzicologului român Octavian Beiu, care a pornit în căutarea manuscrisului original. După cercetări ample, acesta a găsit partitura în arhiva SocietăÈii Prietenilor Muzicii din Viena. &#8222;Rapsodia Română&#8221;, o lucrare de 25 de pagini, a păstrat autenticitatea Èi culoarea naÈională a motivelor folclorice româneÈti. Premiera piesei a avut loc la 17 decembrie 1931 la Ateneul Român din BucureÈti, interpretată de pianista Aurelia Cionca, Èi a fost primită cu aclamaÈii de public.</p>
<p>”<strong><em>Liszt avea 35 de ani şi se afla în plină efervescenţă creatoare atunci când a susţinut nu mai puţin de 19 concerte în săli de festivităţi şi palate din Timişoara, Lugoj, Arad, Sibiu, Cluj, Aiud, Bucureşti şi Iaşi. Publicul l-a aclamat îndelung şi l-a tratat ca pe un rege.”</em></strong></p>
<p>Pianistul însuşi era uimit: ”<em>am fost atât de fantastic sărbătorit cum nu poate visa niciun artist</em>”.</p>
<p><img class="aligncenter size-medium wp-image-28029" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/listz_acuarela-255x300.jpg" alt="" width="255" height="300" /></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p style="text-align: center;"><span style="color: #808080;"><em>Franz Liszt la Iaşi. Acuarelă de Carol Pop de Szathmary</em></span></p>
<h4><strong>„Rapsodia română” a lui Liszt, descoperită la începutul anilor 1930</strong></h4>
<p>Cea de-a doua etapă a turneului lui Franz Liszt pe meleagurile româneşti, etapa ardeleană, s-a desfăşurat în intervalul 20 noiembrie-8 decembrie 1846 şi a cuprins oraşele <strong>Sibiu, Cluj şi Aiud</strong>. La Sibiu, Liszt a concertat la 20 noiembrie, cântând la două piane „Erard” următoarele piese: <em>Andante cu variaţiuni, </em>de Ludwig van Beethoven, o mazurcă de Chopin, o poloneză<em>, </em>probabil tot de Chopin, numele compozitorului nefiind indicat în programe şi pe afişe, precum şi improvizaţii pe melodii populare ungureşti.</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>CitiÈi Èi <span style="color: #ff0000;"><a style="color: #ff0000;" href="https://historia.ro/sectiune/general/turneul-romanesc-al-lui-franz-liszt-nici-in-vis-584097.html" target="_blank" rel="noopener">Franz Liszt în turneul românesc</a></span></strong></h3>
<p>Şederea la Sibiu i-a oferit lui <strong>Liszt</strong> răgazul necesar de a se apuca să lucreze la <em>Rapsodia română.</em>Tema <em>horei </em>din compoziţie poartă denumirea de <em>Hermannstaedter, </em>adică, <em>„de la Sibiu”: „<b>Pe 20 noiembrie 1846, la Sibiu, a avut loc o întâmplare inedită care l-a uimit şi pe Liszt. La sfârşitul concertului, aşa cum face de fiecare dată, a interpretat Marşul lui Rakoczy; jumătate din sală erau maghiari, iar jumătate, saşi. Deja existau tensiuni între unguri şi saşi şi se simţea în aer revoluţia. Aşa că saşii au părăsit sala şi au rămas doar ungurii. De atunci, Liszt nu a mai vrut să audă de Sibiu. El ştia că se află în Ungaria şi nu ştia de existenţa acestor tensiuni, crezând că celor care au părăsit sala nu le-a plăcut concertul</b>”. </em>Relatarea îi aparÈine lui <span style="color: #ff0000;"><strong><a style="color: #ff0000;" href="https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/povestea-primului-superstar-care-a-poposit-in-1089548.html" target="_blank" rel="noopener">Franz Metz</a></strong></span>, un renumit muzicolog la München, originar din Banat şi autor al mai multor volume şi lucrări în domeniul istoriei muzicii sud-est europene, stabilit în 1986 în Germania.</p>
<p>Bucata muzicală a fost găsită în muzeul de la Weimar, într-o copie întocmită de compozitorul Raffi. Onoarea de a fi descoperit-o – mai întâi copia, apoi şi originalul – la începutul anilor 1930 i-a revenit muzicologului şi diplomatului român <strong>Octavian Beiu.</strong> După o căutare minuÈioasă, Beiu a localizat manuscrisul în arhivele SocietăÈii Prietenilor Muzicii de la Viena. Această rapsodie de 25 de pagini, îmbină motivele populare româneÈti cu păstrarea caracterului lor autentic Èi a coloritului naÈional. &#8222;Rapsodia română&#8221; a avut premiera la 17 decembrie 1931, la Ateneul Român din BucureÈti, interpretată de pianista Aurelia Cionca, unde a fost primită cu entuziasm de public.</p>
<h4><strong>L-aş asculta de sute de ori, l-aş asculta numai pe dânsul</strong></h4>
<p>Presa clujeană a timpului a zugrăvit în paginile ei trăsătura dominantă a acelor zile: entuziasmul debordant pe care i l-au arătat marelui virtuoz locuitorii oraşului. După cel de-al treilea concert, desfăşurat în Teatrul Vechi, în scop de binefacere, muzicianul a fost dus acasă de o mulţime în delir, având torţe aprinse, cântând şi strigând urale.</p>
<p>Mulţimii entuziaste i s-a adăugat şi un taraf de lăutari, care a cântat în cinstea pianistului câteva melodii populare. Din banii adunaţi, <strong>Franz Liszt</strong> a dăruit Conservatorului de Muzică, grădiniţei de copii şi săracilor din Mănăştur câte 200 de florini.</p>
<p>Redăm impresiile unui clujean, <strong>Pakei Lajos</strong>, în urma primei reprezentaţii a marelui pianist, aşa cum figurează ele în scrisoarea din 28 noiembrie 1846:</p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>”Am fost alaltăieri&#8230; la concertul «Regelui pianului»&#8230; ” </em></strong><img class="aligncenter size-medium wp-image-28056" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/liszt2-225x300.jpg" alt="" width="225" height="300" /></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>”Tu cânţi ca libertatea</em></strong><br />
<strong><em>În inimi împilate,</em></strong><br />
<strong><em>C’amarul, ca dreptatea</em></strong><br />
<strong><em>Cânţi, răni sunt vindecate”</em></strong></p>
<p style="text-align: center;">Ion Văcărescu</p>
<p><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="YRENdwSdFU"><p><a href="https://bel-esprit.ro/s-a-intamplat-in-2-noiembrie/">S-a întâmplat în 2 noiembrie</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);" title="&#8220;S-a întâmplat în 2 noiembrie&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/s-a-intamplat-in-2-noiembrie/embed/#?secret=IIAfwCSuhH#?secret=YRENdwSdFU" data-secret="YRENdwSdFU" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe></p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2023/01/poza_profil_imbunatatita.jpg" width="100" height="100" alt="cel ce flori daruia" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/luminita-giurgiu/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">LuminiÈa Giurgiu</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>AÈ vrea să mă laud că sunt doctor la Spitalul de Doruri Cronice. Dar nu pot. Pentru că sunt doar un portar, biet portar. Tot ce fac este să le notez, febril, intrările Èi ieÈirile, când Èi cum bântuie ele. Sunt lipsite de orice respect, nici măcar nu folosesc poarta, trec aÈa, pur Èi simplu, prin mine.<br />
De când, însă, geamurile gheretei s-au spart Èi prin acoperiÈ răzbeÈte ploaia, am dat bir cu fugiÈii. Sunt acum, Èi eu, un Dor.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#108;umi&#110;it&#097;&#046;giurg&#105;&#117;.a&#064;g&#109;ai&#108;&#046;c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
„L-aş asculta de sute de ori…”
