<p><em>Iulia-Maria Ciherean: Alecsandri, un mare clasic al dramaturgiei</em></p>
<div id="attachment_26372" style="width: 380px" class="wp-caption alignleft"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/VasileAlecsandri1_thumb.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-26372" class="wp-image-26372" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/VasileAlecsandri1_thumb.jpg" alt="" width="370" height="600" /></a><p id="caption-attachment-26372" class="wp-caption-text">Vasile Alecsandri (sursă foto: historice.ro)</p></div>
<p>Poet, dramaturg, prozator, culegător de folclor, om politic, Vasile Alecsandri reprezintă un nume sonor în cultura românească. Opera dramatică a lui Vasile Alecsandri poate fi grupată în două etape: anii 1840 Èi anii 1875 (data de apariÈie a ediÈiei de <em>Teatru </em>în patru volume scoase de autor la Editura Sosec), desfăÈurându-se perioada polimorfă a comediografiei. Ea cuprinde creaÈii importante, precum: <em>Iorgu de la Sadagura </em>(1844),<em> IaÈii în carnaval </em>(1845),<em> Piatra din casă </em>(1847),<em> ChiriÈa din IaÈi </em>(1850), <em>ChiriÈa în provincie </em>(1852), <em>Rusaliile </em>(1860), <em>Arvinte Èi Pepeliea </em>(1866), <em>Boieri Èi Ciocoi </em>(1873) Èi toate <em>canÈonetele</em>, dintre care amintesc: <em>Sandu Napoilă, ultraretrogradul</em> (1860), <em>Ion PăpuÈăriul </em>(1860-1861) Èi <em>Cucoana ChiriÈa în voiagiu </em>(1863). Numeroase alte titluri completează repertoriul comico-teatral al lui Alecsandri, cum ar fi: operetele <em>HarÈă răzăÈul </em>(1865), <em>Crai nou </em>(1851) Èi piesele: <em>Millo director </em>(1865), <em>Drumul de fer </em>(1866), <em>Cucoana ChiriÈa în balcon </em>(1874) Èi <em>Concina </em>(1865). Cele două drame de până la 1875, <em>Zgârcitul risipitor </em>(1860) Èi <em>Lipitorile satelor </em>(1860) evocă momente triste, dar Èi un apetit al autorului pentru comic Èi grotesc. Singura piesă scrisă într-un alt registru este o dramă eroică, inspirată de C. Negruzzi (<em>Cetatea NeamÈului, </em>în anul 1856), care necesită spirit critic din partea cititorului. Alecsandri urma să abordeze în continuare drama istorică abia în perioada 1878-1879, odată cu elaborarea piesei <em>Despot-Vodă. </em>În anul 1880, Alecsandri a compus feeria <em>Sânziana Èi Pepelea</em>.</p>
<div id="attachment_26370" style="width: 410px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/0638_e8b3e2.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-26370" class="wp-image-26370 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/0638_e8b3e2.jpg" alt="" width="400" height="600" /></a><p id="caption-attachment-26370" class="wp-caption-text">afiÈ al piesei „Sânziana Èi Pepelea”, pusă în scenă la Teatrul NaÈional din Cluj-Napoca (sursă foto: teatrulnationalcluj.ro)</p></div>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1530" height="861" data-videoid="PvD5PlmViSk" title="Sanziana si Pepelea (1974) - Vasile Alecsandri"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=PvD5PlmViSk"><img src="https://i.ytimg.com/vi/PvD5PlmViSk/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="Sanziana si Pepelea (1974) - Vasile Alecsandri"></a></amp-youtube></p>
<p>În 1884 a apărut <em>Fântâna Blanduziei</em>, cu acestă creaÈie atingând punctul cel mai înalt al operei sale teatrale prin intermediul unei parabole melancolice, în care seninătatea clasică tolerează setea romantică de culoare. Ultima piesă a autorului, <em>Ovidiu </em>(1885-1886) conÈine un tragism precar (V. Mîndra, <em>Istoria literaturii dramatice româneÈti. Momente Èi sinteze,</em> Editura Minerva, BucureÈti, 1985, pp. 121-123).</p>
<div id="attachment_26373" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/Ovidiu-V.-Alecsandri-BPT-400x400-1.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-26373" class="wp-image-26373" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/Ovidiu-V.-Alecsandri-BPT-400x400-1.jpg" alt="" width="600" height="600" /></a><p id="caption-attachment-26373" class="wp-caption-text">sursă foto: anticariatplus.ro</p></div>
<p><strong><em>ChiriÈele</em> lui Vasile Alecsandri</strong></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Personajul Coanei ChiriÈa, respectiv ChiriÈa Bârzoi este prezentat de autor în patru ipostaze, ea fiind personajul principal Èi eponim al unei serii de comedii: <em>ChiriÈa în IaÈi</em> sau <em>Două fete Èi-o neneacă</em> (având premiera absolută la data de 9 aprilie 1850, la Teatrul NaÈional din IaÈi, reprezentând o comedie), <em>ChiriÈa în provincie </em>(cu prima reprezentaÈie la data de 8 mai 1855, fiind, de asemenea, comedie), <em>ChiriÈa în voiagiu </em>(scrisă în 1865 Èi interpretată pe scenă pentru prima dată în 1864, este o farsă de carnaval) Èi <em>ChiriÈa în balon </em>( în anul 1875, reprezentând o canÈonetă). Comedia de la 1850 (<em>ChiriÈa în IaÈi</em> sau <em>Două fete Èi-o neneacă</em> ) descrie perfect ridicolul unor iluzii surprinse într-un decalaj irecuperabil al realităÈii. Piesa cuprinde cântece, fiind împărÈită în trei acte, <em>ChiriÈa în provincie</em> fiind o comedie în două acte. Coana ChiriÈa este soÈia lui Grigore Bârzoi Èi mamă a trei copii: AristiÈa, CalipsiÈa Èi GuliÈă. Protagonista, femeie de la Èară, moÈieră needucată Èi grosolană, doreÈte să fie pe treptele înalte ale societăÈii, pozând ca o aristocrată educată, cu preocupări mondene Èi culturale, vorbitoare a limbii franceze, pe care o stâlceÈte înfiorător de grav, oferind personajului un comic de limbaj aparte.</p>
<p><amp-youtube layout="responsive" width="1530" height="861" data-videoid="OYDru1PV2ok" title="CHIRITA IN IASI, regia Mircea Drăgan"><a placeholder href="https://www.youtube.com/watch?v=OYDru1PV2ok"><img src="https://i.ytimg.com/vi/OYDru1PV2ok/hqdefault.jpg" layout="fill" object-fit="cover" alt="CHIRITA IN IASI, regia Mircea Drăgan"></a></amp-youtube></p>
<p>Primul interpret al ChiriÈei a fost <strong>Matei Millo</strong>, în travesti, prima sa interpretare fiind la data de 5 august 1850 în piesa <em>ChiriÈa în IaÈi</em> sau <em>Două fete Èi-o neneacă.</em> Apoi, acesta a continuat interpretarea ChiriÈei în <em>ChiriÈa în provincie, </em>având premiera la data de 8 aprilie 1855. Sub directa îndrumare a lui Matei Millo s-a inaugurat la data de 22 decembrie 1846, noua sală de teatru ieÈean, <em>Teatrul de la Copou.</em> Edificiul dispunea de un parter în amfiteatru, trei rânduri de loje Èi o galerie, iar clădirea a fost ridicată după planul arhitectului român Costinescu (Mihai Florea, <em>Scurtă istorie a teatrului românesc</em>, Editura Meridiane, BucureÈti, 1970, p. 30). Arta interpretării în travesti a coanei ChiriÈa a fost continuată de către actorii MiluÈă Gheorghiu (1897-1971) în 1930, Petru Ciubotaru (n. 1939) în 1990 Èi Teodor Corban (n. 1957) în 1997 (<em>Ibidem,</em> p. 54-60).<a href="#_ftnref1" name="_ftn1"></a></p>
<div id="attachment_26375" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/Foto-3-–-Matei-Millo-654x1024-1.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-26375" class="wp-image-26375" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/Foto-3-–-Matei-Millo-654x1024-1.jpg" alt="Iulia-Maria Ciherean" width="600" height="939" /></a><p id="caption-attachment-26375" class="wp-caption-text">Matei Millo, în rolul ChiriÈei (sursă foto: editiadedimineata.ro)</p></div>
<p><em>Comicul, </em>regăsit în <em>ChiriÈele </em>lui Alecsandri, se manifestă sub diverse forme, distingându-se următoarele patru tipuri: c<em>omicul de limbaj,</em> deoarece personajele vorbesc limba franceză stâlcită, prin amestecarea acesteia cu expresii din limba română Èi utilizează neologisme în contexte nepotrivite, c<em>omicul de nume,</em> prin folosirea diminutivelor pentru numele personajelor (ChiriÈa, GuliÈă, LuluÈa), c<em>omicul de caracter,</em> personajele fiind ridicule prin contrastul dintre ceea ce sunt Èi ceea ce vor să pară a fi Èi c<em>omicul de moravuri,</em> întrucât principalele moravuri ironizate Èi batjocorite sunt ipocrizia, falsitatea, snobismul, incultura Èi corupÈia.<a href="#_ftnref1" name="_ftn1"></a></p>
<p>citeÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/iulia-maria-ciherean-sezatoarea-un-obicei-cu-roluri-multiple/">Iulia-Maria Ciherean: Èezătoarea &#8211; un obicei cu roluri multiple</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/40237857_530855230699467_3142522343784448000_n.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/miruna-miron/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Miruna Maria Miron</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut în Cluj-Napoca, judeÈul Cluj, la data de 22 ianuarie 1995. Am absolvit Liceul de Coregrafie Èi Artă Dramatică „Octavian Stroia” (secÈia artă dramatică, promoÈia 2010-2014), Facultatea de Istorie Èi Filosofie (secÈia Filosofie, nivel licenÈă) în cadrul UniversităÈii „BabeÈ-Bolyai”, Cluj-Napoca (promoÈia 2015-2018) Èi cursurile masterale ale FacultăÈii de Litere, în cadrul aceleiaÈi universităÈi (masteratul de Studii Literare RomâneÈti, promoÈia 2018-2020). Am publicat poezii în revistele „Literatura de Azi”, „Cenaclul de la PăltiniÈ”, „eCreator” Èi „EgoPHobia”, fiind membră a Cercului Literar de la Cluj, începând cu iarna anului 2017 până în vara anului 2018 Èi membră a Cenaclului Literar StudenÈesc „Vox Napocensis” începând cu luna decembrie a anului 2019 până în luna mai a anului 2020. De asemenea, am publicat texte de proză scurtă în revista on-line „Catchy”. În anul 2021 am publicat un grupaj de poezii în antologia bilingvă (româno-suedeză) a editurii Bifrost „EchivalenÈe”.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:miru&#110;&#097;&#046;&#109;&#105;&#114;on&#064;y&#097;h&#111;&#111;.com" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>