Site icon Bel-Esprit

Iubirea este singurul lucru care este cu adevărat real şi este singurul lucru care contează

Astăzi e despre schimbare. Despre felul în care oamenii întâlnesc schimbarea, se confruntă cu ea, o recunosc și o adoptă până la identificarea completă, dar și despre efectele secundare pe care le poate avea în unele cazuri. Despre relații și influența pe care unii indivizi o au asupra partenerilor, despre puterile colosale pe care hazardul le are în existența umană, dar și despre destinul care nu rămâne niciodată îndatorat, indiferent de circumstanțele în care se găsesc oamenii. Despre celebritate și povara ei dulce-amară am mai discutat, așa că ne aflăm în aceeași paradigmă, abordând cazul unui alt star, ajuns de curând în atenția mass-media și a publicului.

Jim Carrey, pe numele complet James Eugene Carrey, născut la 17 ianuarie 1962 în Newmarket, Ontario, Canada. După tragica întâmplare din septembrie 2015, când iubita lui, Cathriona White, a murit la numai 30 de ani, actorul a trecut prin momente tulburătoare, fiind acuzat întâi de aceasta, apoi de familia ei, de instigare la consum de droguri și prostituție. Ea însăși a lăsat un bilet (datat 8 aprilie 2013, scris pe iPad, cu 2 ani înainte de sinucidere), despre care lucrurile sunt încă neclare, punând pe seama lui Carrey lucruri extrem de grave: „Înainte de a fi cu tine, poate nu am avut mult, dar am avut respect și am fost o persoană fericită. Iubeam viața, eram încrezătoare și mă simțeam bine în pielea mea; eram mândră de toate deciziile pe care le luam, și te-am întâlnit pe tine, care m-ai făcut părtașă la cocaină, prostituție, abuz emoțional și boli (venerice, n.n). Ai făcut lucruri bune pentru mine, dar relația noastră m-a distrus ca persoană. Mi-ai promis că voi fi Jekyll, iar ceea ce am primit a fost postura lui Hyde...”

Frumoasa și în același timp vulnerabila artistă irlandeză de make-up, profesionistă în arta machiajului, se pare că și-a luat viața printr-o supradoză de medicamente (analgezice), furnizate de chiar iubitul ei, precizează mirror.co.uk. Curând după aceea, a fost dat în judecată la Tribunalul Superior din Los Angeles de soţul Cathrionei White, Mark Burton, şi de mama ei, Brigid Sweetman, fiind acuzat că „s-a folosit de imensa lui bogăţie şi celebritate pentru a obţine ilegal şi pentru a distribui medicamente prescrise care provoacă dependenţă şi, în acest caz, moarte”. Reacția starului care a făcut din Ace Ventura unul dintre cele mai populare roluri de comedie din istoria cinematografiei americane a surprins dezastrul sufletesc pe care acestă neașteptată întâmplare i l-a produs, iar fotografiile din timpul înmormântării au accentuat veridic suferința.

După o relație de trei ani, reproșuri dureroase, pierderea iubitei și suspiciunea de a-i fi cauzat moartea, direct sau indirect – va fi fost deja mult prea mult pentru un bărbat care visa la împlinire: „Scopul meu este să uit durerea vieţii. Să uit de durere, să o sfidez, să o reduc. Şi să râd.” Ceva trebuie că a murit în el, ca să poată învia într-o altă dimensiune spirituală. Declarația lui la moartea Cathrionei, petrecută la câteva zile după despărțirea lor, sună așa:

Sunt șocat și profund îndurerat de trecerea în neființă a scumpei mele Cathriona. Era cu adevărat o floare blândă și delicată a Irlandei, prea sensibilă pentru lumea asta, pentru care a iubi și a fi iubită era cea mai de preț comoară. Inima mea se îndreaptă spre familie, prieteni și spre toți cei care au iubit-o. Cu toții am fost loviți de un fulger, odată cu dispariția ei. […]… Ar fi ușor pentru mine să mă retrag într-o cameră cu avocatul și să mușamalizez toată chestiunea, dar există unele momente în viață când trebuie să stai drept și să-ți aperi onoarea în fața lumii. Nu voi tolera acestă nedreptate crudă care mi se face nu numai mie, ci și iubitei mele. Problemele lui Cat datau cu mult dinaintea relației noastre, iar sfârșitul ei tragic n-a putut fi controlat de nimeni. Sper că, într-o bună zi, oamenii vor înceta să profite și ne vor lăsa, în sfârșit, în pace…

La 1 februarie 2018, Jim Carrey a fost achitat în cadrul procesului, după ce o instanţă a stabilit că dovezile aduse împotriva lui sunt false, informează contactmusic.com. În toată această perioadă, actorul a avut frecvente manifestări depresive, dar a căutat să înțeleagă din interior lucrurile grave care l-au marcat: „Frica va juca un rol în viaţa ta, dar tu decizi câtă importanţă îi acorzi. Poţi să îţi petreci o viaţă întreagă imaginându-ţi fantasme, temându-te pentru viitor, dar tot ceea ce va exista vreodată este ceea ce se petrece acum, aici, iar deciziile pe care le luăm în acest moment sunt bazate pe Iubire sau Frică. […] Indiferent cât de reale par toate fricile noastre şi indiferent cât de mult încearcă mintea noastră să îşi impună autenticitatea, adevărul este că frica este doar o iluzie, o iluzie creată de mintea noastră, pe când iubirea este singurul lucru care este cu adevărat real şi este singurul lucru care contează.

În ultimii ani, Jim Carrey s-a izolat în studioul personal și s-a dedicat total artei, pictând, creînd, scriind proză, exersând orice formă de creativitate care îi putea oferi liniștea de a fi departe de lume, și totodată, atașat de frumusețea ei inefabilă. „Nu există nicio zi în care să nu evadez în pictură sau în sculptură”, spune noul Jim Carrey, artistul care, după ce și-a transformat casa într-un adevărat muzeu, a deschis o expoziție în Las Vegas, sugestiv intitulată „Sunshower” („Ploaie de soare”), mulțumind destinului că „i-a trezit conștiința stării de a fi, acea parte a ei care vrea să oprească timpul și să devină stăpân pe curgerea lui”.

Revelațiile acestea sunt, într-adevăr, adevărate ploi de soare, pentru că aduc liniștea interioară atât de necesară creației. După o piatră de hotar în existența lui, care l-a lăsat pentru o perioadă fără forță și glas, Carrey a găsit puterea să se reinventeze, iar acest lucru i-a intrigat pe mulți din jurul lui, care n-au reușit să treacă, datorită îngustei lor înțelegeri, dincolo de aparența lucrurilor efemere. Îl consideră un ciudat, pentru că nu mai crede în lucrurile perisabile și în accidente banale cu care soarta ne testează, la un moment dat, capacitatea de asimilare a noului. Doar întâmplările „cele mari”, care distrug în om ființa socială, masca pe care o exersăm zilnic, pot face loc adevăratei, autenticei lui persoane, atât de diferită de personajele pe care le joacă pentru a fi înțeles de către ceilalți. Și atunci, oare nu e cel mai greu să purtăm măști, cu conștiința faptului că ele sunt cele care ne împiedică să vedem clar sensul limpede al existenței noastre, menirea și finalitatea traiectoriei noastre existențiale? Oare nu suntem toți varietăți de paiațe care râd mereu, spre a-i ferici pe ceilalți, ca astfel să putem fi lăsați în pace? Oamenii sunt lupi între oameni, spune dictonul latin, iar Jim Carrey a înțeles că adevărata față a universului e cea nevăzută.

Picturi semnate Jim Carrey

L-au ajutat lecturile cu tematică mindfulness („Mindfulness înseamnă conştientizarea sau trăirea conştientă a momentului prezent, atunci când există o dorinţă deschisă şi sinceră de a înţelege ce se întâmplă în interiorul tău şi în jurul tău.”, traduce psiholog A. Neagu), cărți de înțelepciune christică sau mistice, cum ar fi  Bhagavad Gita, precum și conștientizarea faptului că impulsul creator e miezul de foc al propriei deveniri. „Am fost, pentru mult timp, un căutător, dar am încetat să caut de ceva vreme, a spus Carrey. Simt că mă pot debarasa de ancore, pentru că nu mai plutesc în derivă, ca o barcă, iar ele sunt necesare doar dacă ai una.” „Aveam nevoie de culoare”, spune creatorul uneia dintre cele mai surprinzătoare întruchipări artistice ale lui Iisus Christos, “Jesus Electric” din 2017 (prima din dreapta), pentru că numai astfel își putea converti suferința în înțelegerea propriului sine și a relației cu lumea. Din punct de vedere psihanalitic, limbajul artei este substanța în care limitele ființei umane sunt cuantificabile, și, prin urmare, ușor de controlat. Orice angoasă existențială, materializată în creație, aduce cu sine un număr infinit de interpretări, ceea ce lărgește considerabil senzația libertății și a eternității ființei. Prin artă, prin creație de orice fel, omul iese din contingent și se înscrie pe durata infinită a spiritului și a energiei vitale. „Când creez, indiferent dacă e vorba despre un film, o pictură, o glumă, o melodie sau o sculptură, lumea stă în loc pentru mine. În esența ei, cred că opera de artă oprește fluxul gândirii celui care o privește, anulând temerile și cufundându-i în starea de interpretare, care îi aduce în prezent.”, spune artistul, exprimându-și fără echivoc opțiunea pentru funcția catharctică a artei, desemnând capacitatea ei de a produce „purificarea de pasiuni” a receptorului prin reducerea sensibilă a afectelor și „înălțarea” lui prin emoția estetică.

Citiți aici interviul cu Jim Carrey

Exit mobile version