<p>M-a uimit întotdeauna, în filme, cum tace respectuos o mulÈime de oameni, să zicem personajul colectiv, ca să simplificăm, cînd cineva – un conducător de oÈti, un antrenor, un cap revoltat, un Èef de trib sau de clan, un broker isteÈ sau &#8230;,</p>
<p>în fine, să ne înÈelegem, cineva fără vreo armă în dotare, Èi am aici o listă destul de lungă &#8211; Èine un discurs. Neapărat mobilizator, pentru a ridica moralul Èi a-i oferi personajului colectiv motive să-Èi depăÈească limitele Èi să reuÈească, neîndoios, de fiecare dată, dar de fiecare dată, să cîÈtige lupta, meciul, confruntarea, răzmeriÈa, planul, proiectul, terenul &#8230;,</p>
<p>în fine, am o listă, cum ziceam.</p>
<p>În acel moment, toată lumea din grupul, de obicei, destul de mare, tace. Ca apoi să reacÈioneze sincron Èi eficient, ca orice personaj colectiv care se respectă, aÈa cum ne învaÈă, probabil, istoria, dar în mod categoric, literatura Èi filmele.</p>
<p>Pe mine momentul acesta al discursului mă fascinează. Cadrul se ridică, mulÈimea e câtă frunză, câtă iarbă, iar vorbitorul se miÈcă strategic, în sus Èi în jos, cu opriri retorice pe cuvintele-cheie, în faÈa unor oameni captivaÈi de importanÈa clipei istorice. ToÈi membrii aceia anonimi Èi similari sunt absorbiÈi la unison de speech-ul oratorului ocazional, care, în mod paradoxal, nu are nevoie în acel moment nici de un amplificator de sunet, nici de apă, nici de notiÈe. Nici nu-Èi drege vocea Èi nici nu se bîlbîie, nici nu îÈi caută vorbele, nici nu tuÈeÈte, nici nu răguÈeÈte. E inspirat Èi toate părÈile discursului Èi ies impecabil.</p>
<p>Vorbitorul e ascultat într-o tăcere mormîntală de personajul colectiv pentru că, nu-i aÈa, voce-i e tunet, răsufletul, ger Èi barda din stînga ajunge la cer. Cu oratorul – figură principală în film, bun, zici că ar fi raÈiuni să fie idealizat, deÈi eu am o mare problemă cu asta, mă intrigă lipsa de verosimil Èi faptul că văd „lipitura” – mai treacă-meargă. Dar mulÈimea, mulÈimea asta care tace adânc, greu, de parcă participă la ritualuri de iniÈiere tenebroase Èi revelatoare, mulÈimea asta care pare să cuprindă zeci sau sute sau &#8230; de indivizi, se presupune, diferiÈi, mulÈimea care tace la unison, ea este subiectul uluirii mele.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-1621" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/krists-luhaers-543526-unsplash-e1537432962316.jpg" alt="" width="600" height="400" /></p>
<p>Mă miră, Èi nu încetez să mă minunez de fiecare dată, că nu tuÈeÈte nimeni, nu se scarpină nimeni, în cap sau oriunde ar vrea el, nu cască niciunul, niciunul nu ratează startul discursului Èi niciunul nu pare depăÈit de subiectul inclus.</p>
<p>Nici un cap din personajul colectiv, atent prezentat în cadru general, dar Èi apoi Èi focalizat, ca să se vadă efectul puternic al vorbelor, nu pare să aibă dificultăÈi de auz sau de înÈelegere, nimeni nu dispare pentru că, ce să vezi, se poate întâmpla, nu Ètia că se scrie istorie chiar atunci, tocmai se ducea unde merge singur împăratul Èi nu poate suporta amînare.</p>
<p>Niciunul nu e <strong><em>Gică contra</em> Èi nici <em>Alfonso-de-la-spaÈii-verzi</em>,</strong> niciunul nu ratează sensul unui cuvînt, niciunul nu vrea să se dea băiat deÈtept Èi să se dea în stambă Èi să zică de acolo, din mulÈimea care îl anonimizează, o vorbă de duh ca să arate că e Èi el cineva, nu doar un cap în personajul cel colectiv, anonim Èi popular. În clipele acelea, cînd Èi muzica tace că doar e război într-un fel sau altul, toÈi încremenesc respectuos Èi ascultă discursul.</p>
<p>Cum ar fi să strănute cineva fix atunci? Eu sînt sigură că nu m-aÈ putea abÈine Èi că mi-ar veni fix atunci. Sau să rîdă – ca prostul sau pentru că tocmai a făcut un banc colegul de suliÈă sau de bursă sau de cartel?</p>
<p>Sau altul să strige: „Mai tare, că aici în fund nu se aude!”</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>E, uite, asta nu se întâmplă în filme. În filme, momentul discursului adresat mulÈimii beneficiază de <em>acea</em> tăcere mormântală, respectuoasă, asumată, simpatetică, profundă Èi revelatoare.</p>
<p>&#8230; Mi s-a întîmplat Èi mie să mă adresez unui grup de oameni. Mai mare sau mai mic, mai tânăr sau senior, grupul, mai eterogen sau mai omogen, grupul presupune individualităÈi distincte, cu reacÈii dintre cele mai diverse în momente dintre cele mai delicate.</p>
<p>În primul rînd, nu te ascultă nimeni doar pentru că începi tu – <em>Ilie de la baterie</em> sau oricine-ai fi tu – să vorbeÈti. E gălăgie, e rumoare, toÈi vorbesc, râd, sunt grupuri Èi grupuleÈe Èi ele fac ce vor ele, mai puÈin să te asculte doar aÈa, pe credit. Nu merge să zici „liniÈte”, apelînd la mijloace autoritare, mă rog, merge, dar e &#8230; nedemn pentru un orator sau vorbitor în public, să nu ne-o luăm în cap.</p>
<p>De cele mai multe ori, trucul este să-Èi începi vorba cu voce joasă Èi ton de poveste Èi să continui aÈaa să spui ca Èi cînd deconspiri un mare secret. Lumea, adulÈi sau copii, nu are importanÈă, se opreÈte Èi &#8230; tace. E în aÈteptare.</p>
<p>Trebuie să profiÈi de tăcerea care s-a instalat benevol, e aur. Dacă ai noroc să îÈi iasă discursul – pregătit Èi exersat cumva înainte, că doar Maiorescu nu era un diletant – atunci oamenii, mari sau mici, te vor asculta. Cu cei mari e mai simplu, ei au învăÈat Èi au exersat între timp politeÈea asocială, dar Èi arta plictisitului în public, Ètiu deja să îÈi compună mimici preocupate.</p>
<p>Cu copiii sau cu adolescenÈii însă nu Èine. Deloc. Ori îi câÈtigi – cu ce spui, cum spui, cum eÈti, cu ochii, cu vorba, cu sufletul &#8211; Èi ei tac, ori nu, Èi atunci se întâmplă ce e firesc.</p>
<p>Unul sau mai mulÈi cască, unul se scarpină, unul cere la toaletă sau chiar pleacă, unul tuÈeÈte sau strănută, doi sau trei rîd pe înfundate. Se poate duce sau reduce efectul, <em>se duce dracului rapiÈa, monÈer</em>, ai zice &#8230; Se poate întîmpla asta Èi dacă le place ce aud. Sunt reacÈiile firii umane, diverse Èi particulare Èi ele trebuie acceptate. Dacă vrei să atingi tăcerea aceea respectuoasă, profundă, formatoare sau mobilizatoare, ei, asta, asta se poate, fireÈte, dar&#8230; Copiii Èi adolescenÈii, în general, probabil Èi unii dintre adulÈi, nu vor sau nu Ètiu să cosmetizeze atenÈia Èi să mimeze tăcerea. La tăcere – aceea respectuoasă, profundă, revelatoare, asumată, nu la cea anihilatoare, nu la cea determinată de frică, nu despre aceasta e vorba aici – se ajunge complicat.</p>
<p>Oamenii tac singuri, nu sub biciul fricii, întâi, dacă Èi numai dacă ceva îi impresionează puternic. Dar nu e destul, pentru că ce urmează trebuie să fie măgulitor pentru minte Èi inimă. Èi tac diferit Èi în momente diferite, pentru că pentru fiecare individ poate funcÈiona altceva: necunoscutul, moartea, o problemă de matematică, <em>Sonata lunii</em>, o plajă din Tenerife, banii, libertatea, un banc sec sau subiectul spălatului pe cap în cosmos.</p>
<p>Evident că mi-aÈ dori atunci cînd vorbesc unui grup de oameni să urmeze tăcerea <em>aceea</em>&#8230; din filme, ÈtiÈi&#8230;</p>
<p>Dar dacă cineva din mulÈime îmi pune o întrebare sau zice ceva comic, mă bucur. Măcar nu se scarpină. Pentru că dacă vreau să tacă toÈi-toÈi, le pun <em>Sonata lunii</em>. Am făcut experimentul ăsta o dată. Au tăcut Èi trecătorii din faÈa ferestrei Èi cei de pe culoar. Acuma, dacă o fi strănutat totuÈi cineva, nu mai Ètiu. Mă ocupam cu povestea.</p>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/limba-romana-fata-in-fata-cu-publicitatea/" target="_blank" rel="noopener">Limba română faÈă&#8230;.</a></p>
<p>Pe Ohara Donovetsky o găsiÈi Èi pe blogul personal, click <a href="https://ohsophiadona.wordpress.com/author/ohsophiadona/" target="_blank" rel="noopener">aici.</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Ohara Donovetsky' src='https://secure.gravatar.com/avatar/92d260f2f0d6cb5ca4c1501c3f7afee1dc87ae6414e314f6ceb0c2676fd77e71?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/92d260f2f0d6cb5ca4c1501c3f7afee1dc87ae6414e314f6ceb0c2676fd77e71?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/ohara-donovetsky/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Ohara Donovetsky</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:o&#104;ar&#097;_d&#111;&#110;&#097;&#064;yahoo.c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>