<h2>Originea personajului Hannibal Lecter</h2>
<p>Hannibal Lecter, un personaj emblematic creat de scriitorul american Thomas Harris, îÈi are rădăcinile în literatură Èi psihologie. Prima sa apariÈie a fost în romanul „Red Dragon”, publicat în 1981, unde a fost introdus ca un criminal în serie cu un intelect remarcabil Èi o personalitate deosebit de complexă. Această caracterizare, bazată pe o combinaÈie între geniu Èi monstruozitate, a captat atenÈia cititorilor Èi a deschis calea pentru continuarea sa în lucrările ulterioare, cum ar fi <strong>„The Silence of the Lambs” Èi „Hannibal”</strong>. EvoluÈia personajului în aceste lucrări denotă o profundă explorare a psihologiei criminale, trecând de la figura de antagonist la un protagonist ambiguu, ceea ce oferă o nouă perspectivă asupra moralităÈii.</p>
<p>Sursele de inspiraÈie pentru Hannibal Lecter sunt diverse Èi adesea surprinzătoare. Conform cercetărilor, Thomas Harris s-a inspirat din întâlnirile sale cu criminali Èi psihologi, precum Èi din studii referitoare la comportamentul uman. În special, personaje din viaÈa reală, cum ar fi Dr. Alfredo Ballí Treviño, un chirurg mexican condamnat pentru crimă, sau povestea reală a lui <strong>Sture Bergwall</strong> sau Thomas Quick au influenÈat conturarea personalităÈii lui Lecter. De asemenea, elementele literare, precum tacticile manipulatoare Èi inteligenÈa sa rară, împrumută trăsături din mitologia Èi literatura gotică, întărind aura misterioasă a personajului.</p>
<p>Pe parcursul anilor, Hannibal Lecter a evoluat într-un simbol al fricii Èi fascinaÈiei. Adaptările sale în film Èi televiziune, celebre pentru interpretările remarcabile, au contribuit la popularizarea sa, transformându-l într-un icon cultural. De la cărÈile lui <strong>Thomas Harris</strong> la peliculele premiate, influenÈa lui Hannibal Lecter a devenit, de-a lungul timpului, un subiect de discuÈie, atât în literatură, cât Èi în analiza psiho-sociologică, demonstrând puterea personajului de a transcende limitele dintre realitate Èi mit.</p>
<p data-pm-slice="1 1 []"><strong>Mitul <a href="https://www.youtube.com/watch?v=PhMKkurUPNI" target="_blank" rel="noopener">Hannibal Lecter</a></strong></p>
<p> Hannibal Lecter nu este doar un personaj de ficÈiune, ci un simbol modern al rafinamentului învăluit în oroare. Creat de scriitorul Thomas Harris, Hannibal Lecter apare pentru prima dată în romanul <em>Red Dragon</em> (1981) Èi este consacrat de succesul imens al romanului <em>The Silence of the Lambs</em> (1988), urmat de <em>Hannibal</em> (1999) Èi <em>Hannibal Rising</em> (2006). Lecter este un paradox clinic: un psihiatru sclipitor, cu o inteligenÈă excepÈională Èi un gust sofisticat pentru artă, muzică Èi gastronomie.</p>
<p>Din punct de vedere psihiatric, prezintă trăsături ale tulburării de personalitate antisocială, dar Èi elemente de narcisism malign. Lipsa empatiei, capacitatea de manipulare, cruzimea mascată sub un comportament impecabil Èi nevoia de control sunt definitorii. TotuÈi, în ciuda acestor trăsături, Lecter nu este un criminal obiÈnuit: el ucide cu un scop &#8222;estetic&#8221;, iar selecÈia victimelor are adesea o logică internă twisted dar coerentă.</p>
<p>Psihanalitic, Hannibal este un construct al &#8222;umbrei&#8221; jungiene: tot ceea ce societatea reprimă, el împreunează cu un aer de nobleÈe. Poate fi văzut ca o manifestare extremă a Thanatosului freudian – pulsiunea morÈii. Faptul că este un canibal simbolizează nu doar o groază viscerală, ci Èi o absorbÈie simbolică a celuilalt, o dorinÈă de dominare totală, chiar biologică.</p>
<p>El este totodată un simbol al atracÈiei faÈă de rău: manipulativ, misterios, seducător – o figură satanică modernă care fascinează prin contrastul dintre civilizaÈie Èi bestialitate.</p>
<p>Un aspect unic al mitului Lecter este combinarea groazei cu rafinamentul. Hannibal nu este doar un ucigaÈ, ci un estet al morÈii. Crimele lui sunt compuse cu precizie de operă: el serveÈte organe umane gătite în manieră franÈuzească, citează Dante Èi ascultă Bach.</p>
<p>Această estetică a contrastului creează o disonanÈă cognitivă tulburătoare: spectatorul este fascinat Èi respins în acelaÈi timp. Hannibal devine astfel o figură mitologică a timpului nostru: monstru Èi aristocrat, terapeut Èi ucigaÈ, creator Èi distrugător.</p>
<p><strong>5. Ecranizări celebre Èi premiile obÈinute</strong></p>
<ul data-spread="true">
<li><em>Manhunter</em> (1986) – regia Michael Mann: prima apariÈie a lui Hannibal Lecter (interpretat de Brian Cox), inspirată din <em>Red Dragon</em>.</li>
<li><em>The Silence of the Lambs</em> (1991) – regia Jonathan Demme: Anthony Hopkins în rolul lui Hannibal Lecter, Jodie Foster în rolul agentei Clarice Starling. â CâÈtigă 5 Premii Oscar: Cel mai bun film, Cel mai bun actor, Cea mai bună actriÈă, Cea mai bună regie, Cel mai bun scenariu adaptat.</li>
<li><a href="https://www.youtube.com/watch?v=KFSuHmRL2gY" target="_blank" rel="noopener"><strong><em>Hannibal</em> </strong></a>(2001) – regia Ridley Scott: Hopkins revine, de data aceasta alături de Julianne Moore. Filmul este mai controversat, dar rămâne emblematic prin atmosfera gotică.</li>
<li><em>Red Dragon</em> (2002) – regia Brett Ratner: o repovestire a originii relaÈiei dintre Lecter Èi Will Graham, cu Edward Norton Èi Ralph Fiennes.</li>
<li><em>Hannibal Rising</em> (2007) – regia Peter Webber: origin story cu Gaspard Ulliel, ce umanizează (poate prea mult) figura monstruoasă.</li>
<li><em>Hannibal</em> (serial, 2013–2015) – creat de Bryan Fuller: <strong>Mads Mikkelsen</strong> într-o interpretare magistrală, alături de Hugh Dancy Èi Gillian Anderson. Estetică barocă, cinematografie de artă, abordare psihologică profundă. A fost nominalizat Èi premiat în mai multe festivaluri internaÈionale (Saturn Awards, Critics&#8217; Choice, etc.)</li>
</ul>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2025/05/Hann.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-59370" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2025/05/Hann.jpg" alt="" width="500" height="746" /></a></p>
<p>Hannibal Lecter nu este doar un personaj, ci un arhetip contemporan. El locuieÈte la intersecÈia dintre fricile primare Èi fascinaÈiile moderne: medicina, psihologia, estetica, crima. Răceala lui intelectuală, amestecată cu oroarea viscerală a faptelor, creează un contrast care captivează generaÈii.</p>
<p>Lecter este, poate, ultima figură cu adevărat mitologică a secolului XX: sofisticat, letal Èi imposibil de uitat.</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2025/05/Anthony.jpg"><img class="aligncenter wp-image-59369" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2025/05/Anthony.jpg" alt="" width="484" height="591" /></a></p>
<h2>Hannibal Lecter în Literatură</h2>
<p>Hannibal Lecter este un personaj complex, creat de autorul Thomas Harris, care a captivat cititorii prin reprezentarea sa nuanÈată în literatură. Detectivele sale psihologice profund articulate Èi abilităÈile intellectuale extraordinare fac din el o figură memorable, nu doar în romanele sale, ci Èi în întreaga cultura populară. Prima apariÈie a lui Lecter se regăseÈte în romanul „Dragonul RoÈu”, unde este un antagonist înfricoÈător, dar fascinant, o prefigurare a trăsăturilor ce vor deveni definitorii pentru caracterul său. În această lucrare, Harris introduce un criminal în serie cu o inteligenÈă deosebită, care îÈi combină cunoÈtinÈele despre psihologia umană cu o brutalitate inexplicabilă.</p>
<p>SecvenÈele narative din „Mâncătorul de Inimi” Èi „Silence of the Lambs” contin complicarea personalităÈii lui Lecter, oferind o privire asupra psihicului său extrem de manipulator. Prin interacÈiunile sale cu Clarice Starling, cititorul descoperă adâncurile tulburatoare ale personalităÈii sale. Lecter devine nu doar un prădător, ci Èi un mentor indirect, dezvăluind nuanÈele psihologice dintre victimă Èi căutătorul de răspunsuri. Acest joc mortal, care se desfăÈoară între cei doi, subliniază complexitatea interacÈiunilor umane, dar Èi abilităÈile de manipulare ale lui Lecter.</p>
<p>În romanul „Hannibal”, se observă evoluÈia lui Lecter de la simplul criminal în serie la o figură cu motivaÈii mai sofisticate Èi chiar umane, provocând cititorul să exploreze acceptabilitatea conceptelor de moralitate Èi umanitate. Această dezvoltare a personajului, împreună cu teme precum identitatea, puterea Èi controlul, face ca Hannibal Lecter să fie un subiect fascinant de studiu în literatura contemporană. De-a lungul acestor lucrări, talentul lui Harris de a contura un personaj atât de complex a generat un interes major în analiza psihologică a criminalilor, transformându-l pe Lecter într-o emblemă a fanteziei macabre în literatura de specialitate.</p>
<h2>Adaptările cinematografice</h2>
<p>Hannibal Lecter, personajul creat de <strong>Thomas Harris</strong>, a fost transformat în mai multe adaptări cinematografice, fiecare contribuind semnificativ la popularizarea sa Èi la conturarea imaginii sale în cultura pop. Printre cele mai notabile filme se numără <strong>&#8222;The Silence of the Lambs&#8221; (1991), &#8222;Hannibal&#8221; (2001) Èi &#8222;Red Dragon&#8221; (2002)</strong>. Aceste filme au adus o profunzime insolită personajului, ajutând la crearea unei figuri complexe, captivante Èi, în acelaÈi timp, înfricoÈătoare.</p>
<p><strong>&#8222;The Silence of the Lambs&#8221;</strong>, regizat de<strong> Jonathan Demme</strong>, este adesea considerat o capodoperă a genului thriller psihologic. În această adaptare, <strong>Anthony Hopkins</strong> oferă o interpretare memorabilă a doctorului Lecter, transformându-l într-un personaj emblematic pentru cinematografie. PerformanÈa sa profundă Èi nuanÈată nu numai că a câÈtigat premiul <strong>Oscar pentru Cel mai bun actor</strong>, ci a Èi influenÈat percepÈia publicului despre criminalii în serie, transformându-l pe Lecter într-un simbol al inteligenÈei malefice Èi al manipulării psihologice. Această peliculă a stabilit, de asemenea, un precedent pentru modul în care thriller-ele psihologice pot explora teme vizcerale Èi complexe.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Apoi, &#8222;Hannibal&#8221;, continuarea lui &#8222;The Silence of the Lambs&#8221;, a fost lansată în 2001, marcând întoarcerea lui Lecter la ecran, cu un scenariu mai provocator Èi mai sordid. DeÈi a avut recenzii mixte din partea criticilor, filmul a reuÈit să reînvie Èi să extindă mitologia personajului. În fine, &#8222;Red Dragon&#8221; a fost o prequel care a explorat originile criminalului, oferind o privire asupra primei întâlniri dintre Hannibal Èi agentul FBI Will Graham, aducând la viaÈă fascinaÈia iniÈială pentru acest personaj emblematic Èi evidenÈiind modul în care influenÈele sale deformate au condus la comportamentul său deviant.</p>
<p>Aceste filme nu doar că au redefinit peisajul horror Èi thriller-ului psihologic, dar au Èi cimentat locul lui Hannibal Lecter în inima spectatorilor, oferind o fereastră emoÈionantă Èi uneori tulburătoare în abisurile minÈii umane.</p>
<h2>Lecter Èi psihopatologia în sociologie</h2>
<p>Hannibal Lecter oferă o lentilă fascinantă pentru examenele psihopatologiei Èi comportamentului antisocial în cadrul sociologiei. Reprezentarea sa ca un psihopat genial Èi sofisticat provoacă o serie de întrebări despre natura criminalităÈii Èi modul în care această temă este percepută în societate. Lecter, un canibal Èi un criminal în serie, ilustrează o formă extremă de comportament antisocial, fiind alături de o serie de trăsături clasice asociate cu psihopatia, inclusiv lipsa de empatie, manipularea Èi nevoia de control.</p>
<p>Studiul comportamentului lui Lecter ne poate ajuta să înÈelegem nu doar natura psihopatiei, ci Èi modul în care ea este percepută în contextul social. În vreme ce ficÈiunea adesea exagerează trăsăturile psihopatului pentru efect dramatic, elementele prezentate în personajul lui Lecter pot găsi paralele în realitatea acestei patologii. ExperienÈele trăite de victimele celor care prezintă comportamente antisociale sunt dureroase Èi complicate, iar Hannibal, ca simbol al acestei dureri, devine un studiu de caz al psihopatologiei umane.</p>
<p>O altă dimensiune importantă este modul în care societatea percepe Èi răspunde la aceste forme de comportament. Imaginile mediatizate ale psihopaÈilor, cum este Lecter, pot alimenta stereotipii Èi temeri în rândul publicului, având potenÈialul de a distorsiona înÈelegerea reală a criminalităÈii. În timp ce Hannibal reprezintă o excepÈie rară în lume, nevoia de a-i clasifica pe cei cu trăsături psihopatice în categorii simple poate conduce la stigmatizare. Prin urmare, explorarea aspectelor sociale Èi psihologice reiese ca o necesitate pentru o viziune echilibrată asupra criminalităÈii Èi a consecinÈelor acesteia în cadrul societăÈii.</p>
<h2>Legea în cazul Hannibal Lecter</h2>
<p>Hannibal Lecter, personaj emblematic al literaturii Èi cinematografiei, a influenÈat semnificativ percepÈia publicului despre criminalii în serie Èi sistemul juridic asociat acestora. Caracterizarea sa ca un geniu malefic, cu un intelect superior Èi abilităÈi excepÈionale de manipulare, a condus la formarea unor mituri persistente în jurul realităÈii criminalităÈii. Acest fenomen este exemplificat prin dezinformarea frecventă privind natura Èi comportamentul criminalilor în serie, adesea prezentată ca fiind mult mai complexă Èi sinistră decât este în realitate.</p>
<p>Multe dintre conceptele asociate cu Hannibal Lecter reflectă o romanticizare a criminalilor. De exemplu, <strong>ideea că fiecare criminal în serie ar fi un individ extrem de inteligent sau că ar avea motive filosofice pentru acÈiunile sale este un mit des întâlnit</strong>. În sistemul juridic, majoritatea criminalilor în serie nu corespund acestui tipar rar Èi aproape legendar; de fapt, mulÈi dintre aceÈtia au istorii traumatice, probleme de sănătate mintală nediagnosticate Èi nu au abilitatea de a manevra un sistem complex, aÈa cum o face Lecter în poveÈtile sale fictive.</p>
<p>De asemenea, impactul culturii populare asupra sistemului de justiÈie penală nu poate fi ignorat. Publicul, influenÈat de percepÈiile distorsionate create de personaje precum Hannibal Lecter, poate avea aÈteptări nerealiste cu privire la modul în care funcÈionează justiÈia Èi care este natura reală a criminalităÈii. DiscuÈiile actuale despre sănătatea mintală sunt, în multe cazuri, exacerbate de stereotipurile promovate prin aceste mituri, făcându-le pe victimele Èi pe criminalii reali mai greu de înÈeles Èi integrat în societate.</p>
<h2>Hannibal Lecter: mister sau genialitate?</h2>
<p>Hannibal Lecter, un personaj emblematic creat de Thomas Harris, este adesea discutat în termeni de <strong>geniu Èi nebunie</strong>, iar această dualitate provoacă o fascinatie profundă. Lecter, un psihiatru de excepÈie cu abilităÈi de observaÈie Èi analiză remarcabile, se remarcă prin capacitatea sa de a manipula minÈile altora. <strong>Această calitate ridică întrebarea fundamentală: este el un geniu neînÈeles sau un individ măcinat de o nebunie inexplicabilă?</strong></p>
<p>Studii contemporane în psihologie sugerează că există o linie fină între genialitate Èi patologii psihice. Oamenii de ÈtiinÈă au propus că trăsăturile caracteristice ale unei gândiri inovative, cum ar fi creativitatea Èi gândirea nonconformistă, pot coexista cu comportamente disfuncÈionale. În cazul lui Lecter, aceste aspecte se contopesc, generând o ambiguitate care îl face captivant. Abordările psihologice moderne subliniază că trăsători precum inteligenÈa emoÈională Èi empatia sunt adesea întâlnite la indivizii cu abilitaÈi superioare, dar în cazul său, aceste trăsături sunt distorsionate, ceea ce creează un contrast uluitor.</p>
<p>Lecter devine un simbol al tensionării normelor sociale Èi morale. Societatea caută răspunsuri la dilemele sale, dar el, prin comportamentul său deviant, subliniază vulnerabilitatea acestor norme. În esenÈă, el punctează complexitatea umană, unde întrebarea despre ce constituie geniul devine din ce în ce mai complicată. Asemenea artiÈtilor Èi inovatorilor care sunt adesea consideraÈi excentrici, Lecter subliniază cum limitele inteligenÈei Èi ale moralităÈii se pot contura diferit în funcÈie de perspectiva observatorului. Această ambivalenÈă îl transformă într-o figură fascinantă, care sfidează clasificările rigide Èi provoacă o reevaluare a ceea ce înseamnă să fi om.</p>
<h2>ReacÈiile publicului Èi critica</h2>
<p>Personajul Hannibal Lecter a stârnit un val de reacÈii diverse, atât din partea publicului, cât Èi din partea criticilor, evidenÈiind dualitatea percepÈiei sale ca &#8222;antierou&#8221; în literatura Èi cinematografia contemporană. La debutul său în romanul &#8222;Red Dragon&#8221; de Thomas Harris Èi ulterior în filmul &#8222;The Silence of the Lambs&#8221;, Lecter a fost întâmpinat cu o combinaÈie de fascinaÈie Èi repulsie, datorită caracterului său complex, care îmbină inteligenÈa sclipitoare cu o brutalitate extremă.</p>
<p>Un aspect semnificativ al receptionării acestui personaj este discuÈia despre moralitatea Èi etica reprezentării sa. Critica a accentuat faptul că, prin aura sa charismatică, Hannibal Lecter devine o figură atrăgătoare, chiar Èi pentru cei care sunt conÈtienÈi de faptele sale atroce. Aceasta a condus la o controversă ce Èine de idealizarea personajelor negative Èi influenÈa lor asupra normelor culturale. Multi critici au subliniat riscurile inerente ale glorificării unei astfel de figuri, în contextul în care publicul poate începe să dezvolte o simpatie nejustificată pentru comportamentele deviante.</p>
<p>De asemenea, experÈii în psihologie Èi sociologie au intervenit în această discuÈie, sugerând că impactul lui Lecter asupra percepÈiei personajelor negative este profund. Conform unor studii, personajul a redefinit modul în care publicul interacÈionează cu antagonistele în filme Èi literatură, transformându-le din protagoniÈti unidimensionali în figuri complexe, cu motivaÈii Èi trăiri bogate. Această complexitate a influenÈat nu doar creaÈiile ulterioare dar Èi răspunsul emoÈional al spectatorilor, care sunt atraÈi de ambiguitatea morală pe care o reprezintă Hannibal Lecter.</p>
<h2>Concluzii: Hannibal Lecter în context modern</h2>
<p>Hannibal Lecter, un personaj iconic creat de Thomas Harris, a captivat imaginaÈia publicului de-a lungul decadelor, devenind un simbol al fascinatiei umane pentru complexitatea răului. Această figură complexă a fost prezentată nu doar ca un criminal în serie, ci Èi ca un individ cu o conÈtiinÈă rafinată, un aspect care a amplificat mitul său în cultura populară. Pe măsură ce analiza criminalistică Èi psihologică a avansat, Lecter a devenit un prototip pentru dezbateri despre natura umană Èi moralitate.</p>
<p>RelevanÈa lui Hannibal Lecter în societatea contemporană se manifestă prin diverse porÈiuni ale culturii populare, cum ar fi filme, cărÈi Èi serii de televiziune. Acest personaj continuă să fie interpretat Èi reinterpretat, învăluind ficÈiunea cu teme tot mai complexe despre psihologie, distrugere Èi arta de a manipula. Ceea ce îl face cu adevărat unic este modul în care poveÈtile sale ne provoacă să ne întrebăm despre natura umană Èi despre limitele raÈiunii.</p>
<p>Cu toate acestea, întrebarea referitoare la persistenÈa mitului lui Hannibal Lecter este relevantă. Pe fondul unei societăÈi în continuă schimbare, care se confruntă cu probleme precum violenÈa, sănătatea mintală Èi criminalitatea, relevanÈa sa poate fluctua. Este posibil ca, pe viitor, apatia faÈă de violent Èi dorinÈa de a explora umanitatea să ducă la o diminuare a interesului pentru acest personaj. TotuÈi, în epoca diversificării Èi experimentării cu noi naraÈiuni, este plauzibil ca mitul lui Lecter să persiste, adaptându-se la noile realităÈi Èi provocări sociale.</p>
<p><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="w4O12aVSIZ"><p><a href="https://bel-esprit.ro/iris-apfel-o-stea-geriatrica/">Iris Apfel: ”o stea geriatrică”</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; visibility: hidden;" title="&#8220;Iris Apfel: ”o stea geriatrică”&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/iris-apfel-o-stea-geriatrica/embed/#?secret=YOvkMMxPBf#?secret=w4O12aVSIZ" data-secret="w4O12aVSIZ" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe></p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;c&#111;nc&#117;&#114;&#115;&#064;y&#097;&#104;&#111;o.c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>