<p>Numele lui <strong>Giovanni Boccaccio</strong> (1313 — d. 21 decembrie 1375, Certaldo/FlorenÈa), considerat un titan al RenaÈterii alături de ”divinul” <a href="https://bel-esprit.ro/decalogul-lui-dante-calea-spre-paradis/" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><strong>Dante Alighieri</strong> </a>Èi de sensibilul <a href="https://bel-esprit.ro/francesco-petrarca-la-mia-dolce-laura/" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><strong>Francesco Petrarca</strong></a>, este îndeobÈte legat de magnificul ”Il Decamerone” (Decameronul), cu care îÈi consacră statutul de întemeietor al nuvelei, gen preluat ulterior de mulÈi scriitori europeni.</p>
<p>Despre această capodoperă a culturii universale s-a scris atât de mult, încât orice încercare de a găsi resurse interpretative inedite ar fi oarecum dificilă.Cu siguranÈă însă, e un câÈtig pentru orice lector împătimit de cărÈi valoroase, pentru că <em>„n-am uitat că am închinat această carte femeilor deprinse să vieţuiască în huzur, şi nicidecum celor cu treburi; pentru aceia care citesc doar ca să-şi treacă vremea, nicio lectură nu-i prea lungă, dacă îşi atinge scopul pe care-l caută cititorul. Lecturile mai scurte se potrivesc cu mult mai bine şcolarilor, care trudesc spre a-şi trece vremea cu folos, şi nu ca să petreacă, decât vouă, femeilor, cărora vă rămâne liber tot timpul neîntrebuinţat în desfătările iubirii.”</em></p>
<p>Iar cei care se vor aventura în lumea celor o sută de povestiri din „Decameronul”, le spune că este vorba despre <em>”aceia care, loviţi de cine ştie ce năpaste, izbutesc până la urmă să scape cu bine, împotriva oricăror aşteptări”, ”despre aceia care dobândesc prin iscusinţa lor un lucru mult dorit sau îl câştigă iar, de cumva l-au pierdut”, ”despre aceia ale căror iubiri au avut un sfârşit nenorocit”, ”despre acei îndrăgostiţi care ajung, până la urmă, după întâmplări nenorocite, să aibă parte de noroc”, ”despre aceia care, fiind îmboldiţi cu zeflemele, răspund pe dată înţepând, ori scapă de vreo pagubă, primejdie sau batjocură printr-un răspuns bine ţintit sau printr-o viclenie”, ”despre păcălelile pe care nevestele, ori că erau îndrăgostite, ori ca să scape de bucluc, le-au tras bărbaţilor, cu ştiinţa sau fără ştiinţa acestora”, ”despre acele păcăleli pe care zilnic şi le trag fie bărbaţii între ei, fie femeile bărbaţilor, fie aceştia femeilor” </em>ori<em>”despre aceia care mânaţi de dărnicie ori de mărinimie, au săvârşit lucruri de seamă în dragoste ori în alte cele”.</em></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-29995" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/12/04d9f2fb6a61d0e77e531b7322003382.jpg" alt="" width="1000" height="675" /></p>
<p>AÈa încât, cercetându-i mai departe bio-bibliografia, am ajuns la una din operele mai puÈin cunoscute, dar extrem de importante nu doar pentru literatura italiană modernă, ci Èi pentru scriitorul însuÈi, care se dovedeÈte un artist în toată puterea cuvântului, capabil să-Èi manifeste geniul creator în orizonturi estetice diferite.</p>
<p>Este vorba despre <strong>”Elegia di madonna Fiammetta”</strong> (”Elegia doamnei Fiammetta”), datată 1343-1345 Èi inspirată de legătura amoroasă pe care o avea cu <strong>Maria de Conti d’ Anjou</strong>, fiica nelegitimă a regelui Robert d’ Anjou. În anul 1336, Boccaccio, care, datorită originii sale nobile (era fiul unui bacher influent), avea acces la curtea monarhului luminat, o întâlneÈte pe tânăra domniÈă în bisericuÈa San Lorenzo, iar pasiunea pe care o simte faÈă de ea se converteÈte în sursă de inspiraÈie pentru cele mai multe cărÈi de tinereÈe ale scriitorului.Infidelitatea iubitei a fost o lovitură puternică pentru înflăcăratul visător, ea transformându-se într-un misoginism acut regăsit în sonete Èi în celebra diatribă intitulată „Corbul”.</p>
<p>Ceea ce dă unicitate acestei cărÈi este faptul că Boccaccio, depăÈind cu mult tiparul scriitoricesc al vremii sale, recurge la o strategie narativă care va da naÈtere celui dintâi roman psihologic din literatura universală, anticipând categoria prozei subiective, analitice, bazată pe fluxul conÈtiinÈei, consacrată abia peste 6 secole, ca gen literar de sine stătător. AÈezând în centrul cărÈii un personaj-narator femeie, construit ca o proiecÈie auctorială (pentru că Fiammetta este o ”mască” a propriei conÈtiinÈe), florentinul se dovedeÈte nu numai un bun cunoscător al psihologiei feminine surprinsă într-un amplu proces al devenirii, ci Èi un feminist <em>avant la lettre</em>, adresându-se în exclusivitate femeilor pentru care această confesiune dramatică se vrea un adevărat Bildungsroman.</p>
<p>Fiametta, desi căsătorită, îndrăgostită iremediabil de mai tânărul Panfilo care o trădează Èi mai apoi dispare din viaÈa ei fără vreun semn, joacă un triplu rol în ceea ce priveÈte instanÈele narative pe care le reprezintă: e autoarea (înzestrată cu un talent ireproÈabil) unei scrieri cu caracter confesiv, în care îÈi deplânge soarta pentru a se oferi drept exemplu celorlalte femei naive aflate în aceeaÈi ingrată situaÈie, e protagonista propriei deveniri Èi a propriei mărturisiri &#8211; rolul actanÈial pe care îl joacă având un scop precizat încă de la început, Èi, având în vedere faptul că figura iubitului ei se construieÈte in absenÈia, cu toate determinările ei psihologice, am putea spune că ea întrupează inclusiv personajul masculin, completând astfel punctul de vedere feminin cu cel masculin, într-un tablou complet al cuplului.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>AÈadar, o viziune inedită asupra iubirii-ură, dramatică nu numai prin ilegitimitatea ei (ne aflăm totuÈi în secolul al XII-lea), ci Èi prin contradicÈiile ei interioare, generatoare de suferinÈă (care formează Èi fortifică fiinÈa umană), o eroină care, prin transformările sufleteÈti pe care Èi le analizează cu minuÈia unui psiholog se oferă ca imagine a feminităÈii însăÈi, un scriitor care mânuieÈte cu o ingeniozitate extraordinară teme profunde ale existenÈei umane, fac din această operă un moment de referinÈă în evoluÈia formelor literare, aÈezându-se la temelia modernităÈii. Iată fragmente ilustrative pentru argumentul acesta, decupate din Prolog Èi din rândurile finale, care să vă incite la o lectură provocatoare, nu numai în scopul delectării, ci Èi al iniÈierii(acolo unde e cazul, desigur).</p>
<p><strong><em>Prolog</em></strong></p>
<p><em>Începe Cartea numită „Elegia Madonnei Fiammetta”, trimisă de ea Doamnelor Îndrăgostite </em></p>
<p><em>Când nefericiÈii cred sau simt că suferinÈele lor trezesc compasiune, dorinÈa lor de a scăpa de chin este aÈadar sporită. Èi astfel, din moment ce, din obiÈnuinÈa îndelungată, motivul chinului meu în loc să se micÈoreze a crescut, mi-am dorit, nobile doamne – în inimile cărora, poate, rezidă o iubire mai prielnică decât a mea</em> <em>&#8211; să vă dobândesc mila, dacă se poate, prin a vă spune povestea mâhnirii mele. Èi nici nu este intenÈia mea ca aceste cuvinte ale mele să ajungă la urechile bărbaÈilor. Nu, mai degrabă, atât cât îmi stă în putere, aÈ ascunde nemulÈumirile de ei; deoarece atâta amărăciune a trezit în mine răutatea unui bărbat că, imaginându-mi ca toÈi ceilalÈi bărbaÈi sunt ca el, îmi pare că ar trebui să fiu </em><em>mai degrabă </em><em>martoră a râsului lor batjocoritor decât a lacrimilor compătimitoare. Chiar Èi pe tine te implor să îmi citeÈti povestea până la capăt, Ètiind că vei simpatiza cu mine Èi că ai o preocupare pioasă pentru suferinÈa năprasnică a altora. Aici nu vei găsi nici fabule greceÈti împodobite cu multe minciuni, nici bătălii troiene mânjite cu sânge, ci sentimente tandre hrănite de dorinÈe chinuitoare. Aici vor apărea chiar în faÈa ochilor tăi lacrimile jalnice, suspinele impetuoase, cuvintele sfâÈietoare, gândurile tulburate care m-au chinuit cu un imbold periodic Èi care mi-au făcut praf somnul Èi apetitul Èi plăcutele vremuri vechi, Èi mult iubita mea frumuseÈe. Când vei vedea aceste lucruri Èi le vei vedea cu patima pe care doamnele obiÈnuiesc să o aibă, sunt sigură că obrajii fiecăreia separat Èi ai fiecăreia în parte când sunteÈi împreună vor fi spălaÈi de lacrimi, din pricina nenorocirilor care singure sunt cauza suferinÈei mele nesfârÈite. Te implor să nu refuzi aceste lacrimi, având în vedere că starea ta este instabilă, ca a mea de altfel, Èi că dacă vreodată va ajunge să semene cu a mea (ferească Dumnezeu!), lacrimile pe care alÈii le vor vărsa vor fi, în schimb, plăcute pentru tine. Èi ca timpul să treacă mai repede vorbind decât jelind, voi face tot posibilul să îmi îndeplinesc promisiunea în câteva cuvinte, începând cu iubirea, care a fost mai mult fericită decât de durată, astfel încât, comparând acea fericire cu situaÈia mea prezentă, vei afla că sunt acum mult mai nefericită decât orice altă femeie a fost vreodată. Èi apoi, voi trasa cu pana îndoliată, cât pot de bine, toate agoniile care sunt într-adevăr sursa lamentărilor mele. Dar întâi, dacă rugile nefericiÈilor sunt auzite, dacă există în Rai vreo Divinitate a cărui minte sfântă poate fi atinsă de compasiune pentru mine, profund tulburată ca mine, spălată de propriile-mi lacrimi, pe El îl implor să ajute memoria mea deznădăjduită Èi să sprijine mâna mea tremurândă în sarcina ei prezentă. AÈadar, fie ca supliciile pe care le-am simÈit Èi pe care încă le simt în sufletul meu să se fructifice, Èi ca memoria să sugereze cuvintele pentru acestea, Èi mâna, mai mult nerăbdătoare decât aptă, să le scrie. </em></p>
<p><em>***</em></p>
<p><em>PoÈi acum să continui pe drumul tău, în siguranÈă, aÈa cum cred, de orice ambuscadă, Ètiind că invidia nu te va muÈca cu gura ei vicleană. Dar dacă cineva mai nenorocit ca tine poate fi găsit (ceea ce nu cred) Èi dacă el poartă invidia ta, imaginându-mi că tu eÈti mai fericită decât el, atunci lasă-te muÈcată. Nu Ètiu care parte din tine ar primi o lovitură poaspată, în măsura în care văd toate părÈile din tine făcute praf Èi sfâÈiate de Soartă. AÈadar, el nu te poate răni prea mult sau să te arunce dintr-un loc înalt într-unul jos, cum tu eÈti acum cât de jos ai putea fi. Èi, văzând că Soarta nu doar ne-a doborât la pământ, ci a Èi căutat să ne îngroape în el, am crescut atât de obiÈnuiÈi cu dezastre de durată că aceiaÈi umeri care au îndurat Èi îndură poveri uriaÈe vor îndura Èi mai mici, Èi deci las-o să vină când îÈi doreÈte. </em></p>
<p><em>AÈadar, trăieÈte, fiindcă de viaÈă nu te poate lipsi nimeni. TrăieÈte ca un exemplu etern pentru fericiÈi Èi pentru sărmanii chinului cunoscut de tine. </em></p>
<p><em>Aici se termină cartea numită „Elegia nobilei doamne, Madonna Fiammetta”, trimisă de ea tuturor doamnelor îndrăgostite.</em> (Traducere: Teodora Ancău)</p>
<p>Boccaccio s-a arătat pentru ultima oară în lume în 1373, susÈinând o serie de prezentări ale operei lui Dante, cunoscute sun numele de Lectura Dantis. De altfel, el fusese Èi mentorul marelui poet, contribuind inclusiv la titlul <strong>„Divina Commedia” </strong>pe care îl poartă una dintre cele mai importante producÈii literare ale umanităÈii, la o scriere biografică „ViaÈa lui Dante Alighieri”, plus comentarii la Èaptesprezece cânturi din „Divina Comedie”.</p>
<p>Èi nu uitaÈi „<em>că soarta nu ne îmbie cu zâmbetul pe faţă şi braţele deschise decât o dată în viaţă; iar dacă atunci omul nu ştie să-i primească darul şi ajunge pân la urmă sărac lipit şi cerşetor, se cade să arunce vina şi pe sine însuşi, nu pe soartă.”</em>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 30 30"><path d="M26.37,26l-8.795-12.822l0.015,0.012L25.52,4h-2.65l-6.46,7.48L11.28,4H4.33l8.211,11.971L12.54,15.97L3.88,26h2.65 l7.182-8.322L19.42,26H26.37z M10.23,6l12.34,18h-2.1L8.12,6H10.23z" /></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:c&#111;&#110;&#099;&#117;rsr&#097;d&#117;&#115;t&#097;&#110;&#099;a&#064;&#121;&#097;hoo&#046;&#099;&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>