<h4 style="text-align: center;">În amintirea tatălui meu &#8230;</h4>
<p>În Èările aflate sub regimul comunist, potenÈialul simbolic al corpului uman era multiplicat în fenomenul demonstraÈiilor gimnasticii de masă, cu scopul de a prezenta societatea ca fiind disciplinată, puternică, fericită Èi frumoasă Èi de a-Èi legitima, Èi în acest mod, puterea. În România miÈcarea sportivă pentru copii Èi tineret a cunoscut un avânt Èi o amploare fără precedent, pe întreg parcursul celor patru decenii de regim opresiv, sportul fiind principalul produs “de export.”</p>
<p>CondiÈiile bune de antrenamente Èi competiÈii de care beneficiau sportivii, în multe cazuri superioare celor de acasă, precum Èi baza largă de selecÈie au permis ascensiunea sportului românesc de performanÈă începând cu deceniul al Èaselea al secolului trecut până în jurul anului 2000. Începând cu anul 1952 la Jocurile Olimpice de la Helsinki unde România a început să câÈtige medalii, cu apogeul din anii ’70 Èi ’80, apoi curba descendentă finalizată de J. O. de la Sidney din anul 2000, sportul românesc a făcut înconjurul lumii. Èi participarea la campionatele mondiale sau europene la multe sporturi a contribuit la creÈterea <em>brandului </em>de Èară. Nu în ultimul rând, era Èi bucuria Èi mândria oamenilor obiÈnuiÈi de a-Èi admira campionii în vremuri în care prea puÈine motive de bucurie mai erau …</p>
<p>În plină teroare stalinistă Èi dejistă, sportul de masă Èi de performanÈă a reprezentat un tunel de lumină. Odată cu instaurarea regimurilor comuniste în estul Europei, sistemul sovietic a dat o calitate mai mare gimnasticii la aparate, aceasta instaurându-se în instituÈiile de învăÈământ ca disciplină, la fel ca Èi în cluburi. În anul 1947 la primul campionat naÈional care s-a desfăÈurat la ReÈiÈa, echipa masculină <em>Astra</em> din Arad a ocupat locul II. Sibiul a organizat în decembrie 1948 prima ediÈie a Campionatelor NaÈionale pe Aparate. Primele campionate naÈionale universitare au avut loc la Arad în anul 1953, iar campion naÈional atunci a fost viitorul preÈedinte al FederaÈiei Române de Gimnastică între anii 1987-2005, <strong>Nicolae Vieru</strong>. Anul 1957 marchează organizarea în România, la sala Floreasca din BucureÈti, a primului campionat european de gimnastică feminină.</p>
<div id="attachment_27864" style="width: 579px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/img379.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-27864" class="wp-image-27864 size-full" title="Echipa masculină de gimnastică a clubului U.V.A. din Arad, 1959. Arhiva personală" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/img379.jpg" alt="Echipa masculină de gimnastică a clubului U.V.A. din Arad, 1959. Arhiva personală" width="569" height="579" /></a><p id="caption-attachment-27864" class="wp-caption-text">Echipa masculină de gimnastică a clubului U.V.A. din Arad, 1959. Arhiva personală</p></div>
<p>Aradul a continuat tradiÈia cluburilor de gimnastică în deceniile Èase Èi Èapte ale secolului trecut. Cei mai buni gimnaÈti amatori, legitimaÈi la clubul Uzinei de Vagoane Arad (U.V.A.), au fost selecÈionaÈi pentru cluburile <em>Dinamo</em> Èi <em>Steaua</em>. Cei cu rezultate sportive bune, care erau muncitori “în producÈie”, aveau reducere la programul de lucru de la fabrici, pentru a se putea antrena mai mult. Antrenorul gimnaÈtilor arădeni la începutul anilor ’50 era <strong>Mihai Botez</strong> (1922-2011), primul campion naţional al gimnasticii româneşti (1948). A cucerit numeroase titluri în perioada 1948–1952, a participat la Jocurile Olimpice de la Helsinki din 1952, a fost component al lotului naÈional până în 1961 Èi arbitru. Ca promotor al gimnasticii româneÈti Èi-a desfăÈurat activitatea de antrenor ca angajat la Clubul U. V. A. din Arad Èi la Casa Sindicatelor din localitate. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, prins de americani în timp ce a fost trimis în Germania la săpat de tranşee, ajunge întrâun lagăr din Franţa, unde avea să deprindă arta judoâului şi alte tehnici de autoapărare. Drept urmare, după retragerea din gimnastică, sâa dedicat judo-ului, înfiinţând, în 1957, prima secţie la clubul U.V.A. din Arad. A activat mulÈi ani ca antrenor de judo, având rezultate bune, pentru care a fost distins cu titlul de Antrenor Emerit în 1973. În 1968 participă, ca membru fondator, la constituirea <em>FederaÈiei Române de Judo</em>. În acelaÈi an a devenit preşedintele Comisiei de acordare a Centurii Negre în cadrul nouâînfiinţatei federaÈii. Până la sfârşitul vieţii Mihai Botez sâa ocupat de predarea artelor marţiale, câştigând totodată zeci de concursuri la care a participat, fiind, de altfel, şi cel mai bătrân campion mondial de judo din lume, campion mondial la veterani la vârsta de 86 de ani!</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div id="attachment_27860" style="width: 810px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/img390.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-27860" class="wp-image-27860 size-full" title="Iosif Karda la inele, 1959. Fotografie din arhiva personală" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/img390.jpg" alt="Iosif Karda la inele, 1959. Fotografie din arhiva personală" width="800" height="524" /></a><p id="caption-attachment-27860" class="wp-caption-text">Iosif Karda la inele, 1959. Fotografie din arhiva personală</p></div>
<p>Concursurile de gimnastică iniÈiate de cluburile arădene în perioada 1959-1960 îl aveau pe <strong>Lászlo/ Ladislau Walkersdorfer</strong> (“Laczi bácsi”) ca antrenor, totodată preÈedintele clubului local al Uniunii pentru Cultură Fizică Èi Sport Èi ulterior arbitru de gimnastică.</p>
<p>&#8222;<em>La campionatul republican de gimnastică pe echipe din anul 1959, ce a avut loc în sala Uniunii pentru Cultură Fizică Èi Sport din Arad, au participat patru echipe. […]. Ècoala Sportivă U.C.F.S. Arad a câÈtigat competiÈia.&#8221; </em>(din interviul acordat de antrenorul Laszlo Walkersdorfer ziarului arădean Vörös Lobogó în ianuarie 1960)</p>
<p>Practicarea gimnasticii în oraÈul natal, Arad, în timpul liceului Èi al primilor ani de muncă la Uzina de Vagoane, l-au determinat pe tânărul Iosif Karda Èi pe alÈi tineri sportivi asemeni lui, să se alăture echipei studenÈeÈti de gimnastică a Institutului Politehnic din BraÈov, unde a devenit student începând cu anul 1960.</p>
<p><strong>Spartachiadele</strong> erau concursuri organizate la diferite sporturi pentru tineret. Ele se desfăÈurau în două ediÈii: cea de iarnă Èi cea de vară. CompetiÈia era promovată vizual prin afiÈe, lozinci, fotomontaje, Èi audio prin staÈii de amplificare. EdiÈia din vara anului 1963 s-a desfăÈurat &#8222;<em>sub semnul dragostei Èi ataÈamentului tineretului faÈă de marea sărbătoare naÈională a poporului nostru, cea de a XX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist.&#8221;</em></p>
<div id="attachment_27861" style="width: 510px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/img391.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-27861" class="wp-image-27861 size-full" title="Iosif Karda la paralele, Arad 1959. Fotografie din arhiva personală" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/img391.jpg" alt="Iosif Karda la paralele, Arad 1959. Fotografie din arhiva personală" width="500" height="705" /></a><p id="caption-attachment-27861" class="wp-caption-text">Iosif Karda la paralele, Arad 1959. Fotografie din arhiva personală</p></div>
<p>La universităÈile din România anilor ’60 existau echipe de gimnastică, unde studenÈii erau cooptaÈi în vederea participării la <strong>Universiade.</strong> Erau selectaÈi cei care practicaseră gimnastica anterior, în perioada liceului.</p>
<p>Cu ocazia zilelor de 23 August sau 7 Noiembrie (aniversarea “Marii RevoluÈii Socialiste din Octombrie”) se organizau demonstraÈii sportive. Cu tot ridicolul propagandei vremii Èi a limbajului de lemn bine cunoscut, era totuÈi adevărat că &#8222;<em>datorită condiÈiilor [create de partid] miÈcării sportive [&#8230;] sportivii Èi sportivele din BraÈov Èi-au exprimat hotărârea să-Èi intensifice eforturile pentru a fi fruntaÈi atât în sport cât Èi în producÈie, traducând în fapt luminoasele directive ale celui de al III-lea Congres al partidului</em>.&#8221; DemonstraÈia se făcea prin care alegorice aparÈinând celor mai mari cluburi sportive urmate de carele altor asociaÈii sportive.</p>
<div id="attachment_27859" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/img388.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-27859" class="wp-image-27859 size-full" title="DemonstraÈie sportivă cu ocazia zilei de 23 August. Fotografie din arhiva personală" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/10/img388.jpg" alt="DemonstraÈie sportivă cu ocazia zilei de 23 August. Fotografie din arhiva personală" width="600" height="663" /></a><p id="caption-attachment-27859" class="wp-caption-text">DemonstraÈie sportivă cu ocazia zilei de 23 August. Fotografie din arhiva personală</p></div>
<p>În ceea ce privea “gimnastica în producÈie”, aceasta avea la bază principiul repausului activ Èi era integrată în domeniul medicinei muncii. Scopul era refacerea capacităÈii respiratorii, a circulaÈiei sângelui, tensiunii arteriale afectate ca urmare a poziÈiilor incomode de lucru. Întreg programul era coordonat de un medic, un profesor de educaÈie fizică Èi un instructor voluntar provenit din colectiv. Èi aici propaganda era asiduă, se încerca stimularea salariaÈilor prin concursuri între întreprinderi.</p>
<p>Din punct de vedere al fenomenului sportiv din România, deceniul 1955-1965 este caracterizat de dezvoltarea Èi amploarea practicării sportului de masă pe toate palierele societăÈii: de la instituÈiile de învăÈământ de toate nivelurile la întreprinderi, cluburi sau asociaÈii sportive din mediul rural. Toată lumea era angrenată într-un fel sau altul în a face miÈcare pentru sănătate. Gimnastica de performanÈă la cel mai înalt nivel a cunoscut apogeul în anii ’70 Èi ’80 ai secolului trecut, prin pleiada de campioni Èi campioane din generaÈia <strong>Nadiei Comăneci</strong>, personalitate care reprezintă până în ziua de astăzi cel mai cunoscut ambasador al României pe meridianele lumii.</p>
<p> ;</p>
<p> ;</p>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bianca R. Karda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c7bf628fb41a2dcc141e1755b1cc9a4b18da4f756778157e654df4e2f01739fe?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bianca-rodica-karda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bianca R. Karda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#098;r&#107;&#064;y&#097;ho&#111;.c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>