<div class="xdj266r x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs x126k92a">
<h4 dir="auto"><strong><em>GENIUL LUI DOSTOIEVSKI</em></strong></h4>
</div>
<div class="x11i5rnm xat24cr x1mh8g0r x1vvkbs xtlvy1s x126k92a">
<div dir="auto">Nimeni altcineva nu putea fi părintele lui MîÈkin decât <strong>FEODOR DOSTOIEVSKI</strong> (11 noiembrie 1821, Moscova-9 februarie 1881, Sankt Petersburg).</div>
<h4 dir="auto">Romanul <strong>”Idiotul”</strong> este o capodoperă din toate punctele de vedere.</h4>
<p dir="auto">Dar ceea ce impresionează cel mai mult este desenul psihologic , pe care condeiul dostoievskian îl creionează, cu o fineÈe impecabilă.Scriitorul (el însuÈi suferind de epilepsie) poate fi considerat un fel de scafandru , care a Ètiut să sondeze adâncimile psihologiei umane, reuÈind de fiecare dată să aducă la suprafaÈă prin scriitura sa- semnificaÈii care scapă frecvent spiritelor comune. <strong>MîÈkin</strong> va fi în în cele din urmă, pensionarul unui sanatoriu de alienaÈi.</p>
<p dir="auto">Dar chiar dacă în planul aparenÈei el va fi învins, rămân ecourile acestei inocenÈe neverosimile, greu de înÈeles Èi de acceptat, ca Èi cum, o vreme, un înger pribeag a trăit în mijocul păcătoÈilor, diafan Èi luminos&#8230;</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div dir="auto">Considerat de către o parte a vocilor criticii literare, drept cel mai important prozator al tuturor timpurilor (din întreaga literatură universală) Dostoievski a avut o existenÈă asemănătoare multora dintre scrierile sale.</div>
<div dir="auto">Sărăcie, Èocuri existenÈiale, receptarea acută a MorÈii (care l-a privit de câteva ori în ochi, inclusiv prin intermediul unui pluton de execuÈie, de care a scăpat în ultimul moment), experienÈa traumatizantă a închisorii (efectuată în condiÈii de maximă apăsare psihologică) Èi mai presus de toate- dorinÈa mistuitoare de a afla desăvârÈirea etică.</div>
<div dir="auto"><img class=" wp-image-43303 alignleft" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/11/af322708d1a1d3dd1cdac298ffad7308.jpg" alt="writer" width="521" height="703" /></div>
<div dir="auto">Marile sale romane sunt simfonii copleÈitoare , creatoare de personaje cu disponibilităÈi sufleteÈti Èi mentale diverse, scrieri de maximă adâncime psihologică, imposibil de încadrat într-o unică formulă.</div>
<div dir="auto">Dostoievski a reuÈit să fie în capodoperele sale, când tradiÈionalist grandios, când psihanalist dotat cu flerul de a evidenÈia monstrul Èi îngerul din om, or abisal cunoscător al celor mai deconcertante formule mentale.</div>
<div dir="auto">A conceput pagini de filosofie vie, prinse ca într-un chihlimbar în textele sale literare, a demonstrat polifonia perpetuă a omului , ca o expresie a căutării perfecÈiunii divine Èi a incapacităÈii de a o atinge, pentru că damnarea însoÈeÈte din leagăn până în faÈa JudecăÈii supreme, fiecare trestie gânditoare numită individ.</div>
<div dir="auto">DominaÈi de impulsuri contradictorii, oamenii din scrierile dostoievskiene pot interpreta roluri de îngeri sau de demoni, sunt capabili de reflecÈii deconcertante prin profunzimea lor, unici prin capacitatea radicală de a se revolta , de a iubi Èi de a ierta.</div>
<div dir="auto">Opera lui Dostoievski reprezintă Èi o colecÈie de tipuri psihologice de neocolit, pentru oricine doreÈte să se edifice cât de cât, asupra complexităÈii mentalităÈii ruseÈti Èi a evantaiului manifestărilor sale spectaculoase Èi tragice.</div>
<div dir="auto">O categorie aparte o vor alcătui <strong>eroii dostoievskieni</strong> obsedaÈi de ideile utopice, universaliste, menite a elibera întreaga umanitate de sub controlul opresiunii Èi al ignoranÈei. Personaje de un idealism debordant, scăpărător, aceÈti eroi moderni pot fi consideraÈi Èi posibilii teroriÈti de mâine, ori cei aflaÈi la originea marilor carnagii ale Istoriei.</div>
<div dir="auto"></div>
<h4 dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>„ViaÈa e duelul lui Dumnezeu cu diavolul, iar câmpul de bătălie sunt eu.”</strong></em></h4>
<div dir="auto">El însuÈi bântuit în tinereÈe de duhul revoluÈionar-anarhic, care plutea în aerul apăsător al unei societăÈi ruseÈti de o rigiditate sufocantă, scriitorul i-a înÈeles cel mai bine pe aceÈti oameni lipsiÈi de orice formulă a instinctului de conservare, adevărate idei purtătoare, care în numele libertăÈilor oferite confraÈilor lor, nu vor ezita să recurgă la armele teroarei Èi ale uciderii.</div>
<div dir="auto">Foarte ruseÈti Èi totuÈi atât de copleÈitor general-umane, personajele acestea care poartă pe umerii lor durerea lumii Èi speranÈele unor generaÈii viitoare, sunt de o complexitate inegalabilă în literatura universală. <strong>“Demonii”, “Crimă Èi pedeapsă”’</strong>, or <strong>“FraÈii Karamazov”</strong>&#8211; sunt tot atâtea exemple romaneÈti în care aceÈti eroi trăiesc Èi suferă, acÈionează Èi cugetă, în aceleaÈi tipare ale intensităÈii lor existenÈiale. RevoluÈionarii anarhici, teroriÈtii în devenire, cei pentru care fericirea universală se poate obÈine doar recurgând la gestul lui <strong>Herostrat</strong> (marele incendiator din Antichitate) sunt proiecÈii ale unei anumite psihologii ruseÈti specifice, ale viziunii dostoievskiene Èi ale dilemelor cu care umanitatea se confruntă.</div>
<div dir="auto">Crima nu poate fi invocată drept circumstanÈă atenuantă, decât în cazul legitimei apărări Èi din această perspectivă am putea admite, că aceÈti eroi dostoievskieni devin apărătorii legitimi ai propriilor destine ameninÈate de distrugere prin plasarea lor, într-o lume care nu doar că îi respinge, dar care ar dori să le modifice modul fundamental de gândire Èi de a-i anihila astfel, odată pentru totdeauna.</div>
<div dir="auto">Dostoievski nu-Èi face niciodată iluzii, pentru că el însuÈi se vindecase de ele, după tragicele experienÈe personale prin care trecuse. Dar nu se va putea elibera niciodată de neliniÈtea lui specială, de puzderia de întrebări chinuitoare care-l bântuiau. Era individul capabil de a deveni stăpânul propriului său destin?</div>
<div dir="auto">Cât reprezenta în această alchimie a fiecăruia dintre noi, voinÈa proprie Èi gradul de intervenÈie dumnezeiască? Era societatea rusă, vrednică de a se mântui vreodată, din ghearele ignoranÈei Èi ale cruzimii arbitrariului dezlănÈuit?</div>
<div dir="auto">Paradoxul dostoievskian vine Èi din faptul că (în pofida lucidităÈii sale excepÈionale) el va deveni în cele din urmă un adept al unei slavofilii, pe care nu o va mai abandona până la moarte, admiÈând (printre altele) că <strong>Rusia</strong> avea o menire aparte în istorie, iar specificitatea spiritualităÈii sale (atât de contradictorie Èi de fascinantă, în egală măsură) o distanÈa clar de specificul Occidentului european.</div>
<div dir="auto"><strong>Dostoievski</strong> a fost un extraordinar sciitor de valoare universală, un deschizător de drumuri Èi un înnoitor fără pereche al literaturii, dar în egală măsură, poate fi considerat Èi un adevărat profet al spiritualităÈii ruse, un om care a înÈeles foarte bine complicatul mecanism al psihologiei poporului său, dar pe care Èi l-a asumat până la sfârÈitul vieÈii.</div>
<div dir="auto">Rusia s-a aflat întotdeauna în conÈtiinÈa Èi în sufletul său, determinându-i modul de a gândi Èi (mai ales) de a scrie.</div>
<div dir="auto">Dostoievski a cultivat o relaÈie ciudată cu spaÈiul german. Nevoit (datorită epilepsiei care l-a chinuit toată viaÈa) să petreacă lungi perioade de timp prin staÈiuni balneoclimaterice, medicii i-au recomandat insistent să urmeze tratamente de specialitate în Germania, Èară care era considerată a fi avut în secolul al XIX-lea, cel mai evoluat serviciu medical din Europa.</div>
<div dir="auto">Scriitorul s-a conformat, efectuând mai multe descinderi în Germania, prilej pentru a cunoaÈte direct specificul locului. În numeroase scrisori care s-au păstrat, el se arată doar în mică măsură impresionat de condiÈiile de confort ridicate ale staÈiunilor germane, criticând în schimb copios, tot ceea ce considera că îi displăcea la germanii cu care interacÈionase.</div>
<div dir="auto">Înrăit jucător la ruletă, nu a ezitat să viziteze cazinouri Èi să-Èi toace aproape toÈi banii disponibili. Ca urmare era mai întotdeauna strâmtorat, confruntat cu datoriile pe care le tot acumula, solicitând mai mereu susÈinere bănească, de la tot felul de cunoÈtinÈe.</div>
<div dir="auto">A definit pop0rul german ca fiind caracterizat în primul rând de o uriaÈă aroganÈă , dublată de o excelentă părere despre el însuÈi. Dostoievski adăuga pe această listă neagră presupusa zgârcenie teutonă Èi viclenia mascată sub aparenÈa seriozităÈii.</div>
<div dir="auto">Era îngreÈoÈat de vinurile autohtone germane ( pe care le cataloga drept „acrituri”), iar cafeaua pregătită de gazdele sale nemÈeÈti i se părea cu totul “infectă”.</div>
<div dir="auto">Nu a scăpat de săgeÈile sale umorale nici teatrul din Germania, pe care-l cataloga pur Èi simplu ca fiind “idiot”.</div>
<div dir="auto">JudecăÈi de valoare extrem de dure, explicabile poate Èi datorită bolii de care genialul prozator suferea Èi care-i genera adesea o stare de maximă nervozitate Èi febrilitate.</div>
<div dir="auto">Aceste reacÈii antigermane sunt vizibile Èi în opera scriitorului, acolo unde unele personaje de origine germană sunt (evident!) realizate într-o cheie negativă.</div>
<h4 dir="auto" style="text-align: center;"><em><strong>„Marea taină a existenţei nu constă în a trăi, ci în a şti pentru ce trăieşti.”</strong></em></h4>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="CWl6qOHAN1"><p><a href="https://bel-esprit.ro/aplauze-rinoceri/">Aplauze, rinoceri!</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);" title="&#8220;Aplauze, rinoceri!&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/aplauze-rinoceri/embed/#?secret=PthOa8KQ97#?secret=CWl6qOHAN1" data-secret="CWl6qOHAN1" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe></p>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Cristian Sandache' src='https://secure.gravatar.com/avatar/98e72ec3b3a3330544facec5c54c1425d5a524ee41a00ac069a58a8ff78e0184?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/98e72ec3b3a3330544facec5c54c1425d5a524ee41a00ac069a58a8ff78e0184?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/cristian-sandache/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Cristian Sandache</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Profesor universitar doctor habilitat în cadrul FacultăÈii de Istorie, Filosofie Èi Teologie a UniversităÈii „Dunărea de Jos” din GalaÈi, Cristian Sandache este o personalitate complexă, un om devotat scrisului, literaturii Èi esteticii literare, fiind una dintre cele mai active prezenÈe în domeniu.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#099;&#115;an&#100;&#097;&#099;he&#064;&#121;&#097;&#104;o&#111;&#046;&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>