Te uită cum ninge în martie
când primăvara s-a instalat triumfal,
visăm la vremea când făceam pârtie
și beam în fața sobei vin din pocal.
Ce bine e aicea la tine, femeie,
nici nu zici că-i vreme de izolare,
bătrânul tăciune încă scânteie
și-ți ador sfârcul roz la culoare,
Poruncește să ne-aducă mâncare,
avem amândoi câte șapte’j de toamne,
să vină doctori cu mască, poliția călare
și popii invocându-l frenetic pe Doamne!
Eu de la tine nu plec, femeie,
ușa-i închisă, nu-i nevoie de cheie!
***
foto tumblr.com
Citește și Vino îngere
