<p>Poet al „viziunilor crepusculare”, după cum îl vede Eugen Simion, <a href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Botta" target="_blank" rel="noopener"><strong><em>Emil Botta</em></strong> </a>(<strong>15 septembrie 1911 – 24 iulie 1977)</strong> aduce în peisajul literaturii române interbelice un suflu liric inconfundabil, născut dintr-o profundă sensibilitate Èi o intuiÈie ontică ce depăÈeÈte resorturile obiÈnuite ale fiinÈei. Asimilând în mod creator principalele filoane estetice ale vremii, gândind expresionist Èi trăirist lumea în coordonatele ei metafizice, poetul le topeÈte într-un existenÈialism ”hamletian” mascat sub efigia unui Ianus bifrons adânc preocupat de a suprinde cu o liminară sinceritate avatarurile conÈtiinÈei umane în tribulaÈiile ei sociale Èi creatoare. Pentru poezia de factură trăiristă (numele curentului a fost inventat de criticul <a title="Èerban Cioculescu" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98erban_Cioculescu">Èerban Cioculescu</a>, care a tradus din limba germană termenul <a class="new" title="Lebensphilosophie — pagină inexistentă" href="https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lebensphilosophie&;action=edit&;redlink=1">Lebensphilosophie</a> (i.e filozofia trăirii), el a devenit un reprezentant al perioadei interbelice, exprimând în versuri frământările generate de sentimentul experimentării vieÈii până la fruntariile misticismului, în acord cu principiile promovate de întemeietorul direcÈie, profesorul Nae Ionescu.</p>
<p>DeÈi a scris puÈină poezie, Botta a făcut parte din grupul intitulat „Corabia cu rataÈi”, din care s-au desprins Èi filozoful <a title="Emil Cioran" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Emil_Cioran">Emil Cioran</a> Èi dramaturgul <a title="Eugen Ionescu" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Eugen_Ionescu">Eugen Ionescu</a>. A fost poetul preferat al generaÈiei <a class="mw-redirect" title="Criterion" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Criterion">Criterion</a>, din care făceau parte Èi Mircea Eliade, Emil Cioran, Nicolae Steinhardt<a title="Nicolae Steinhardt" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Steinhardt">.</a> aveau pentru el un adevărat cult.</p>
<p>Pictor în cuvinte al „Întunecatului April” (volumul care îl consacră), scriitorul îÈi va găsi în teatru o autentică modalitate de expresie a structurii sale scindate, decorul dramatic oferindu-i posibilitatea unei plenare manifestări artistice a unui eu străbătut de fiorul neliniÈtii existenÈiale, devenind în scurt timp regizor, martor Èi actor într-un spectacol al propriei subiectivităÈi exacerbate. Acest mod teatral de a fi a generat impresia de „teatru în teatru”, pentru că Emil Botta, personalitate proteică, a Ètiut cu prisosinÈă să joace mai multe roluri în acelaÈi timp cu aceeaÈi naturaleÈe, fără a înceta să-Èi surprindă auditoriul în fiecare dintre ele datorită unei forÈe extraordinare de a se reinventa.</p>
<p>Teritoriul său este cel dintre o realitate străbătută de mirajul transcendenÈei Èi lumea visului (a Himerei), peregrinajul său urmărind sinuoasele cărări ale unei dramatice căutări de sine, dincolo de limitele impuse de condiÈia umană atât de fragilă: „Liberi suntem să compunem din aparenţe figura tuturor realităţilor. Oare noaptea nu se agită pe străzi şi pătrund în locuinţe personagii ciudate, creaţii ale imaginaţiei noastre? Am crezut într-un alb şi îndepărtat teritoriu şi am ascultat, asemenea chemărilor de dincolo de noi, mesagiul unei alte vieţi.”</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div id="attachment_1361" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-1361" class="wp-image-1361 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/mastrodontul_emil_botta_toma_caragiu-e1536989388296.jpg" alt="Sursă foto: aarc.ro" width="600" height="361" /><p id="caption-attachment-1361" class="wp-caption-text">În „Mastodontul”, alături de Toma Caragiu</p></div>
<p>Emil Botta a fost Èi actor, jucând în numeroase piese ale Teatrului NaÈional din BucureÈti, printre care <i>Othello</i> în regia lui Nicolae Massim Èi filme, inclusiv în <i><a class="mw-redirect mw-disambig" title="Reconstituirea" href="https://ro.wikipedia.org/wiki/Reconstituirea">Reconstituirea</a></i>, celebrul film al regizorului Lucian Pintilie, în care a interpretat rolul procurorului Paveliu.</p>
<h4><strong>Un dor fără saÈiu</strong></h4>
<p style="text-align: center;"><em><strong>De un dor fără saţiu-s învins</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>şi nu ştiu ce sete mă arde.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Parcă mereu din adînc,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>un ochi răpitor de Himeră</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>ar vrea să mă prade.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Şi pururi n-am pace,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>nici al stelei vrăjit du-te-vino în spaţii,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>izvoare sub lună, ori dornică ciută,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>nimic nu mă stinge, nimic nu mă alină</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>şi parcă-aş visa o planetă pierdută.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>E atîta nepace în sufletul meu,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>bătut de alean şi de umbre cuprins…</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Un dor fără saţiu m-a-nvins,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Şi nu ştiu ce sete mă arde mereu.</strong></em></p>
<h4 class="h">Remember</h4>
<p class="ps" style="text-align: center;"><em><strong>Ce departe eşti, întunecata mea iubită,</strong></em><br />
<em><strong>prin pereţii odăii te văd ca prin sită,</strong></em><br />
<em><strong>şi te-aud chemându-mă ca din altă planetă</strong></em><br />
<em><strong>şi-mi scrii poezii pe obrazul de cretă.</strong></em></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><em><strong>E posibil, e posibil oare să nu pot muri,</strong></em><br />
<em><strong>să-ţi aud vocea suind treapta nopţii, şi suind în zi,</strong></em><br />
<em><strong>să mă ridic în pat ca o stafie, ca marinarul de veghe,</strong></em><br />
<em><strong>să te zăresc în somn de la o mie de leghe?</strong></em></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><em><strong>Dar e posibil, întunecatul meu iubit,</strong></em><br />
<em><strong>să mă auzi cântând chiar când voi fi murit,</strong></em><br />
<em><strong>să mă vezi aeve în cereasca oglindă</strong></em><br />
<em><strong>şi în părul meu stele să se stingă şi să se aprindă.</strong></em></p>
<p class="ps" style="text-align: center;"><em><strong>Dar să nu te superi dacă sărutul meu va fi rece,</strong></em><br />
<em><strong>dacă dragostea mea ca un frig o să te sece,</strong></em><br />
<em><strong>dacă îmbrăţişarea mea te va face să suferi</strong></em><br />
<em><strong>aducându-ţi aminte, nu, să nu te superi.</strong></em>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M459.37 151.716c.325 4.548.325 9.097.325 13.645 0 138.72-105.583 298.558-298.558 298.558-59.452 0-114.68-17.219-161.137-47.106 8.447.974 16.568 1.299 25.34 1.299 49.055 0 94.213-16.568 130.274-44.832-46.132-.975-84.792-31.188-98.112-72.772 6.498.974 12.995 1.624 19.818 1.624 9.421 0 18.843-1.3 27.614-3.573-48.081-9.747-84.143-51.98-84.143-102.985v-1.299c13.969 7.797 30.214 12.67 47.431 13.319-28.264-18.843-46.781-51.005-46.781-87.391 0-19.492 5.197-37.36 14.294-52.954 51.655 63.675 129.3 105.258 216.365 109.807-1.624-7.797-2.599-15.918-2.599-24.04 0-57.828 46.782-104.934 104.934-104.934 30.213 0 57.502 12.67 76.67 33.137 23.715-4.548 46.456-13.32 66.599-25.34-7.798 24.366-24.366 44.833-46.132 57.827 21.117-2.273 41.584-8.122 60.426-16.243-14.292 20.791-32.161 39.308-52.628 54.253z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#099;&#111;&#110;&#099;&#117;r&#115;rad&#117;st&#097;&#110;&#099;a&#064;&#121;&#097;&#104;&#111;&#111;.&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>