<p>„<strong><span style="color: #ff0000;"><a style="color: #ff0000;" href="https://bel-esprit.ro/regina-mama-elena/" target="_blank" rel="noopener">Elena</a></span></strong> s-a născut la 3 mai 1896 la Atena, ca prinÈesă a Greciei Èi Danemarcei, Èi a fost fiica regelui Constantin I al Greciei Èi a reginei Sofia a Prusiei. DeÈi a avut o copilărie pe care în biografie o descrie ca fiind de basm, a avut neÈansa de a trăi într-un moment istoric în care marile dinastii regale se prăbuÈeau sub presiunea nazismului sau a comunismului. Mai târziu, dată fiind conjunctura politică, a fost martoră la abdicarea forÈată a tatălui, a soÈului, a fratelui Èi a fiului ei. La vârsta de 25 de ani, Elena s-a căsătorit cu principele moÈtenitor Carol, viitorul rege Carol al II-lea. Căsătoria a avut loc în Atena în martie 1921, iar după două luni prinÈesa Greciei Èi-a însoÈit alesul în România Èi s-au stabilit la BucureÈti.</p>
<p>Curând, a apărut pe lume fiul lor, <strong>Mihai</strong>. DeÈi fermecătoare la momentul căsătoriei, descrisă ca fiind o femeie înaltă, distinsă, cu un zâmbet dulce Èi gropiÈe în obraji, o „adevărată doamnă” de o mare fineÈe, cu o siluetă aidoma unei statui antice greceÈti, tânăra prinÈesă nu reuÈeÈte să îi reÈină prea mult atenÈia lui Carol, care s-a dovedit a nu fi visatul soÈ iubitor. La scurt timp, nefericirea Sittei începe să fie evidentă, cu atât mai mult cu cât în viaÈa personală a lui Carol îÈi face simÈită prezenÈa o altă femeie, <strong>Elena Lupescu</strong>. În pofida dialogului Èi cu toată înÈelegerea de care a dat dovadă, principesa este îndurerată de o căsătorie în care drama s-a jucat încă din primii ani.</p>
<p>În plus, dincolo de conflictele de la Curtea Regală, care din păcate devin publice, Carol părăseÈte Èara alături de noua sa pasiune în 1925 Èi renunÈă chiar la tronul României. Scandalul provocat a tulburat profund scena politică internă, iar în urma deciziei de decădere a prinÈului moÈtenitor din drepturile succesorale, Mihai a fost desemnat prinÈ moÈtenitor.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-12801" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/08/elena-m.jpg" alt="" width="564" height="747" /></p>
<p>După comunicatul oficial din 31 decembrie 1925, în care s-a anunÈat renunÈarea lui Carol la succesiunea la tron, opinia publică s-a solidarizat cu prinÈesa moÈtenitoare, căci ea era nu numai soÈia Èi mama părăsită, ci Èi străina care sosise într-o Èară pentru a i se dedica Èi care, după ce timp de patru ani îndurase din devotament o povară umilitoare, a fost abandonată de bărbatul care trebuia să fie rege. Se spunea că „oamenii” (sintagmă regăsită în presa vremii Èi uneori cu sensul de <em>people</em> în corespondenÈe) se simÈeau jenaÈi de faptul că o căsătorie care părea să promită reabilitarea lui Carol n-a făcut decât să sacrifice inutil, cu excepÈia naÈterii lui Mihai, tinereÈea soÈiei sale Èi Èansele ei de fericire conjugală. În 1926 Parlamentul României a ratificat abdicarea lui Carol al II-lea Èi a acordat Elenei titlul de prinÈesă a României. Principesa Elena a rămas în Èară cu fiul ei, fără a deÈine însă o poziÈie oficială Èi fără a fi membră în Consiliul de regenÈă care conducea Èara în locul regelui minor.</p>
<p>Moartea regelui Ferdinand în 1927 – pe care Elena l-a considerat întotdeauna un mare protector Èi singurul în măsură să o ajute să îl crească pe Mihai –, urmată de moartea lui Ion I.C. Brătianu în luna noiembrie a aceluiaÈi an, a reprezentat o grea pierdere atât pentru ea, cât Èi pentru întreaga naÈiune. Din străinătate, Carol cerea insistent divorÈul. Presiunea psihologică la care a fost supusă, falsa poziÈie care îi fusese creată, precum Èi pericolul de a-l expune pe tânărul rege Mihai la diferite Èicane i-au determinat în cele din urmă pe oamenii politici Barbu Ètirbei Èi Iuliu Maniu să recunoască faptul că divorÈul de Carol al II-lea era inevitabil.</p>
<p>Astfel, la 21 iunie 1928, căsătoria a fost desfăcută de Curtea Supremă a României din cauza „nepotrivirii” – motiv invocat pentru a se evita ruÈinea publică. După doi ani Carol s-a reîntors în Èară Èi s-a proclamat rege. Atunci, în vara anului 1930, au existat câteva tentative de împăcare, dar în momentul în care a devenit clar pentru toată lumea că Elena Lupescu, amanta regală, tocmai se instalase în palat, separarea Sittei de Carol a fost evidentă. Principesa a fost constrânsă să plece din Èară, în cele din urmă stabilindu-se în Italia. Căsătoria cu ea este singura recunoscută a regelui de către România Èi Casa Regală.</p>
<p>În anul 1940 Elena s-a întors în România la chemarea fiului ei, <strong><a href="https://bel-esprit.ro/regele-mihai-i-mergem-inainte/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">regele Mihai</a></strong>, care era acum pe tronul României (tatăl său, Carol, abdicase în cursul lunii septembrie) Èi care i-a acordat titlul de regina-mamă Elena a României. A fost un real sprijin pentru fiul ei regele Èi o prezenÈă discretă în viaÈa publică. A ajutat foarte mulÈi evrei, iar în timpul dictaturii lui Antonescu, a fost cea care i-a cerut acestuia ca evreii din CernăuÈi, care nu fuseseră încă deportaÈi, să rămână acolo. Istoria o aminteÈte ca fiind salvatoarea multor evrei din Transnistria Èi ajutorul cu care în perioada 1943-1944 mii de evrei s-au putut întoarce acasă. Numele reginei-mame Elena a României este înscris în „Grădina celor drepÈi între popoare” pe Zidul de Onoare aflat lângă Muzeul din Ierusalim, monument ridicat în memoria celor care au ajutat evreii în al Doilea Război Mondial.</p>
<p>Până la plecarea sa în exil în urma instaurării regimului comunist, colaje din ziare Èi fragmente din scrisorile Elenei au recompus multe momente dramatice în care o regăsim mereu prinsă într-o Èesătură a intrigilor, întotdeauna gândindu-se mai mult la ceilalÈi Èi mai puÈin la propria persoană, de fiecare dată sacrificându-se pentru idei, pentru concepte ce Èineau de bunul mers al lucrurilor, chiar dacă deciziile luate o afectau uneori ca femeie Èi mai ales ca mamă. O vedem în fotografiile vremii ajutând bolnavii din spitale, susÈinând Èi demarând campanii de caritate, încurajând pe cei nevoiaÈi sau fiind alături de cler la sfinÈirea unor lăcaÈuri de cult.</p>
<p>După abdicarea lui Mihai, s-a întors la FlorenÈa Èi a locuit în Vila Sparta până în 1980, când, din cauza dificultăÈilor financiare, a fost nevoită să renunÈe la această reÈedinÈă. La 84 de ani s-a mutat într-un apartament la Lausanne Èi, doi ani mai târziu, la 86 de ani, a murit departe de cele două Èări pe care le-a iubit, România Èi Grecia.</p>
<p>DeÈi cu un portret recompus prin alăturări de personaje, prin comparaÈii Èi suprapuneri de situaÈii, regina Elena a României, una dintre cele mai distinse, dar în acelaÈi timp discrete personalităÈi ale timpului, rămâne un model de umanitate. Chiar nepoata sa, Custodele Coroanei, de care regina a fost atât de apropiată, a afirmat în cadrul unui interviu:<img class="aligncenter size-full wp-image-12803" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/08/1145d8908dd17a691d27b923190fb534.jpg" alt="" width="518" height="800" /></p>
<p>„<em><a href="https://casamajestatiisale.ro/familia-regala/istorie/regina-elena/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Regina Elena</strong> </a>este modelul meu spiritual, mentorul meu, steaua mea polară. Ea mi-a deschis ochii asupra frumuseÈii vieÈii, punându-mă în acelaÈi timp în gardă asupra capcanelor ei. Filosofia ei de viaÈă, bunătatea Èi simÈul umorului au ajutat-o să reziste în timpul ultimelor sale două exiluri: între 1932 Èi 1940, departe de fiul ei, apoi între 1947 Èi 1982, împreună cu acesta, dar izgonită de regimul comunist. A fost alături de tatăl meu în cele mai grele momente ale celui de-al Doilea Război Mondial. A salvat mii de evrei sub ocupaÈia germană, în pofida pericolelor la care s-a expus. (&#8230;) În Israel am participat la comemorarea Reginei Elena la Yad Vashem, unde a fost desemnată Juste parmi les nations. Mă simt privilegiată că am avut o asemenea bunică.</em>”</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-12804" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/08/elenami.jpg" alt="" width="564" height="691" /></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Referitor la situaÈia mariajului dintre Carol Èi Elena, este greu de speculat în ce măsură eÈecul acestuia a fost cauzat exclusiv de comportamentul lui Carol. Nimeni nu a contestat firea libertină Èi apetitul său pentru aventură, însă dincolo de etică Èi de conduita sa familială, situaÈia mariajului s-a suprapus unui context care nu a făcut decât să amplifice diferenÈele dintre cei doi protagoniÈti.</p>
<p>O serie de factori au înclinat balanÈa în aÈa manieră, încât situaÈia nu putea fi decât sortită dramei: o soÈie discretă Èi rafinată care a petrecut mult timp dincolo de graniÈe Èi care a sosit înconjurată de multe rude educate într-un cu totul alt sistem de valori, un soÈ care a gustat dintotdeauna aventura Èi care a avut o preferinÈă pentru femeile care îl adorau până la devoÈiune, un climat politic în care orgoliile Èi lupta pentru putere au fost exacerbate, o regină care nu a încercat să îl implice mai mult în culisele decizionale atunci când el era doar principe moÈtenitor Èi nu în ultimul rând o femeie ambiÈioasă Èi fără scrupule care Èi-a jucat jocul până la capăt Èi a devenit consoarta omului pe care l-a iubit.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-12805" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/08/e143d24650fe6237412e77e677cea9d7.jpg" alt="" width="455" height="700" /></p>
<p>Tot speculaÈii Èi ipoteze post-factum ar fi Èi cele referitoare la o eventuală împăcare a lui Carol cu Elena în vara anului 1930, în ipostaza în care <a href="https://bel-esprit.ro/mari-iubiri-elena-lupescu-si-printul-carol-al-ii-lea/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Elena Lupescu</a> nu Èi-ar fi făcut apariÈia în România. Este greu de presupus că protagoniÈtii ar fi reluat legăturile – la rugăminÈile lui Maniu, ale lui Miron Cristea Èi chiar ale reginei Maria – Èi că în septembrie ar fi urmat acea mult-aÈteptată încoronare.</p>
<p>La fel cum este dificil de analizat în ce măsură Elena Lupescu a fost doar o cauză (deÈi principele nu renunÈa pentru prima dată la toate prerogativele sale pentru o femeie), un ferment care a acutizat o situaÈie (în mod special politică, de care Carol se lamentează în scrisorile expediate ulterior) sau chiar un sprijin (aÈa cum menÈionează principele în jurnalul său).</p>
<p>În tot acest film al mariajului, atât Carol, cât Èi Sitta au propriul discurs, compus din scrisori, pagini de jurnal, declaraÈii de presă Èi mărturii ale contemporanilor, iar căutarea unui vinovat anume nu reprezintă o premisă care poate avea ca efect acum reparaÈii istorice. În această dispută a orgoliilor, a existat Èi momentul în care principesa Elena pare a fi perdantă – în 1932 este obligată să accepte exilul Èi să se despartă de fiul ei. A fost, cu siguranÈă, cea mai dureroasă lovitură din partea fostului soÈ.</p>
<p>Din păcate, drama nu l-a ocolit nici pe fiul lor, viitorul rege Mihai al României, care a fost nevoit să înÈeleagă de timpuriu că deciziile puterii sunt mai presus de sentimente Èi preferinÈe, iar asumarea unui anumit statut implică uneori Èi o considerabilă doză de suferinÈă.</p>
<p><img class="aligncenter wp-image-12802" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/08/68418737_419128658722305_7315828033925939200_n.jpg" alt="" width="459" height="634" /></p>
<p>Destrămarea mariajului este privită diferit atât de cei doi protagoniÈti implicaÈi – Elena Èi Carol –, cât Èi de cei apropiaÈi (<a href="https://bel-esprit.ro/regina-maria-va-veni-intr-o-zi-ceasul-negru-cand-ai-sa-plangi-singur/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">regina Maria</a>, regele Ferdinand), dar Èi de către oamenii politici ai momentului, pentru care miza este în primul rând asigurarea continuităÈii dinastice. Èi nu puÈine au fost situaÈiile, mai ales la începutul anilor 1930, când Sittei i s-a pretins să treacă peste propriile sentimente Èi să pună mai presus de fericirea proprie demnitatea monarhiei. Pe de altă parte, principesa nu a avut tenacitatea Èi nici nu a fost interesată în a-Èi crea o reÈea de relaÈii abil construită cu marile figuri politice din jurul ei. Exceptându-i pe Brătianu, pe Argetoianu Èi pe Iuliu Maniu, care i-au arătat un grad deosebit de înÈelegere, Elena nu a jucat nicio carte politică a puterii.</p>
<p>A rămas mai degrabă o izolată, o retrasă într-un con de umbră Èi dominată de personalitatea reginei Maria Èi a preferat să se înconjoare de propria familie grecească. Nu se impune niciodată ca factor decisiv, ba mai mult, nu poate schimba cursul unor evenimente care la un moment dat par că o copleÈesc. Nici cu personalităÈile culturale nu avem mărturii că ar fi interacÈionat altfel decât tangenÈial, la serate muzicale Èi dineuri. DeÈi nu era o fire melomană în esenÈa ei, mergea la concerte Èi o vedem adesea la Ateneu sau ascultând-o, împreună cu soacra ei, pe <strong>Cella Delavrancea</strong>.</p>
<p>Comparativ cu celelalte două regine care au precedat-o, Elena nu a fost o literată Èi nici sursele nu vorbesc despre un interes aparte al ei faÈă de întreaga efervescenÈă creatoare a timpului. Cele câteva schimburi de scrisori dintre doamna sa de onoare, <strong>Colette Plagino</strong>, Èi <strong>Martha Bibescu</strong> relevă o relaÈie mai degrabă înclinată către comisioane pariziene care Èin de modă Èi mai puÈin de producÈiile literare ale scriitoarei sau de noile apariÈii publicistice ale momentului. Èi, tot prin comparaÈie cu alte prezenÈe contemporane, este evident că Elena a fost supusă analizei foarte rar ca personaj de sine-stătător, în complexitatea ei de femeie Èi principesă a anilor 1920-1930. Ea apare doar în strictă corelaÈie cu statutul de soÈie, mamă, fiică sau noră. Nu este o spirituală a saloanelor bucureÈtene, Èi nici nu avea cum, întrucât cei câÈiva ani de fericire petrecuÈi alături de Carol nu i-au permis să strălucească.</p>
<p>Organiza însă ceaiuri Èi reuniuni unde ea însăÈi – împreună cu sora mai mică, Irene – era o dansatoare desăvârÈită, pentru că, dincolo de dramele personale, ne aflăm în plină atmosferă glamour a anilor interbelici Èi acordurile de charleston pătrunseseră chiar Èi în palatele bucureÈtene. Anii tinereÈii ei sunt anii 1920-1930, ea nu mai este o prinÈesă din La Belle Époque, ci mai degrabă o femeie sedusă – ca mai toate contemporanele ei – de Èinutele cu imprimeuri florale marca Lanvin, de rochiile negre introduse de Chanel, de somptuoase haine de blană semnate de casa Patou, de părul purtat scurt, cu ceafa liberă, de onduleurile uÈoare Èi Èiragurile lungi de mărgele peste croiuri cu tentă pariziană, puÈin deasupra genunchilor.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-12800" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/08/elena2-1.jpg" alt="" width="564" height="813" /></p>
<p>O regăsim în fotografii în rochia <em>flapper</em>, cu talia coborâtă, piesa iconică a anilor 1920, asortată cu pălării <em>chic</em> Èi pantofi eleganÈi cu baretă subÈire. Adoră bijuteriile, dar le poartă fără ostentaÈie, are o slăbiciune pentru perle, iubeÈte caii Èi călăreÈte ore întregi cu pasiune. A rămas însă în amintirea tuturor – chiar Èi regina Maria o menÈionează adesea în memoriile sale – ca fiind o talentată decoratoare Èi restauratoare. A dovedit mult bun-gust atunci când a împodobit Palatul Kiseleff, Palatul de la Mamaia, Vila Sparta (în care va locui o bună parte din viaÈă) Èi, mai târziu, Castelul de la SăvârÈin (restaurat Èi refăcut de curând de Casa Regală a României după detalii din jurnalul Elenei).</p>
<p>Are un simÈ al umorului dezvoltat (moÈtenit, se pare, de la bunica sa, Olga) Èi un optimism care o va ajuta în viitor să treacă peste multe dintre situaÈiile pe care i le va rezerva destinul. În România anilor 1920 este printre primele femei care naÈte cu analgezic, fumează, îÈi conduce singură automobilul, apare la ceremonii purtând ochelari de vedere sau o regăsim preocupându-se de buna desfăÈurare a ritualului ortodox în bisericile în care mergea. Va traversa cu demnitate Èi momentul divorÈului. Èi deÈi soarta i-a rezervat o perspectivă ceva mai complicată – cu exiluri, plecări, reîntoarceri, aÈteptări – în tăvălugul tuturor acestor schimbări o regăsim asumându-Èi cu mult curaj destinul.”</p>
<p>Un fragment din cartea „<strong>Regina- mamă Elena” </strong>(apărută la editura Corint), autor <strong>Simona Preda.</strong></p>
<p>CitiÈi Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/regina-mama-elena-portret-de-femeie/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Regina-Mamă Elena, portret de femeie&#8230;</a></strong><a href="#_ftnref1" name="_ftn1"></a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Simona Preda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/9a9f7a6535a1380cad7bcb8a7b2d85850715ae04d5e0855a42655a2ca9c50459?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/9a9f7a6535a1380cad7bcb8a7b2d85850715ae04d5e0855a42655a2ca9c50459?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/simona-preda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Simona Preda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#115;&#112;&#114;e&#100;&#097;&#064;y&#097;&#104;oo.&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>