<h2><strong><em>O carte descoperită din întâmplare, dar nu întâmplător … </em></strong></h2>
<p><strong>– EDUCAÈIE, EMANCIPARE, GASTRONOMIE – autori: </strong>GUDRUN-LIANE &; CONSTANTIN ITTU</p>
<p><strong>Centrul de informare turistică &#8211; <a href="https://www.sibiu.ro/" target="_blank" rel="noopener">Primăria Sibiu</a></strong>, decembrie 2023: intru să iau câteva hărÈi pentru studenÈii străini, ca să avem o bază de pornire a discuÈiei despre cum exprimăm aspecte legate de orientarea în cadrul oraÈului – de unde venim, încotro mergem, pe unde, cum, pe lângă ce, ce lăsăm în urmă … Îmi atrage atenÈia o carte, o carte în adevăratul sens al cuvântului, cu o copertă optimistă, verde crud (o fi fost cel ce prevesteÈte bacovian nevroze primăvăratice …?!), asociat cu o poză de epocă în care e predominantă prezenÈa feminină, paisprezece femei ce stau în jurul unui bărbat.</p>
<p>Răsfoiesc cartea Èi încep să mă întreb ce caută acest volum în centrul de informare turistică al Sibiului: ce turist străin sau român ar căuta, lua Èi citi un volum atât de dens ca informaÈie, complex în referinÈe bibliografice Èi expresiv prin revelarea unor date asociate miÈcării feministe de emancipare Èi educare în special în rândul femeilor Èi pentru ele? Înăuntrul cărÈii, multe alte fotografii de epocă, informaÈii interesante, dar pe care nu am timp să le parcurg în ordinea aÈezată de autori, ci rapid Èi aleatoriu. Ajunsă acasă, îi dedic mai mult timp, urmăresc conÈinutul Èi citesc Èi încet-încet mă las captivată de acesta, de explicaÈiile Èi complexe, dar Èi clar construite, organizate Èi dezvoltate academic, pentru ca iar să mă întreb ce e cu această carte Èi chiar să întrevăd o idee – ce-ar fi să merg să mai iau câteva exemplare Èi să le ofer prietenelor, colegelor, cunoÈtinÈelor, pentru că e Èi interesată, dar Èi gratuit distribuită, oferită, accesată de oricine ar intra să se informeze despre diverse lucruri în acest loc?!</p>
<p>IniÈial, am preluat cinci exemplare Èi pe măsură ce mă gândeam cui să le ofer, îmi apăreau tot mai multe persoane către care aÈ putea să direcÈionez această carte frumoasă. Am reajuns la centrul info-turistic, am solicitat Èi deja am întrezărit o oarecare nemulÈumire, un deranj legat de cererea mea motivată clar, dar neînÈeleasă. O carte de 150 -160 de pagini, despre imaginea femeii transilvănene din secolele XIX-XX, cu aspecte de istorie, sociologie, psihologie, feminism, civilizaÈie Èi cultură multinaÈională … adresată cărui tip(ar) de turist, de călător român sau străin?! O istorie a învăÈământului sibian modern, a Ècolilor de fete din centrul Èării, pe atunci încă într-o altă administrare teritorial-politică, o reflectare a dificilului proces de iniÈiere a luptei feministe ca formă de manifestare a unei conÈtiinÈe doritoare de comunicare de pe poziÈii egale cu bărbaÈii, cel puÈin în privinÈa educaÈiei, a drepturilor Èi a accesului la cunoaÈtere, la cea psihologică, ÈtiinÈifică Èi relaÈională. (N.de văzut în această cheie filmul ,,Dragoste la foc mic”.)</p>
<p>De Crăciun, înaintea sărbătorii am împachetat aproximativ 25 de exemplare Èi le-am asociat dedicaÈii din partea mea celor ce aveau să le primească, speram Èi cred acum, cu bucurie, dar Èi surpriză, Èi încă alte sentimente pe care nu mi le-au mărturisit toÈi, însă eu am simÈit, chiar Èi la distanÈă în timp Èi spaÈiu. Le-am împărÈit în 23 decembrie 2023, o dată căreia iniÈial nu i-am dat prea mare atenÈie, dar pe care apoi am resimÈit-o drept simbolică, magică evident – acum îmi dau seama că era 87, inversul anului naÈterii mele din secolul trecut! Ce interesant mi se pare că sunt în generaÈia de mijloc Èi că am trăit deja părÈi egale din două secole – bunicii noÈtri, ai mei, cel puÈin, nu au avut această ocazie (sunt mulÈi oameni care trăiesc doar într-un secol, din păcate L).</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/13686526_1332854486743319_6252454791927541528_n.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-26162" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/08/13686526_1332854486743319_6252454791927541528_n.jpg" alt="" width="960" height="540" /></a></p>
<p>Lucrurile au mers mai departe, adică ideile mele început să lucreze mână în mână cu întrebările: <strong><em>cine sunt autorii?</em></strong> >;<; ar fi foarte interesant să îi cunosc!; <strong><em>de ce nu am Ètiut despre această carte apărută încă din 2019?</em></strong> >;<; această carte ar trebui să circule, să fie cunoscută, să se vorbească despre ea!; <strong><em>cum aÈ putea face acest lucru?</em></strong> >;<; o întâlnire cu autorii Èi cu alÈi oameni care ar putea-o promova!; <strong><em>cum aÈ putea să mai obÈin câteva exemplare? </em></strong>(am apelat la un email oficial care mi-a permis preluarea a încă zece exemplare, dar recunosc aici că am lucrat Èi cu prietenele meleJ) >;<; mi-ar plăcea să le ofer celor care se bucură de lucruri frumoase Èi interesante!; <strong><em>ce-ar fi ca de ziua mea să organizez o întâlnire cu autorii Èi cu cei care au primit cartea?</em></strong> >;<; desigur, dar trebuie să avem puncte comune de discuÈie, niÈte repere care să sublinieze importanÈa acestei cărÈi!; <strong><em>se poate?</em></strong> >;<; DESIGUR = da, e sigur!</p>
<p>Acestea sunt ÎNTREBĂRILE pe care le-am formulat pentru a ne mobiliza atât lectura, cât Èi discuÈia despre conÈinutul acestei cărÈi.</p>
<ol>
<li><strong><em>Care e imaginea femeii în viziunea dumneavoastră? Seamănă cu cea prezentată în carte? Dar cu cea din realitatea de azi?</em></strong></li>
<li><strong><em>Ce basm din literatura universală sau română pare să exprime/ilustreze cel mai bine esenÈa feminităÈii, rolul femeii? (pentru că femeile erau educate în trecut prin intermediul poveÈtilor/al basmelor)</em></strong></li>
<li><strong><em>Basmul e o specie subversivă sau didactic-moralizatoare, din punctul dvs. de vedere?</em></strong></li>
<li><strong><em>Femeia-soÈie vs. femeia guvernantă … chiar se opun?</em></strong></li>
<li><strong><em>Cum explicaÈi paradoxul dominaÈiei masculine în Academie, deÈi învăÈământul e predominant feminin?</em></strong></li>
<li><strong><em>Termenii ,,domesticii (casei)”, ,,concordat”, ,,salon”, ,,grădiniÈă”, ,,senzualism” au conotaÈii ironice – în carte, în realitate?</em></strong></li>
<li><strong><em>Impunerea celibatului – era o măsură eficientă? Azi ar funcÈiona? Cum se explică numărul mare de educatoare, învăÈătoare, profesoare singure sau divorÈate?</em></strong></li>
<li><strong><em>Cartea de pedagogie a lui Rudolph Wilhelm Zobel &#8211; ,,Scrisori despre educarea fetelor” se (mai) găseÈte? Câte persoane chiar aplică Èi cunosc esenÈa pedagogiei umane? (eu recunosc cu ruÈine că nu Ètiam cartea Èi nici unele dintre idei, de altfel ESENÈIALE: … Femeile ,,să fie mereu ocupate, pentru a nu se plictisi”)</em></strong></li>
<li><strong><em>,,Ècolile triviale” vs. trivia actuală (câteva asemănări Èi deosebiri trecut vs. prezent)</em></strong></li>
</ol>
<ul>
<li><strong><em>Efortul chiar îmbătrâneÈte Èi masculinizează? </em></strong><strong><em>J</em></strong></li>
</ul>
<p>Cu autorii, legătura de <strong><a href="https://bel-esprit.ro/timpul/" target="_blank" rel="noopener">prietenie</a></strong> s-a întâmplat foarte rapid prin afinităÈile culturale, prin pasiunea comună pentru fotografie, natură, curiozităÈi ale realităÈii de ieri Èi de azi; cu prietenii am avut de furcă atunci când le-am spus că, dacă vor să vină la ziua mea, trebuie să citească această carte, altfel le va fi foarte greu J (am dorit o zi de naÈtere sărbătorită atipic, prima de acest fel din viaÈa mea, sper că e doar începutul unei serii frumoase de zile de naÈtere memorabile – 23.o2./2o24//78); cu spaÈiul în care să ne simÈim bine ca să putem discuta în voie, iar a fost uÈor, pentru că, dintre cele două opÈiuni, cea mai puÈin agreată de mine, s-a ocupat înainte de a face eu rezervarea, deci a fost Èi foarte simplu, Èi foarte plăcut.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Cu discuÈii amuzante, dar interesante, cu întrebări cu sensuri revelate în răspunsuri, un dialog între generaÈii, între diverse statusuri Èi roluri pe care societatea ni le-a potrivit într-un mod natural, firesc, adaptat firii noastre, cu o stare de bine, de confort sau de plăcere de a fi cu oameni pe care i-am văzut poate prima oară, dar i-am simÈit veÈnic prieteni, cu prieteni vechi pe care i-am văzut altfel, într-o lumină diferită, mai caldă, de apropiere, de Ètergere sau topire a diferenÈelor, diferendelor sau negativelor neplăcute din anumite momente ale trecutului, deci duse, seduse, prinse în alte mreje, cele ale schimbării punctului de vedere, chiar Èi doar pentru o seară dintr-o zi, pentru câteva ore – de preDragobete, aÈa cum am numit întâlnirea, evenimentul. De Dragobete am zburat cu ULM. Èin să precizez că nu am nicio fotografie clară cu mine Èi invitaÈii mei. Dacă eu nu mi-am găsit momentul, nimeni n-a făcut-o, decât razant, nepregătit, semiobscur – am o explicaÈie: n-am avut timp de astfel de poze, am trăit momentul-eventul.</p>
<p>Èi cum întrebările au cerut răspunsuri, iată-le, în formă concentrată, cum au fost receptate în cadrul discuÈiei:</p>
<ol>
<li>imaginea femeii din carte Èi din realitate este cea a persoanei luptătoare, dar Èi mereu prinsă într-un conflict multiplu, complex – interior-exterior, cu generaÈiile dinainte Èi de după, respectiv cu genul opus, căruia a fost nevoită să îi dovedească în mod repetat forÈa, consecvenÈa, vulnerabilităÈile Èi infinitele posibilităÈi de reinventare, în comparaÈie cu claritatea Èi cerebralitatea Èi o oarecare rigiditate ca atribute ale masculinităÈii; nimic nou de la Geneză, aparenÈele mereu în schimbare rămân, poate tocmai de aceea, înÈelătoare;</li>
<li>cea mai faină, interesantă discuÈie aici s-a construit, pentru că ne-am întrecut în a veni cu exemplul cel mai apropiat de imaginea femeii din noi, a celei mai apropiate femei pentru noi, participanÈi de ambe genuri: ,,1001 de nopÈi” – pentru înÈelepciunea ilustrată acolo; ,,CenuÈăreasa” – pentru statutul umil, umilitor de multe ori; ,,Frumoasa Èi bestia” – pentru puterea transformatoare a iubirii, a spiritului de sacrificiu, a frumuseÈii umane, a sufletului; ,,Jack Èi vrejul de fasole” – pentru spiritul matern eliberator Èi coordonator deopotrivă; ,,NeghiniÈă” Èi ,,DegeÈica” –pentru spiritul feminin-matern manifestat faÈă de lumea celor mărunÈi/copii &#8211; ,,muÈti de-o clipă”, dar oameni mari; ,,PrinÈesa Èi bobul de mazăre” – pentru întruchiparea simÈurilor-antene-instincte hiperactivate într-o fiinÈă aparent neinteresantă; ,,Ileana ce Èireată” – pentru capacitatea de a experimenta abilităÈile Èi forÈele feminine într-o luptă mai mult decât dreaptă cu bărbaÈii … Èi lista poate fi completată de oricine intră în jocul lecturii Èi al asocierilor cu varietatea tiparelor feminine;</li>
<li>da Èi da, e Èi una Èi alta, în funcÈie de contextul în care se comunică, obiectiv, subiectiv, familiar, oficial, educaÈional, non-formal etc.;</li>
<li>se opuneau, s-au contopit, se descurcă uneori, se activează conflictual alteori, în funcÈie de posibilităÈi, de oportunităÈi, de nevoi, de flexibilităÈi;</li>
<li>o luptă pentru putere, un mediu neinteresant, deloc antrenant pentru dinamica feminină, o monopolizare etc. numai cine ajunge acolo, poate spune J;</li>
<li>termenii sunt folosiÈi în cel mai propriu Èi clar sens, desemnând realităÈile trecutului;</li>
<li>celibatul era o alegere cumva dictată de societate Èi de cariera aleasă – azi e o variantă liniÈtitoare, contrabalans perfect pentru agitaÈia din mediul instituÈional, dar Èi o confirmare a consumului energetic pe care profesia de pedagog de o anumită disciplină sau de mai multe specialităÈi îl presupune, cu riscul asumat de a claca în plan personal sau cu norocul/binecuvântarea de a găsi pe cineva care să rezoneze Èi să susÈină o implicare emoÈională în plan social, fără orgolii sau condiÈionări;</li>
<li>Èine de educaÈia Èi tradiÈia mai mult sau mai puÈin sănătoasă a unei familii extinse la nivel de societate Èi clar evidenÈiată în coerenÈa viziunii naÈionale, populare, statale …; nu ar fi rea o carte despre educarea băieÈilor, a tinerilor Èi de corelare a învăÈăturilor pentru ambele genuri … no other comment!</li>
<li>folosirea realităÈii, a experienÈei directe prin comunicare sinceră, asertivă, dar Èi plăcută, amuzantă, cu sens, uÈor de receptat Èi important de folosit pentru rezolvarea multor situaÈii de viaÈă;</li>
<li>oops! Cred că a trebuit să ne cam adunăm, timpul ne cere Èi ne-a cerut să luăm o pauză, iar această întrebare a rămas ne…răspunsă! Probabil cu ea vom începe altă discuÈie!</li>
</ol>
<p><strong><em>Ce altceva am aflat din această carte? – o posibilă captivantă invitaÈie spre lectură!</em></strong></p>
<p>… multe Èi interesante aspecte legate de reÈeaua Ècolară din Transilvania.</p>
<p>… cine a fost Eduard Albert Bielz.</p>
<p>… cum au apărut Ècolile Èi cum s-a extins reÈeaua de învăÈământ în centrul Èării.</p>
<p>… despre multiculturalitate Èi eficienta funcÈionare a acesteia.</p>
<p>… despre puterea modelatoare a poveÈtilor, a basmelor, în special.</p>
<p>… că femeilor li s-a dedicat o ,,Ècoală de perfecÈionare”.</p>
<p>… despre deschidere Èi închiderea acestor Ècoli, deci vrăjirea Èi desvrăjirea puterii de luminare.</p>
<p>… despre discriminări Èi încercări de îndreptăÈiri.</p>
<p>… despre istoria noastră a transilvănenilor Èi a femeilor de aici.</p>
<p>… câteva reÈete … imperiale.</p>
<h3><strong>O carte călătoare</strong></h3>
<p>Cartea a ajuns Èi va mai ajunge datorită unor simple minuni (,,ca prin minune”) Èi cu ajutor prietenesc la Cluj (va fi chiar sursă bibliografică la nivel UBB), la BucureÈti, dar Èi prin Sibiu în alte locuri decât cel în care au fost descoperite (am vrut să scriu doar ,,închinate” Èi expuse în tăcere Èi cuminÈenie) – cafenele cu arhivă sau cu aer imperial, Ècoli (româneÈti sau ,,străineze”, contează?), chiar în lumea teatrului, în alte instituÈii, dar Èi în simple case. Sper să o descoperiÈi … cu multe sensuri!</p>
<p><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="q9OtUmi9O0"><p><a href="https://bel-esprit.ro/nu-sunt-aici-im-not-here/">,,Nu sunt aici” („I&#8217;m not Here”)</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);" title="&#8220;,,Nu sunt aici” („I&#8217;m not Here”)&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/nu-sunt-aici-im-not-here/embed/#?secret=CtnRDKgoGE#?secret=q9OtUmi9O0" data-secret="q9OtUmi9O0" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2022/07/296105519_728977294851292_2467420807370386123_n-e1658945469710.png" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/teodora-ioana-coman/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Teodora Ioana Coman</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:c&#111;ma&#110;&#116;&#101;&#111;dor&#097;io&#097;na&#064;&#121;&#097;&#104;&#111;&#111;&#046;c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>