<h2><strong>Duiliu Zamfirescu</strong>: <em>„În fericire nu se numără ceasurile.” (”</em><strong>ViaÈa la Èară”)</strong></h2>
<div id="attachment_3091" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/646x404-1.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3091" class="wp-image-3091" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/646x404-1.jpg" alt="" width="600" height="375" /></a><p id="caption-attachment-3091" class="wp-caption-text">Duiliu Zamfirescu (sursă foto: adevărul.ro)</p></div>
<p>Astăzi, <strong>30 Octombrie 2018,</strong> sărbătorim ziua de naÈtere a prozatorului, poetului Èi dramaturgului <strong>Duiliu Zamfirescu. </strong>Cu această ocazie, aveÈi un articol despre viaÈa Èi opera scriitorului.</p>
<div id="attachment_3092" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/9367bdf017bacb735611ad080ab6fb049bf7e587ae74fabcbcfcdabd67a2.png"><img aria-describedby="caption-attachment-3092" class="wp-image-3092" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/9367bdf017bacb735611ad080ab6fb049bf7e587ae74fabcbcfcdabd67a2-717x1024.png" alt="" width="600" height="856" /></a><p id="caption-attachment-3092" class="wp-caption-text">sursă foto: 7switch.com</p></div>
<p>Fiul arendaÈului <strong>Lascăr Zamfirescu </strong>Èi al <strong>Sultanei </strong>(născută <strong>Mincu</strong>), <strong>Duiliu Zamfirescu, </strong>s-a născut la data de 30 octombrie 1858 în PlăineÈti (azi, Dumbrăveni), judeÈul Râmnicu-Sărat (azi, judeÈul Vrancea). În familia tatălui exista un mare interes pentru cultură, iar în cea a mamei de asemenea, însă cu accent pe latura artistică (<strong>Sultana </strong>era sora arhitectului <strong>Ion Mincu </strong>Èi a pictorului <strong>Ètefan Mincu</strong>). Copilul <strong>Duiliu Zamfirescu </strong>studiază muzica Èi limba franceză. În FocÈani urmează Ècoala primară (1865-1869) Èi pe cea gimnazială (1869-1873). La BucureÈti urmează cursurile Liceului „Matei Basarab” (1873-1876).</p>
<p>Este admis la Facultatea de Drept din BucureÈti, unde leagă o strânsă prietenie cu viitorul magistrat, <strong>Duiliu Ioanin-Romanov. </strong>ObÈine licenÈa în anul 1880, profesând în calitate de magistrat la HârÈova Èi la TârgoviÈte, apoi ca avocat Èi redactor la <strong>România liberă. </strong>În anul 1885 intră în Ministerul de Externe, iar după trei ani este secretar de legaÈie la Roma (până în 1906). Tot acolo se căsătoreÈte cu <strong>Henriette Allievi, </strong>cu care va avea trei copii: pe <strong>Henrietta, </strong>pe <strong>Lascăr </strong>Èi pe <strong>Alexandru. </strong>Copiii s-au născut Èi au crescut în Italia, locuind acolo, alături de părinÈii lor, timp de 18 ani (perioada stagiului diplomatic). Publică romanele sale (la care a lucrat în acest timp) din <strong>Ciclul comăneÈtenilor: ViaÈa la Èară </strong>(1894), <strong>Tănase Scatiu </strong>(1895) &#8211; cele două lucrări fiind publicate, iniÈial, în revista <strong>Convorbiri literare </strong>-, <strong>În război</strong> (1897), <strong>Îndreptări </strong>(1906) Èi <strong>Anna (Ceea ce nu se poate), </strong>publicat sub forma sa finală în anul 1911. În paralel, publică volumele de poezie <strong>Alte orizonturi </strong>(1894), <strong>Imnuri păgâne </strong>(1897) Èi <strong>Poezii nouă </strong>(1899). Primul roman al ciclului este considerat, aproape de toÈi criticii vremii, cel mai valoros, prin „echilibrul de realism Èi de idealism, prin poezia pământului Èi a vechii noastre boierimi iubitoare de pământ, Èi, mai ales, prin neuitata creaÈiune a SaÈei.” (<strong>Eugen Lovinescu</strong>).</p>
<h3 style="text-align: center;"><strong>CitiÈi Èi despre <a href="https://dosaresecrete.ro/duiliu-zamfirescu-creatorul-lui-tanase-scatiu/" target="_blank" rel="noopener"><span style="color: #ff0000;">CREATORUL LUI TĂNASE SCATIUL</span></a></strong></h3>
<div id="attachment_3107" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/230px-Duiliu_Zamfirescu_-_prima_pagina_-_Imnuri_pagane.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3107" class="wp-image-3107" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/230px-Duiliu_Zamfirescu_-_prima_pagina_-_Imnuri_pagane.jpg" alt="" width="600" height="785" /></a><p id="caption-attachment-3107" class="wp-caption-text">sursă foto: wikipedia.org</p></div>
<p>După revenirea în Èară, este secretar general la Ministerul de Externe. După război, este ministru de externe în <strong>Guvernul Averescu </strong>(13 martie-13 iunie 1920). În anul 1908 este ales Membru al Academiei. În 1911 editează romanul epistolar-filosofic, <strong>Lydda, </strong>urmând să-Èi îndrepte atenÈia către teatru. Astfel, publică <strong>O amică</strong>, <strong>Lumina nouă</strong><strong> </strong>(1912), <strong>Poezia depărtării </strong>(1913) Èi <strong>VoichiÈa </strong>(1915). În 1918 este numit vicepreÈedinte al Academiei Române, stingându-se din viaÈă după câÈiva ani, în 1922, în Agapia (judeÈul NeamÈ).</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><strong>Răzvan Voncu </strong>este de părere că textele lui <strong><a href="https://bel-esprit.ro/scriitorul-aristocrat/" target="_blank" rel="noopener">Duiliu Zamfirescu</a> </strong>„dezvăluie – coroborate şi cu bogatele referiri pe care scriitorul le face, în corespondenţă, la propriul <;<;atelier de creaţie>;>; – un traseu al devenirii operei şi, totodată, un itinerar al pătrunderii romanului în conştiinţa literară românească.” (art. <strong><a href="http://www.romlit.ro/index.pl/romanele_lui_duiliu_zamfirescu">Romanele lui Duiliu Zamfirescu</a>, </strong>revista <strong>România literară, </strong>nr. 21, publicat în anul 2015, accesat în 30 Octombrie 2018). <strong>Ioan Adam </strong>consideră că „Romantic din naÈtere, <strong>Duiliu Zamfirescu </strong>este un realist din convingere.”</p>
<p><strong>Duiliu Zamfirescu </strong>a lăsat drept moÈtenire posterităÈii opera sa diversificată Èi complexă, ceea ce înseamnă că ar fi păcat să nu redăm mai jos sensibila poezie despre toamna gătită în rochie de seară&#8230;</p>
<p> ;</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Seara de toamnă</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>Ah! ce frumoase-s serile de toamnă!</em></strong><br />
<strong><em>Prin frunze reci doar un fior adie;</em></strong><br />
<strong><em>S-arată-n deal, cu faţa purpurie,</em></strong><br />
<strong><em>A nopţilor fermecătoare Doamnă.</em></strong><br />
<strong><em>Pe câmpul veşted tainic ea-mprăştie</em></strong><br />
<strong><em>Strălucitoarea-i negură albastră,</em></strong><br />
<strong><em>O, Doamne sfânt! Ce pană mult măiastră</em></strong><br />
<strong><em>Atâta farmec ar putea descrie!</em></strong><br />
<strong><em>Stropit cu lacrimi pare-acum boschetul.</em></strong><br />
<strong><em>În umbra lui mă simt prins de tristeţe:</em></strong><br />
<strong><em>Există oare-atâta frumuseţe</em></strong><br />
<strong><em>În fire, aşa cum o simţi tu, poetul?</em></strong><br />
<strong><em>Ori suntem pradă, o! gândire-amară!</em></strong><br />
<strong><em>De-a simţurilor noastre amăgire</em></strong><br />
<strong><em>Ce-aruncă-un văl frumos peste-o neştire,</em></strong><br />
<strong><em>Şi totuşi, Doamne, ce frumoasă seară!</em></strong></p>
<p> ;</p>
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/mean-shadows-453555-unsplash.jpg"><img class="aligncenter wp-image-3108" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/mean-shadows-453555-unsplash-683x1024.jpg" alt="" width="600" height="900" /></a></p>
<p> ;</p>
<p><em>„Nimeni nu poate prinde ceasul trecător.”- <strong>”</strong></em><strong>ViaÈa la Èară”</strong></p>
<p>„<em>A pricepe că nu poţi pricepe şi că nu eşti în stare de-a împiedica împlinirea legilor firei este deja interesant; dar a pricepe pentru ce nu poţi pricepe e minunat, fiindcă dacă ai putea înlătura pricina pentru care nu poţi pricepe şi care e parte în tine, parte afară din tine, ai pricepe totul.”- <strong>”</strong></em><strong>ViaÈa la Èară”</strong></p>
<p>Duiliu Zamfirescu a murit în ziua de 3 iunie 1922, la Agapia Èi a fost înmormântat în <strong>Cimitirul Sudic din FocÈani</strong>. În ziarul ”Lupta” se scria la acel moment: <strong><em>“Alaltăieri a murit la Mănăstirea Agapia din judeţul Neamţ marele nostru scriitor Duiliu Zamfirescu. El plecase acum câteva zile cu o maşină într-o excursie în nordul Moldovei, însoţit de câţiva membrii ai familiei sale. Se oprise la Mănăstirea Agapia, unde, după primele ştiri sosite în Capitală, mâncând nişte ciuperci, s-a intoxicat. A murit după câteva ore de chinuri groaznice, în vârstă de 64 de ani.”</em></strong></p>
<p><em>„Cine eşti tu, călător de o clipă pe pământul tău, trăitor de o zi, când atâtea pământuri umplu veşnicia deasupra?”- <strong>”</strong></em><strong>ViaÈa la Èară”</strong></p>
<p>CiteÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/?p=1453&;preview=true">„Dacă timpul ar fi avut frunze, ce toamnă!”</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/40237857_530855230699467_3142522343784448000_n.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/miruna-miron/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Miruna Maria Miron</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut în Cluj-Napoca, judeÈul Cluj, la data de 22 ianuarie 1995. Am absolvit Liceul de Coregrafie Èi Artă Dramatică „Octavian Stroia” (secÈia artă dramatică, promoÈia 2010-2014), Facultatea de Istorie Èi Filosofie (secÈia Filosofie, nivel licenÈă) în cadrul UniversităÈii „BabeÈ-Bolyai”, Cluj-Napoca (promoÈia 2015-2018) Èi cursurile masterale ale FacultăÈii de Litere, în cadrul aceleiaÈi universităÈi (masteratul de Studii Literare RomâneÈti, promoÈia 2018-2020). Am publicat poezii în revistele „Literatura de Azi”, „Cenaclul de la PăltiniÈ”, „eCreator” Èi „EgoPHobia”, fiind membră a Cercului Literar de la Cluj, începând cu iarna anului 2017 până în vara anului 2018 Èi membră a Cenaclului Literar StudenÈesc „Vox Napocensis” începând cu luna decembrie a anului 2019 până în luna mai a anului 2020. De asemenea, am publicat texte de proză scurtă în revista on-line „Catchy”. În anul 2021 am publicat un grupaj de poezii în antologia bilingvă (româno-suedeză) a editurii Bifrost „EchivalenÈe”.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#109;i&#114;un&#097;.&#109;&#105;r&#111;&#110;&#064;&#121;&#097;h&#111;o.c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>