<h1><strong>Ziua iubirii e în fiecare zi&#8230;</strong></h1>
<p>&#8222;<strong>Dragobetele</strong>&#8221; reprezintă o sărbătoare cu semnificaţii adânci în cultura română, având rădăcinile în tradiţiile strămoşilor noştri daci şi în credinţa într-un Zeu al iubirii, a cărui cinstire, pe 24 februarie, marchează simbolic începutul primăverii.</p>
<p><strong>Ion Ghinoiu</strong>, în „<em>Obiceiuri populare de peste an – DicÈionar</em>” (1997), asociază numele de Dragobete cu un personaj din mitologia populară românească: „zeu tânăr al Panteonului autohton, patron al dragostei Èi bunei dispoziÈii pe plaiurile româneÈti”, fiind identificat cu „Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, Èi cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă”. Era numit şi &#8222;Năvalnicul&#8221;, fiind descris ca un fecior frumos şi iubitor care le făcea pe tinerele fete să-şi piardă minţile. Unele legende din folclorul românesc povestesc cum că Dragobetele a fost transformat într-o plantă numită &#8222;năvalnic&#8221;(o buruiană de leac folosită în vrăjile de dragoste), de Maica Domnului, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.</p>
<p><strong>Romulus Vulcănescu</strong> în „<em>Mitologia română”</em> (din 1985) îl descrie ca o „făptură mitică”, fiind „tânăr, voinic, frumos Èi bun”. Simeon Florea Marian, în „Sărbătorile la români” (1898-1901, reeditare din 1994), a scris că „în mai multe comune din Muntenia” Èi mai ales în Oltenia, sărbătoarea creÈtină „Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul” (din 23 februarie) „se numeÈte Dragobete”.<br />
După credinÈa poporului, aceasta este ziua în care toate păsările nemigratoare se strâng în stoluri, ciripesc, se împerechează şi încep să-şi construiască cuiburile. „Dragobetele în aceste părÈi este o zi frumoasă de sărbătoare”; „băieÈii Èi fetele au deci credinÈă nestrămutată că în această zi trebuie ca Èi ei să glumească, să facă Dragobetele, după cum zic ei, ca să fie îndrăgostiÈi în tot timpul anului”. Este menÈionată o legendă din comuna Albeni, potrivit căreia „Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia”. Autorul îl descrie pe Dragobete ca fiind „o fiinÈă, parte omenească Èi parte îngerească, un june frumos Èi nemuritor, care umblă în lume ca Èi Sântoaderii Èi Rusalele, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme Èi fărădelegi”.</p>
<p><strong>Ovidiu FocÈa</strong>, etnograf în cadrul Muzeului de Etnografie al Moldovei, a precizat că „despre Dragobete se crede că este un protector al păsărilor, fiind o sărbătoare strâns legată de fertilitate, fecunditate Èi de renaÈterea naturii.(&#8230;) Această sărbătoare marca revigorarea naturii Èi nu numai, ci Èi a omului care, cu această ocazie, se primenea. Era o sărbătoare a revigorării vegetaÈiei, a vieÈii în creÈtere, o dată cu trecerea la anotimpul de primăvară durata zilei creÈtea, în contrapondere cu noaptea care descreÈte, ca dovadă Èi zilele sunt mai însorite. Se pare că, în această perioadă, păsările, vegetaÈia dar Èi oamenii se puneau în acord cu natura, era o nuntă a naturii, însemnând renaÈterea acesteia, retrezirea la viaÈă, ceea ce este Èi semnificaÈia centrală a sărbătorii”.</p>
<p>Dragobetele tradiÈional se sărbătoreÈte pe 24 februarie. <strong>Marcel Lutic</strong> a observat ca acestea se află „în preajma zilelor Babei Dochia Èi a echinocÈiului de primăvară. Mai ales în sudul României, există o perioadă întreagă, la îngemănarea lunilor februarie cu martie sau, cel mai adesea, în martie care sta sub semnul Dragobetelui”. În majoritatea locurilor, data celebrării este 24 februarie, iar Nicolae Constantinescu a declarat că a descoperit un document în care Bogdan Petriceicu Hasdeu confirma 1 martie ca ziua în care se sarbatorea Dragobetele. ÎmbrăcaÈi de sărbătoare, fetele Èi flăcăii se întâlneau în faÈa bisericii Èi plecau să caute prin păduri Èi lunci, flori de primăvară. Dacă se găseau Èi fragi infloriÈi, aceÈtia erau adunaÈi în buchete Èi se puneau ulterior în lăutoarea fetelor, timp în care se rosteau cuvintele: „Floride fraga/Din luna lui Faur/La toată lumea sa fiu dragă / Urâciunile să le desparÈi”. Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar în jurul lor stăteau Èi vorbeau fetele Èi băieÈii. La ora prânzului, fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior Èi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. De aici provine expresia Dragobetele sărută fetele. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru a-Èi afiÈa dragostea în faÈa comunităÈii.</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-3135" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/10/66116e6283325802276f5d64e419d3f4.jpg" alt="" width="563" height="868" /></p>
<p>Folcloristul român <strong>Constantin Rădulescu-Codin</strong>, în lucrarea „<em>Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credinÈele Èi unele tradiÈii legate de ele</em>” scria: „Dragobete e flăcău iubăreÈ Èi umblă prin păduri după fetele Èi femeile care au lucrat în ziua de Dragobete. Le prinde Èi le face de râsul lumii, atunci când ele se duc după lemne, flori, bureÈi &#8230;”. De aici Èi provine răspândita expresie adresată fetelor mari Èi nevestelor tinere, care îndrăzneau să lucreze în ac. Nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obiÈnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase întreg anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimele rămăÈiÈe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseÈare Èi pentru diferite descântece de dragoste. Există o serie de obiceiuri în zona rurala legate de această sărbătoare. BărbaÈii nu trebuie să le supere pe femei, să nu se certe cu ele, pentru că altfel nu le va merge bine în tot anul. Tinerii consideră că în această zi trebuie să glumească Èi să respecte sărbătoarea pentru a fi îndrăgostiÈi tot anul. Iar dacă în această zi nu se va fi întâlnit fata cu vreun băiat, se crede că tot anul nu va fi iubită de nici un reprezentat al sexului opus. În această zi, nu se coase Èi nu se lucrează la câmp Èi se face curăÈenie generală în casă, pentru ca tot ce urmează să fie cu spor. În unele sate se scotea din pământ rădăcina de spânz, cu multiple utilizări în medicina populară.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Dragobetele are rădăcini foarte vechi. Dragobetele, numit Èi Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior chipeÈ Èi puternic, aduce iubirea în casă Èi în suflet.</p>
<p>Oamenii de la Èară îÈi mai aduc aminte de obiceiul de demult al fetelor Èi băieÈilor care, în ziua lui Dragobete, se primeneau în haine curate, de sărbătoare Èi porneau cu voie bună spre pădure, pentru a culege ghiocei, viorele, tămăioasă, pe care le aÈezau la icoane Èi le foloseau la diverse farmece de dragoste.</p>
<p>Înspre ora prânzului, fetele porneau în goană spre sat, fuga fiecăreia atrăgând după sine câte pe băiatul care le îndrăgea. După ce îÈi prindea aleasa, băiatul îi fura o sărutare în văzul lumii, sărut care simboliza legământul lor de dragoste pe întregul an de zile. De aici Èi celebra zicală</p>
<h3>„<strong>Dragobetele sărută fetele!”</strong></h3>
<p>Fiecare tânăr avea grijă ca ziua de Dragobete să nu îl prindă fără pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rău, prevestitor de singurătate pe întreg parcursul anului, până la următorea zi de Dragobete.</p>
<p>La sfârÈit de iarnă Èi început de primăvară, Dragobetele oficia nuntirea păsărilor în cer. Sacrificarea animalelor este interzisă în această zi, după cum informează <strong>Historia.ro.</strong></p>
<p>În vremuri de demult exista obiceiul ca fetele tinere necăsătorite să strângă, de Dragobete, zăpada rămasă pe alocuri, zăpada cunoscută drept “zăpada zânelor”. Apa rezultată prin topire era considerată ca având proprietăÈi magice în iubire Èi în descântecele de iubire, dar Èi în ritualurile de înfrumuseÈare. Se credea că această zăpadă s-a născut din surâsul zânelor. Fetele îÈi clăteau chipul cu această apă pentru a deveni la fel de frumoase Èi atrăgătoare ca Èi zânele.</p>
<p>De Dragobete, fetele trebuie să se întâlnească cu persoane de sex masculin. Altfel nu vor avea deloc parte de iubire de-a lungul întregului an. Totodată, în sate se credea că fetele care ating un bărbat dintr-un sat învecinat vor fi drăgăstoase tot timpul anului.</p>
<p>Este, de asemenea, obligatoriu ca de Dragobete bărbaÈii să se afle în relaÈii cordiale cu persoanele de sex feminin.</p>
<p>BărbaÈii nu au voie să necăjească femeile Èi nici să se angajeze în gâlcevi căci astfel îi aÈtepta o primăvară cu ghinion Èi un an deloc prielnic. Atât băieÈii, cât Èi fetele, au datoria de a se veseli de Dragobete pentru a avea parte de iubire întreg anul.</p>
<p>Dacă vor ca<strong><a href="https://bel-esprit.ro/iubirea/" target="_blank" rel="noopener"> iubirea</a></strong> să rămână vie de-a lungul întregului an, tinerii care formează un cuplu trebuie să se sărute de Dragobete.</p>
<p>Nu ai voie nici să plângi în ziua de Dragobete. Se spune că lacrimile care curg în această zi sunt aducătoare de necazuri Èi supărări în lunile care vor urma.</p>
<p>În unele zone ale Èării, ajunul zilei de Dragobete este asemănător cu simbolistica nopÈii de Bobotează. Fetele tinere, curioase să îÈi afle ursitul, îÈi pun busuioc sfinÈit sub pernă, având credinÈa că Dragobete le va ajuta să găsească iubirea adevărată.</p>
<p>Să ne fie tuturor sărbătoarea Dragobetelui, prilej de bucurie şi bunăstare şi să ne aducă iubirea în casă şi în suflet!</p>
<p>Èi un <strong>Descântec de ursită, </strong>semnat de <strong>Maria Merope:</strong></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Du-te pasăre lună</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Pe calea bătută, străbună</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Du-te pasăre dor</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Du-te pasăre ochi</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Du-te pasăre gând</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Duceţi-vă azi, mâine</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Pân&#8217; ce cătarea-şi va pierde</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Un nume.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Cercaţi-l, găsiţi-l</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Ademeniţi-l</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Prin soare</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Prin chiot de disperare</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Prin zvon de chemare</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Prin înţelepciune</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Prin zodii de toamnă</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Prin lumină calmă.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Întunecos de-l aflaţi</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Cu roua zorilor</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Să mi-l spălaţi.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Şi de-l găsiţi</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Cu el să-mi veniţi</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Pe drum drept</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Până la inimă</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Până la gură</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Până la suflet.</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Iar de n-o veni,</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Nebună</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Pasăre lună</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Să-i spui</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>C-am să-i îngrop</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Ochii-n statui.</strong></em></p>
<p>Un articol de <strong>Maria Merope (Drăgan)</strong></p>
<p>CitiÈi Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/viata-navod-de-cer-si-pamant-maria-merope/">ViaÈă, năvod de cer Èi pământ</a></strong>, de aceeaÈi autoare.
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;&#099;&#111;&#110;cur&#115;&#064;&#121;aho&#111;.c&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>