<h1><strong>Dezleagă-mă, descântă-mă…</strong></h1>
<p>Iani îmi strânge mâna până la durere, de parcă i-ar fi teamă să nu mă scape, sau să nu mă răzgândesc… l-am rugat să vină să mă ia de pe Strada Mare, înainte cu vreo câteva sute de metri de <em>Èigănie</em> Èi a acceptat bucuros. Nu Ètiu ce l-a determinat să mă ajute, poate sufletul lui bun Èi curat, sau poate că a cunoscut Èi el durerea asta… E poet Iani, scrie la o revistă, îmi trimitea din când în când semn că e acolo pentru mine, îmi ataÈează câteva versuri, toate de dragoste… are 20 de ani Èi e pâinea lui Dumnezeu, acum Ètiu de ce iubesc Èiganii Èi sunt de-a lor, numai ei au un fel de-a fi care îÈi încălzeÈte sufletul pe loc, după cum se uită la tine Èi te scaldă în privirea lor de dincolo de lume… cântă la chitară de Èi se rupe sufletul Èi nu-l mai poÈi uita, cântă ca Èi când ar deochia de bine Èi de drag – o dată mi-a cântat Èi n-am mai putut să mă dezbar de el, îl iubesc ca pe ochii din cap Èi el simte asta Èi vrea cu tot dinadinsul să-mi întoarcă afecÈiunea, salvându-mă.</p>
<p>Fusese plecat câteva luni în Europa Èi, întors acasă, a trecut în grabă pe la mine – l-a speriat înfăÈiÈarea mea Èi nu s-a mai lăsat de mine până când nu i-am promis că mă las dusă la Jana, bună-sa dinspre tată, să mă descânte. Să mă dezlege. Să mă facă om la loc, din neom ce m-am făcut.</p>
<p>(Nu te întreba ce s-a întâmplat cu mine, nu Ètiu nici eu să-Èi răspund, pur Èi simplu mă transform: m-am subÈiat la faÈă, pomeÈii mi s-au ascuÈit, ochii par mai mari aÈa încercănaÈi, am căpătat riduri deasupra frunÈii de atâta încruntare Èi de-o parte Èi de alta a gurii mi s-au adâncit cutele, tăind în carne vie<em>).</em></p>
<p>N-a mai avut liniÈte Iani Èi iată-mă noaptea în creierii negurilor, cu el de mână, stârnind toÈi câinii Èatrei, neadormiÈi. Nu facem zgomot, dar animalele ne simt Èi caută spre noi prilej de harÈă. M-am adunat pe braÈul lui ca într-o carapace Èi-l simt cald Èi puternic, cu muÈchii treji Èi încordaÈi, sub cămaÈa fină de mătase e piatră carnea lui Èi miroase a primăvară.</p>
<p>Èatra doarme Èi visează stepe aurite Èi cântec de izvoare, nu miÈcă fir de vânt Èi asta e bine, de-abia nu ne simte nimeni călcătura… Îmi este frică dar nu vreau să se vadă, pentru că el mă crede puternică Èi nu e cale înapoi. Tremur Èi dau vina pe frigul de afară, cămaÈa roÈie de mătase subÈire e un fel de al doilea strat de piele, nevăzută pavăză a sufletului, nu Èine de cald. Mi se adâncesc paÈii în praful gros de pe uliÈa care duce la scăpare Èi am sentimentul că îmi calc pe suflet, aÈa de dureros e fiecare pas…</p>
<p>(Îmi aduc aminte că m-ai întrebat ce cred, există dragoste în care să nu fii prezent cu trupul, fără nicio atingere Èi totuÈi să simÈi emoÈie Èi tremur? Èi-am spus că da, eu cred în asta, pentru că ajungea doar să te simt cu dorul Èi gândul tău nebun de iubire Èi mă făceam valuri de emoÈie Èi dacă ai fi fost lângă mine cred că aÈ fi închis ochii Èi m-aÈ fi lăsat moale ca o cârpă în braÈele tale, fără să pot scoate un cuvânt Èi fără să pot măcar respira, să nu te tulbur, ca să nu dispari din nou…)</p>
<p>Ètiu că dacă apuc pe mâna Èigăncii se va termina, cel puÈin aÈa mi-a promis Iani, dar nu mai Ètiu acum, în noaptea asta grea ca noaptea cuÈitelor lungi, dacă asta vreau… <em>”te vindeci sau mori, altă cale nu e, o Ètii bine Èi tu, aÈa nu mai poÈi continua, tremuri toată, uită-te la tine în ce hal ai ajuns…”</em> – vocea lui aruncă găleÈi cu apă rece peste corpul meu deja vinovat de gânduri negre Èi m-aÈ întoarce dac-aÈ putea, dar Iani n-ar înÈelege că poate mor Èi eu odată cu ritualul acesta, cum să îi explic că nu poÈi scoate din om inima fără să îl ucizi, nu cred c-ar pricepe ce spun, cu mintea lui ca o câmpie de aprilie în soarele amiezii… el e tânăr Èi crede că iubirea te duce mână în mână spre poarta sărutului, Èi te înalÈă… nu Ètie că… nu Ètie Èi nici nu-i doresc să afle vreodată…</p>
<p>Mă strânge de umeri la pieptul lui Èi nu mai am scăpare Èi nici nu mai pot gândi la altceva, simt că orice suflare se scurge din mine liniÈtitor, vreau numai să se termine, să pot dormi, să pot scrie, să nu mai umblu prin lume, năucă, să se ducă la vale sângele, să nu-mi mai inunde cu otravă creierii…</p>
<p>În cortul Janei arde focul într-o sobă încropită din niÈte cărămizi afumate Èi pe tabla de deasupra care e un fel de plită improvizată bulbuceÈte un ibric, răspândind în aer miros de plante verzi, amărui… pe jos, niÈte Èoale Èi câteva perne închise la culoare servesc drept aÈternut pentru doi câini negri cu ochi blajini, care ne ignoră, întorcând leneÈ capul…</p>
<p>Èiganca e bătrână, dar are o privire care mă îngheaÈă, pentru că mi s-a dus până în adâncul sufletului Èi o simt coborând ca un ÈurÈure tăios în abdomen, stârnindu-mi o durere care mă face să mă încovoi Èi să gem, fără să mă pot controla… în gură simt un gust sălciu de iască Èi îmi este gura uscată, ca o coajă de copac, mă rănesc dacă încerc să-mi umezesc buzele, să nu se strângă de tot, să nu se-nchidă definitiv, secate… îmi este rău… de teamă care vine din adânc, unde nu pot ajunge, de neliniÈte, de sentimentul dezastrului care o să urmeze, în lipsa ta… am o gheară în piept de ceva vreme Èi scobeÈte întruna, tăcut, cu unghii de cremene… nu-mi mai simt inima demult, e o amintire râncedă între oasele mele, neapărată… <em>în mintea mea, un singur gând, că nu-mi doresc nimic mai mult decât să fii acum lângă mine, să mă scoÈi de aici, să mă descânÈi tu, Èi-atunci n-aÈ mai simÈi atât de acut durerea asta fiindcă tu Ètii întotdeauna să mă liniÈteÈti, nici măcar n-ar trebui să scoÈi un cuvânt, ar ajunge să Ètiu că te gândeÈti la mine…</em></p>
<p>Bătrâna cucuvea îngaimă câteva cuvinte pe ÈigăneÈte Èi Iani face semn spre mine, ca Èi când i-ar zice <em>uite, am adus-o, e pe mâinile tale</em>, dar îl simt că mă aÈază la pământ, apuc să-mi îndoi picioarele sub mine, turceÈte, mă uit aproape hipnotizată cum o ajută să pună între noi un ceaun plin cu bulgări de jar peste care agită un mănunchi de plante uscate cu miros condimentat… din gura vrăjitoarei, cuvinte neînÈelese curg sălbatice Èi colÈuroase, în timp ce aerul se umple de scântei Èi fum greu care mă îneacă.</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Mă simt din ce în ce mai slabă, simt cum pielea începe să curgă de pe mine, apoi senzaÈia că mi se lichefiază oasele, cu totul… Iani mă Èine strâns de mână <em>stai trează, să nu adormi că se strică vraja</em>… l-aÈ fi rugat să-mi spună ce (mi) se întâmplă, poate aÈa m-aÈ liniÈti, dar descântecul m-a ferecat în lanÈuri grele Èi sunt stană de piatră. Èi Jana descântă, jarul scânteie în aer odată cu pămătuful de ierburi, Èi mi-s ochii grei, Èi Iani mă sprijină Èi pielea lui miroase a pământ reavăn Èi a pas înfundat în liniÈtea uliÈei, pe fulgerătură… se aude o cucuvea, stins, departe, ca o amăgire, ca o aÈteptare dureroasă, care îÈi lasă în creieri chemarea de sânge închegat… Èiganca se ridică Èi se apropie de mine aÈa vânătă în penumbra încăperii Èi are mâinile zbârcite, cu unghii lungi Èi câteva inele cu piatră roÈie care scot un sunet înfundat când îÈi freacă mâinile încălzite de jăratic Èi îmbibate cu sevă de plante înfierbântate.</p>
<p>Deasupra mea, am o clipă senzaÈia că îmi pune mâna pe frunte Èi ridic ochii spre ea, dar mă apucă de bărbie, îÈi lipeÈte gura de fruntea mea amestecând cuvinte Èi cu cealaltă caută să-mi destrame bluza, ca să-mi ajungă la piept.</p>
<p>O secundă cât un veac de groază trece prin mine Èi îi simt unghiile deasupra sânului, în partea stângă a pieptului, înfipte în carne Èi sângerează, sau cel puÈin aÈa simt, poate de durere… mă ustură locul Èi <em>te rog, te implor, fii acum cu mine, gândeÈte-te că n-am avut altă soluÈie, aÈ fi putut să mor Èi tot n-am fi avut parte unul de celălalt, stai cu mine aici, scapă-mă tu, măcar o dată luptă pentru mine, îÈi strig numele în neÈtire Èi nu mă auzi, sau nu vrei să mă auzi</em>… Jana scoate din bluza mea pumnul strâns în care Èine o pasăre moartă, cu pene gri Èi negre, un cocoloÈ diform din care atârnă două aÈe Èi îl aruncă în foc, învolburându-l… în cort aerul devine irespirabil, un miros de pene arse Èi piele carbonizată îmi întoarce stomacul pe dos Èi nu Ètiu dacă rezist să nu-mi vărs sufletul de greaÈă… iz de suflet calcinat… în negura din minte, <em>te caut Èi nu te găsesc&#8230;</em></p>
<p>Jana se Èterge pe fuste Èi apoi se spală pe mâini de dragostea mea într-un lighean de aramă cu apă ne-ncepută, bolborosind întruna cuvinte dintr-o limbă care vine din adâncul meu, deÈi n-o înÈeleg: <em>E phabajaqi luludÄ /E givesqi luludÄ /E bengikane zorăθar /Te arakhen tut /Tiro śero te arakhel les /Tiro ilo te arakhel les /Te aves savaxt sasti /Te aves savaxt baxtali /Te aves akana putardi…</em> care-mi sună ca o condamnare definitivă la moarte pentru trădare, făcându-i din cap lui Iani că <em>e gata</em>, legătura de plante stinge ultimii cărbuni lăsându-i fără aer, Èiganul cel tânăr aruncă în ultimul jar trei bani de argint pe care i-a cerut pentru descântec bună-sa, ca să fie ort de vindecare, iar pe ceilalÈi îi încearcă între dinÈi, să fie adevăraÈi… nici nu mă mai priveÈte, iar durerea mea se transformă încet încet într-o mare silă faÈă de propria-mi neputinÈă de a îndura până la capăt, orice-ar fi, Èi <em>Ètiu: sângele meu e pentru totdeauna otrăvit de lipsa ta…</em></p>
<p>… acum când scriu, rememorând până la ziua dintâi, îmi dau seama că nimic nu poate sta în calea sufletului dăruit odată pentru totdeauna, că poÈi trăi Èi fără inimă (acum durerea s-a mutat în creier) – Èi mă îngrozeÈte gândul că pasărea moartă din mâna Èigăncii a fost chiar în mine, mi-a Èinut loc de inimă, a trăit Èi a respirat în mine, a bătut din aripi Èi s-a înălÈat de-atâtea ori la vederea ta – nu mai pot face nimic, atâta timp cât la începutul lumii, pe trezie, ai crescut cu mine din aceeaÈi magmă Èi-ai împietrit acolo Èi stâncă te-ai făcut, să poposească vulturii pe piatra de hotar a înălÈimilor…</p>
<h3 style="text-align: center;"><a href="https://bel-esprit.ro/eliademaitreyi-devi-dragostea-nu-moare/" target="_blank" rel="noopener"><span style="color: #ff0000;"><strong>Dragostea nu moare</strong></span></a></h3>
<p style="text-align: center;"><strong>Èi</strong></p>
<h3 style="text-align: center;"><a href="https://historia.ro/sectiune/general/povestea-de-amor-dintre-eliade-si-maitreyi-575961.html" target="_blank" rel="noopener"><span style="color: #ff0000;"><strong>Povestea de amor dintre Eliade Èi Maitreyi Devi</strong></span></a></h3>
<p>Mi-am amintit poezia Maitreyiei, <strong>„Lasă-mă să te mai văd o dată&#8230;”</strong></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Lasă-mă să te mai văd o dată. </strong></em><br />
<em><strong>De-aici eu nu mai fac un pas,</strong></em><br />
<em><strong>e-o promisiune dată.</strong></em><br />
<em><strong>Apele negre leagănă sălbatic</strong></em><br />
<em><strong>valuri dănţuind aţâţat.<span class="text_exposed_show"><br />
Nu, nu e oceanul<br />
acela ştiut şi albastru,<br />
e cel negru,<br />
ca sângele vechi îngheţat.</span></strong></em></p>
<div class="text_exposed_show">
<p style="text-align: center;"><em><strong>O să stau nemişcată, copac,</strong></em><br />
<em><strong>şi-o să trimit rădăcini</strong></em><br />
<em><strong>să străpungă pământu-n stomac.</strong></em><br />
<em><strong>Nimic nu va fi smuls,</strong></em><br />
<em><strong>nimic clintit din loc.</strong></em><br />
<em><strong>Ci forţa o s-ascund,</strong></em><br />
<em><strong>mocnit să ardă-n foc.</strong></em></p>
<div id="attachment_19402" style="width: 434px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-19402" class="wp-image-19402 size-full" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/03/maini.jpg" alt="" width="424" height="640" /><p id="caption-attachment-19402" class="wp-caption-text">Èatra doarme Èi visează stepe aurite Èi cântec de izvoare, nu miÈcă fir de vânt Èi asta e bine, de-abia nu ne simte nimeni călcătura…</p></div>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Adesea visam, Doamne, visam</strong></em><br />
<em><strong>că un copac fără frunze </strong></em><br />
<em><strong>în jungla din inima mea sălaş îşi făcea.<span class="text_exposed_show"><br />
Şi acolo sta, ca un stâlp indicator,<br />
cu capul sus, fără glas.<br />
&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;&#8230;..<br />
În astă junglă însă<br />
ce picotea în soare<br />
în văzduhul cu parfum de floare<br />
o scânteie porni,<br />
se făcu vâlvătaie<br />
şi flacăra-mi înghiţi<br />
copacul cu crengi goale.</span></strong></em></p>
<div class="text_exposed_show">
<p style="text-align: center;"><em><strong>Cine îşi închipuia</strong></em><br />
<em><strong>c-o scânteie, un joc, poate s-aprindă aşa</strong></em><br />
<em><strong>o junglă întreagă, cu-n foc</strong></em><br />
<em><strong>ce-n grabă, în câteva clipe </strong></em><br />
<em><strong>tot ramul înghite?</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>Jungla toată e-n flăcări acum.</strong></em><br />
<em><strong>Unde să-mi mai caut nectar?</strong></em><br />
<em><strong>Pe unde s-apuc?</strong></em><br />
<em><strong>Arată-mi un drum, un hotar…</strong></em></p>
<p> ;</p>
<p>Poeme de <strong><a href="https://bel-esprit.ro/o-dorinta-numita-tramvai/" target="_blank" rel="noopener">dragoste</a> </strong>de <strong>Maitreyi Devi</strong>, din volumul „<strong>În arşiţa dragostei</strong>&#8222;, Editura Taj, 2012.</p>
<p>CitiÈi Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/maitreyi-devi-n-ai-decat-sa-stai-cu-spatele-intors-la-mine/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">N-ai decât să stai cu spatele întors la mine</a></strong></p>
</div>
</div>

<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;&#099;&#111;n&#099;u&#114;&#115;&#064;y&#097;h&#111;&#111;&#046;com" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>