<p><strong>Carol</strong> este implicat în relaÈia cu <strong>Elena Lupescu</strong>, una dintre cele mai comentate Èi mai controversate poveÈti de dragoste din istorie, care a stârnit un imens val de critici, iar Sitta Èi-a dat seama că această legătură era diferită de flirturile anterioare ale lui Carol, deÈi reputaÈia acestei femei din viaÈa lui era una îndoielnică. Din cauza acestei legături, se revoltă chiar feÈele bisericeÈti cele mai înalte, din moment ce însuÈi patriarhul Miron Cristea nota: „PrinÈul are relaÈii cu Elena Lupescu Wolf, femeie divorÈată, stricată”<a href="#_ftn1" name="_ftnref1">[1]</a>.</p>
<p>Mimând normalitatea, soÈia Èi-a dat seama că BucureÈtiul era deja plin de poveÈti extravagante Èi vulgare pe această temă. Persoane din proximitatea familiei regale speculau chiar că principesa însăÈi încurajează această relaÈie a lui Carol „ca să scape de asiduităÈile conjugale”, împingându-l pe „prinÈ în braÈele RoÈcovanei”<a href="#_ftn2" name="_ftnref2">[2]</a>. „Se spunea chiar că PrinÈesa Elena îl împingea pe PrinÈ în braÈele RoÈcovanei, ca să scape de asiduităÈile conjugale care o plictiseau. PrinÈesa suferise îngrozitor cu sarcina Èi naÈterea fiului său Mihai Èi pentru nimic în lume nu voia să mai rămână o dată însărcinată.”<a href="#_ftn3" name="_ftnref3">[3]</a> Este greu de probat această afirmaÈie, cu toate că Elena nu era neapărat o soÈie geloasă<a href="#_ftn4" name="_ftnref4">[4]</a>, însă cert este că în vara anului 1925 cuplul princiar îÈi petrece vara la Sinaia, într-o încercare a principesei de a reînnoda povestea de dragoste începută cu patru ani în urmă. „Eu îmi vedeam de obligaÈiile mele cu un aer imperturbabil, încercând astfel să dau impresia de normalitate într-o situaÈie cât se poate de apăsătoare. Cât timp o să mai dureze oare? Mă întrebam, fiind sigură că nu mai putea dura mult, lucrurile de acest gen nu vor fi tolerate la nesfârÈit.”<a href="#_ftn5" name="_ftnref5">[5]</a> DeÈi au locuit la FoiÈor, locul în care îÈi petrecuseră luna de miere, se pare că de această dată proiectul eÈuează, întrucât la scurtă vreme după stabilirea cuplului îÈi face apariÈia Èi Elena Lupescu, cu care Carol se întâlneÈte noaptea în secret<a href="#_ftn6" name="_ftnref6">[6]</a>. Cei care s-au ocupat de biografia lui Carol, lansează ideea că aici, la Sinaia, au avut loc dialoguri mai tensionate în cuplul princiar Èi tot aici s-a discutat pentru prima dată despre un posibil divorÈ<a href="#_ftn7" name="_ftnref7">[7]</a>. Pe de altă parte, Elena Lupescu, abilă Èi inteligentă, a speculat rapid slăbiciunile Èi suferinÈele principelui Èi a Ètiut să i se facă indispensabilă, cultivându-Èi de-a lungul anilor postura de femeie sensibilă Èi emotivă, care trebuie protejată.</p>
<p>De această dată relaÈia era incriminată nu numai de opinia poporului, care nu vedea cu ochi buni pasiunea principelui pentru această femeie, dar în acelaÈi timp s-a ciocnit Èi de dezaprobarea bisericii Èi a unor politicieni, în frunte cu Brătianu Èi Ètirbey<a href="#_ftn8" name="_ftnref8">[8]</a> care nu uitaseră încă episodul identic din timpul războiului (când Carol părăsise regimentul Èi încheiase în secret o căsătorie morganatică cu domniÈoara Lambrino la Odessa) Èi care zdruncinase îngrijorător monarhia. Cum aventura lui Carol dăuna imaginii Coroanei, liderii politici s-au simÈit obligaÈi să evalueze realist potenÈialele pericole care ameninÈau monarhia. Mai mult ca niciodată, aversiunea liberalilor s-a reaprins la adresa principelui<a href="#_ftn9" name="_ftnref9">[9]</a>, ba chiar Èi Iuliu Maniu, un politician mai apropiat de Carol, s-a declarat împotriva acestei legături<a href="#_ftn10" name="_ftnref10">[10]</a>. Date fiind aceste circumstanÈe, se pare că un conflict domestic începea să capete amploarea unui scandal naÈional Èi toată lumea se declara pentru încetarea relaÈiei lui Carol cu Elena Lupescu. Privitor la soluÈii însă părerile erau împărÈite. În perioada respectivă, atitudinea faÈă de principele moÈtenitor a împărÈit Èara în două tabere care se vor perpetua în decursul timpului. Ruptura între cei care manifestau o anume admiraÈie faÈă de Carol – oamenii de cultură (în frunte cu istoricul Nicolae Iorga, care i-a fost Èi profesor), unele forÈe politice Èărăniste, armata Èi o bună parte a poporului Èi cei care îl blamau (în mod special, Partidul Liberal Èi vechea aristocraÈie care nu dorea să îÈi piardă poziÈia) a fost atât de mare, încât a avut ecou chiar Èi în presa internaÈională.</p>
<div id="attachment_10719" style="width: 492px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-10719" class="size-full wp-image-10719" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/06/826d11f5a5b67faf29fbf08121ad29bc.jpg" alt="" width="482" height="778" /><p id="caption-attachment-10719" class="wp-caption-text">Carol Èi Elena Lupescu</p></div>
<p>Scandalul provocat de Carol, care se afiÈa cu Elena Lupescu, îi afectează pe regele Ferdinand Èi pe regina Maria, cu atât mai mult cu cât acesta survine în momentul în care monarhii prezentau Europei o imagine perfectă, exemplară a unui cuplu regal complet devotat intereselor Èării Èi poporului său. Principele Carol, care după ruÈinoasa dezertare din 1918 Èi lamentabila aventură cu Ioana Lambrino ar fi trebuit să încerce să îÈi reconsidere comportamentul incalificabil din trecut, pătează din nou demnitatea Èi respectabilitatea monarhiei din România. Principesa Elena este Èi ea indignată de tot acest scandal, dar nu este surprinsă, pentru că se pare că îl bănuia pe Carol că îi ascunde ceva. Elena a cerut atunci sfatul reginei Maria, iar aceasta s-a consultat cu Brătianu. DeÈi se pare că de această dată nimeni nu era luat pe nepregătite, regina Maria era convinsă în adâncul sufletului că tânărului principe îi lipseÈte simÈul dinastic. Ceea ce a surprins-o pe regină a fost faptul că fiul ei a acÈionat pe ascuns, cu o disimulare care făcea ca toate discuÈiile serioase să cadă în derizoriu. Pentru regină Èi mai ales pentru Brătianu, Carol era un iresponsabil, iar întreaga lui atitudine punea în pericol însăÈi viitorul regalităÈii, ameninÈând să distrugă imensele realizări ale lui Carol I Èi ale lui Ferdinand.</p>
<p>Mai mult chiar, regele Ferdinand i-a atras atenÈia în repetate rânduri principelui Carol referitor la comportamentul său. Într-o scrisoare nedatată, adresată acestuia, Majestatea Sa îi scria: <em>„Am preferat să-Èi scriu decât să-Èi vorbesc, pentru că vorbind spui câteodată mai mult decât trebuie, pe când scriind cumpăneÈti cu mai multă grijă fiecare cuvânt. Dragă Carol, sunt adânc miÈcat că tu Èi Sitta nu trăiÈi împreună cum ar trebui. (&#8230;) Nu lăsa să ajungă lucrurile până acolo ca eu să fiu silit să iau măsuri severe spre a te obliga de a te conduce ca prinÈ, ca soÈ, ca fiu Èi ca gentleman&#8230; Întoarce-te la calea cea dreaptă cât mai e timp, Carol, răbdarea lumii nu este ilimitată</em>”<a href="#_ftn11" name="_ftnref11">[11]</a>.</p>
<p>În primăvara acestui an o regăsim totuÈi pe Sitta aniversându-Èi ziua cu mult fast Èi înconjurată de familie Èi de prieteni<a href="#_ftn12" name="_ftnref12">[12]</a>. Regina Maria nota:</p>
<p>„MarÈi, 14 aprilie 1925</p>
<p>Cotroceni</p>
<p>O dimineaÈă minunată. Am ieÈit devreme să călăresc la Èosea Èi la hipodrom<a href="#_ftn13" name="_ftnref13">[13]</a>, luând-o pe Sitta cu mine. Eu îl călăresc pe Benjemma, pe Salamina i-o împrumutasem Sittei care s-a îndrăgostit de ea. Sittei îi place să călărească un cal care merge excepÈional.<a href="#_ftn14" name="_ftnref14">[14]</a></p>
<p>Duminică, 3 mai 1925</p>
<p>Cotroceni</p>
<p>E ziua de naÈtere a Sittei Èi am dat o recepÈie mare în onoarea ei, cu muzică militară Èi cu masa decorată special cu lalele frumoase.”<a href="#_ftn15" name="_ftnref15">[15]</a></p>
<p>În decursul acestei veri, regina Maria face o vizită în Èara sa natală, de unde va scrie în memoriile sale Èi câteva cuvinte despre portretul pe care artistul Philip Laszlo îl pictează pentru Sitta.</p>
<p>„Miercuri, 22 iulie 1925</p>
<p>Esher</p>
<p>O vizită la Laszlo, la atelierul lui. El încă mai pictează tablouri frumoase. Am văzut cele două tablouri foarte izbutite făcute pentru Lisabeta Èi Sitta.”<a href="#_ftn16" name="_ftnref16">[16]</a></p>
<p>Familia grecească a principesei începe însă să creeze din ce în ce mai mult o atmosferă apăsătoare, iar Sitta, pe lângă delicata situaÈie în care se afla cu soÈul ei, trebuie să aplaneze Èi momentele mai puÈin inspirate create în mod special de mama ei.</p>
<p>„Joi, 3 septembrie 1925</p>
<p>Sinaia</p>
<p>Dejun la FoiÈor cu familia Èi cu cinci ofiÈeri polonezi de aviaÈie. (&#8230;) Am vorbit mult Èi destins despre o serie de lucruri. Atmosfera de la FoiÈor este destul de neplăcută din cauza atitudinii lui Sophy de totală Èi persistentă nemulÈumire. Nicky simte o anumită schimbare la Sitta, imperceptibilă, existentă totuÈi. Ciudat este că Èi Ileana a simÈit acelaÈi lucru.”<a href="#_ftn17" name="_ftnref17">[17]</a></p>
<p>În toamna anului, se pare că tensiunea acumulată de comportamentul conjugal al principelui Carol, deja nu mai putea fi controlată, iar membrii familiei regale deja resimt apăsătoare situaÈia din cuplul celor doi. Regina Maria discută cu Sitta despre situaÈie, o înÈelege Èi o compătimeÈte ca soacră Èi ca femeie, dar cele două nu găsesc nicio soluÈie viabilă în a salva aparenÈele acestei căsnicii. Carol este total subjugat de Elena Lupescu Èi imun la orice stimul din afară. Nici soÈia, nici părinÈii, nici măcar fiul său, nimic nu pare să surclaseze pasiunea sa frenetică pentru respectiva.</p>
<p>„Duminică, 13 septembrie 1925</p>
<p>Sinaia</p>
<p>Sitta Èi cu Tim au venit să mă vadă Èi am luat-o pe Sitta la mine în cameră ca să vorbesc deschis cu ea. Nu suntem foarte fericiÈi în legătură cu Carol. Nu scriu însă toate acestea astăzi Èi ruga mea fierbinte către Dumnezeu este ca să nu trebuiască niciodată să scriu acest lucru în întregime. O mare Èi îngrozitoare teamă s-a ridicat în faÈa mea Èi, întrucât am avut mari necazuri în viaÈă, îl rog pe atotputernicul să ne cruÈe de una care ni se arată la orizont. Sitta Èi cu mine am vorbit ca două femei, ca mamă cu fiică, ca soră cu soră. Acum înÈeleg schimbarea pe care am simÈit-o în ea. Ea a vrut să mă menajeze, aÈa că eu n-am început subiectul dureros, dar sunt acum mulÈumită că ea mi-a putut spune toate problemele sale. A fost extrem de caldă Èi iubitoare Èi a spus că nu Èi-a imaginat niciodată să fie posibil ca o fiinÈă umană să fie atât de înÈelegătoare, de corectă Èi de bună ca mine. Desigur că ne-am despărÈit mai bune Èi mai apropiate prietene ca oricând.”<a href="#_ftn18" name="_ftnref18">[18]</a></p>
<p>Cuplul princiar a călătorit în toamnă cu ocazia festivităÈilor căsătoriei<a href="#_ftn19" name="_ftnref19">[19]</a> prinÈesei Mafalda a Italiei, fiica regelui Victor-Emanuel al III-lea, cu prinÈul Philip de Hessa. La această ceremonie, la care a asistat la Roma împreună cu Carol, Elena a constatat cu dezamăgire că soÈul ei a stat cu ostentaÈie departe de ea Èi nu i-a vorbit deloc<a href="#_ftn20" name="_ftnref20">[20]</a>.</p>
<p>La 20 noiembrie 1925 moare regina Alexandra a Regatului Unit. Casa Regală a României desemnează pe principele moÈtenitor Carol drept reprezentant la funeralii. Principesa Elena, convinsă fiind că, odată plecat din Èară, principele nu se va mai întoarce, îl roagă pe regele Ferdinand să nu îl trimită. Din păcate, decizia era deja luată Èi era dificil de revenit asupra ei, cu atât mai mult cu cât Brătianu Èi Ètirbey erau încântaÈi de această ocazie pentru că intuiau că principele nu se va mai întoarce<a href="#_ftn21" name="_ftnref21">[21]</a>. Cu atât mai mare trebuie să fi fost tristeÈea reginei Maria, care l-a condus la gară în ajunul plecării, cu speranÈa că, departe de Elena Lupescu o perioadă, lucrurile din cuplul conjugal se vor rearanja.</p>
<p>Perspectivele nu sunt însă dintre cele mai îngăduitoare, Sitta este măcinată de gânduri Èi suferă în tăcere, începe să fumeze Èi atât neliniÈtea care o cuprinde, cât Èi fumatul excesiv încep să îi afecteze sănătatea. ApropiaÈii ei sunt îngrijoraÈi, iar către mijlocul lunii decembrie situaÈia se acutizează. Nimic nu pare însă a-l întoarce înapoi pe Carol către familie, iar prieteni ai cuplului vorbesc din ce în ce mai mult despre diferenÈele de caracter dintre Carol Èi Elena. O idee similară exprimă Èi Raoul V. Bossy: „Că această căsătorie era datorată mai mult unor considerente dinastice decât unei dragoste adevărate, că ea fusese urmarea, cel mult, a unei trecătoare atracÈii fizice, nu încape îndoială. De asemenea, este cert că exista o prăpastie între temperamentul focos Èi brutal al lui Carol, pe de o parte, Èi natura simÈitoare Èi rafinată a încântătoarei sale soÈii, între educaÈia neglijată Èi lipsa de scrupule morale ale principelui moÈtenitor Èi Èinuta demnă de <em>grande dame</em> a domniÈei din Elada”<a href="#_ftn22" name="_ftnref22">[22]</a>. Dincolo de toată această tensiune, preocuparea principală, care îi absorbea tot timpul Èi obiectul afecÈiunii principesei era fiul ei, Mihai, un copil frumos Èi sănătos, care îi moÈtenise gropiÈele în obraji. Între multele incertitudini în care se zbătea, dragostea pentru acest copil era singurul element de certitudine Èi forÈă.</p>
<p>„Duminică, 22 noiembrie 1925</p>
<p>Cotroceni</p>
<p>Sitta a avut o nouă criză de intoxicaÈie cu nicotină. Fată neascultătoare, doar Sherwood îi spusese special să evite să fumeze prea mult pentru că îi poate fi fatal pentru ochi. Nu pot înÈelege excesul în nimic, mi se pare oricum foarte necivilizat Èi o absolut inexplicabilă lipsă de autocontrol pentru un lucru atât de inutil. Sophy a fost furioasă.<a href="#_ftn23" name="_ftnref23">[23]</a></p>
<p>Luni, 23 noiembrie 1925</p>
<p>Cotroceni</p>
<p>M-am dus la gară să îi conduc pe Carol Èi pe Sophy. Fie ca băiatul meu să se întoarcă într-o stare mai bună de spirit. Am avut o îndelungă convorbire cu Carol. Nu-mi place condiÈia în care se află. Simt că ceva nu este în regulă, dar nu Ètiu ce.<a href="#_ftn24" name="_ftnref24">[24]</a></p>
<p>Miercuri, 16 decembrie 1925</p>
<p>Cotroceni</p>
<p>Îndelungată convorbire cu Sitta despre lucruri dificile. Noi suntem întotdeauna prietene foarte bune Èi eu sunt nespus de necăjită Èi dezamăgită că în casa lor nu este fericirea care ar trebui să fie.”<a href="#_ftn25" name="_ftnref25">[25]</a></p>
<p>Carol, care afirmă că se va întoarce la BucureÈti de Crăciun, se deplasează cu Orient Expresul la Londra, la funeralii, însoÈit de aghiotantul său, colonelul Nicolae Condeescu. Nimic din comportamentul său de acolo nu avea să trădeze planurile sale ulterioare. La întoarcerea în Èară, urma să îl însoÈească Èi sora sa mai mică, principesa Ileana, aflată la studii la o Ècoală englezească, însă Carol îi telefonează informând-o că este obligat să meargă la Paris. S-a îndreptat direct către coastă, a traversat Canalul Mânecii până la Calais, de unde a luat trenul spre Paris. Pe peronul Gării de Nord, Carol era aÈteptat de Elena Lupescu (cei doi stabiliseră întâlnirea din timp) cu care avea să petreacă mai multe zile în capitala franceză. Către sfârÈitul anului, Carol dă lovitura de graÈie Èi anunÈă că nu se mai întoarce, expediind de la Milano regelui Ferdinand o scrisoare de renunÈare la drepturile sale la tron.</p>
<p>„Luni, 21 decembrie 1925</p>
<p>Cotroceni</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Ei, Doamne! Cum pot relata în cuvinte simple. Sitta a venit la mine Èi&#8230; Carol a repetat prima lui dezertare. Carol nu se mai întoarce! Cu sânge rece Èi fără sentimente, el îi scrie mamei lui Èi soÈiei sale că abandonează totul, că este neînÈeles, judecat greÈit, desconsiderat Èi, ca atare, s-a hotărât să renunÈe la tot Èi să dispară.</p>
<p>Sitta Èi cu mine am fost îngrozitor de neliniÈtite în ultimul timp. Noi Ètiam că este în mâinile unei femei rele, pe care noi toÈi o cunoÈteam. Marea noastră neliniÈte nu era împărtăÈită de nimeni. Nimeni nu Èi-ar fi putut imagina că el putea acÈiona atât de abominabil – nu era de crezut, dar la înapoierea mea în această toamnă, eu l-am găsit pe Carol un om schimbat, un om bolnav, un om obsedat. N-am scris niciodată ce s-a întâmplat. El Èi-a distrus căminul – asta s-a întâmplat, nimicind totul pentru o mică evreică cu părul roÈu cu o reputaÈie groaznică.</p>
<p>Faptul că n-am vorbit cu el n-a fost de niciun folos. El n-ar fi ascultat pe nimeni, nici de mamă, nici de tată, nici de soÈie sau prieteni. Acum, el ne-a anunÈat cu sânge rece că ne abandonează pe toÈi – Èi totul Èi cuvintele sale sunt atât de nemiloase Èi se pot ele numi cruzime inconÈtientă?</p>
<p>Am stat, Sitta Èi cu mine, Èi am privit grozăvia în faÈă. (&#8230;) Noi l-am chemat pe Majestatea sa. ToÈi trei am stat ca Èi cum am fi fost loviÈi de trăsnet. (&#8230;) Dar Sitta, copilul, noi, părinÈii lui, Èara sa, armata în care a servit! RuÈine! RuÈine! RuÈine!”<a href="#_ftn26" name="_ftnref26">[26]</a></p>
<p>Crăciun trist în familia regală în această iarnă a anului 1925, dar nimeni nu avea să bănuiască faptul că acest moment avea să fie doar începutul unui lung Èir de sărbători la care principele Carol va străluci doar prin absenÈă. DeÈi zdruncinată Èi afectată puternic de decizia soÈului ei de a-Èi părăsi familia, Sitta se comportă ca o adevărată doamnă, adoptând o atitudine demnă. SituaÈia îl va marca puternic Èi pe regele Ferdinand, a cărui stare de sănătate se pare că se deteriorează rapid începând cu acest moment.</p>
<p>„Joi, 24 decembrie 1925</p>
<p>Cotroceni</p>
<p>„ObiÈnuita noastră slujbă religioasă. Sitta arăta mai bine ca oricând, dar ah! A fost atât de trist să-l aducă pe Miky cu ea. Când s-au făcut rugăciuni pentru Carol, am îngenuncheat cu toÈii Èi am simÈit cum agonia ne sfâÈie inimile. (&#8230;) Draga noastră Sitta Èi dragul micuÈ Miky, care deja avea privirea tristă, a unei mame Èi a unui copil abandonaÈi.”<a href="#_ftn27" name="_ftnref27">[27]</a></p>
<p>Miercuri, 30 decembrie 1925</p>
<p>Sinaia</p>
<p>Cam pe la ora ceaiului a venit Èi sărmana Sitta<a href="#_ftn28" name="_ftnref28">[28]</a>. Noi am împărÈit împreună suferinÈa Èi lacrimile, deÈi, în general, amândouă suntem foarte brave. Desigur însă că situaÈia este absolut de nesuportat. Èi ce viaÈă va fi pentru ea? O femeie părăsită la vârsta ei, fiul său, singura speranÈă a Èării. Groaznic! Èi în plus, umilirea dacă el îÈi bagă în cap că vrea să se însoare cu acea evreică cu părul roÈu (&#8230;) un act de om nebun<a href="#_ftn29" name="_ftnref29">[29]</a>. Ne zdruncină din temelii. <a href="#_ftn30" name="_ftnref30">[30]</a></p>
<p>Joi, 31 decembrie 1925</p>
<p>Sinaia</p>
<p>Toată această zi va rămâne în memorie ca lungul nostru coÈmar îngrozitor în care sunt întipărite două feÈe: a MajestăÈii sale Èi a Sittei. Primul – devenind din ce în ce mai trasă la faÈă, din ce în ce mai distrus Èi mai tragic, cealaltă – mai palidă, mai patetică Èi mai încercănată.”<a href="#_ftn31" name="_ftnref31">[31]</a></p>
<p>Un an sfârÈit într-o notă la care nimeni nu s-ar fi gândit, care a dat naÈtere la multe speculaÈii ulterioare Èi care a avut repercusiuni evidente asupra situaÈiei dinastice din România. „Dacă prinÈul Carol ar fi dispărut din istorie după fapta sa din decembrie 1925, probabil că aÈ fi rămas Èi eu nedumerit asupra resorturilor care l-au aruncat dincolo de graniÈă Èi nu mi-aÈ fi făurit probabil Èi eu o legendă întemeiată pe puÈinul ce cunoÈteam dintr-însul până atunci, puÈin care nu îi era defavorabil deloc. Din nenorocire, evenimentele l-au readus în 1930 (Èi cu câtă nădejde l-am primit!). Am văzut limpede în sufletul lui de veleitar Èi mi-am lămurit pe deplin Èi actul din 1925. Premeditare? Brătianu? Ètirbei? Moralitatea reginei? Complot? Mofturi! Fuga lui n-a fost decât fapta unui degenerat priapic care a dat cu piciorul în tot ca să satisfacă acea «libido« pe care Freud a analizat-o atât de bine în lucrările sale. (&#8230;) Nu încape îndoială că toată lovitura a fost pusă la cale de Lupeasca Èi că Carol, care Èi-a găsit într-însa femeia care l-a îngenuncheat pe viaÈă, s-a supus ca un căzut Èi un decăzut ce era. Fire de masochist, jidoavca făcea dintr-însul ce vrea când îl strângea&#8230; în braÈe. Femeie deÈteaptă, Lupeasca Èi-a dat seama că lucrurile nu mai puteau merge cum mergeau, că criza era iminentă Èi că un deznodământ era fatal. Carol trebuia să lichideze fie căsnicia sa cu principesa Elena, fie legătura sa cu dânsa. Èi cum îl Ètia slab Èi influenÈabil, s-a temut că sechestrat Èi despărÈit eventual de dânsa sub presiunea regelui, reginei Èi guvernului, scăpat de sub influenÈa sa directă, să nu se scuture de jugul ei, într-un moment de luciditate sexuală, cum făcuse deja cu Zizi Lambrino.”<a href="#_ftn32" name="_ftnref32">[32]</a></p>
<p> ;</p>
<p><a href="#_ftnref1" name="_ftn1">[1]</a> Miron Cristea, „Însemnări personale”, în Antonie Plămădeală, mitropolit al Ardealului, CriÈanei Èi MaramureÈului, <em>ContribuÈii istorice privind perioada 1918-1939</em>, Tipografia Eparhială, Sibiu, 1987, p. 372.</p>
<p><a href="#_ftnref2" name="_ftn2">[2]</a> Constantin Argetoianu, <em>Pentru cei de mâine, amintiri din vremea celor de ieri,</em> în <em>Monarhia de Hohenzollern văzută de contemporani</em>, ed. Ion Popescu-PuÈuri, Editura Politică, BucureÈti, 1968, p. 366.</p>
<p><a href="#_ftnref3" name="_ftn3">[3]</a> Constantin Argetoianu, <em>Memorii. Pentru cei de mâine. Amintiri din vremea celor de ieri,</em> vol. VII (1923-1926), Editura Machiavelli, BucureÈti, p. 234.</p>
<p><a href="#_ftnref4" name="_ftn4">[4]</a> În contextul unor scrisori adresate regelui George, regina Maria menÈionează de mai multe ori faptul că „Sitta era orice în afară de o nevastă geloasă”. Pentru detalii vezi Paul D. Quinlan, <em>op.cit.</em>, pp. 101-102.</p>
<p><a href="#_ftnref5" name="_ftn5">[5]</a> Arthur Gould Lee<em>, op.cit.</em>, p. 113.</p>
<p><a href="#_ftnref6" name="_ftn6">[6]</a> Conform unui program dinainte stabilit, întâlnirile celor doi au loc la o cabană în stil românesc, numită Vila Gianni. MaÈina lui Carol, purtând însemnele regale, parcată vizavi de mănăstire, era deseori văzută de localnici.</p>
<p><a href="#_ftnref7" name="_ftn7">[7]</a> Paul D. Quinlan, <em>op.cit.</em>, pp. 101-102.</p>
<p><a href="#_ftnref8" name="_ftn8">[8]</a> PrinÈul Barbu Ètirbey (1872-1946), om politic Èi membru de onoare al Academiei Române, a fost prim-ministru, ministru de interne Èi ministru de externe al României în timpul domniei regelui Ferdinand. A fost foarte apropiat de regina Maria Èi unul dintre sfătuitorii acesteia. În 1931 a părăsit România, dar a revenit în Èară după abdicarea lui Carol al II-lea.</p>
<p><a href="#_ftnref9" name="_ftn9">[9]</a> AliaÈii politici ai lui Carol erau burghezii care li se opuneau liberalilor Èi era evident pentru toată lumea că pe aceÈtia avea să îi sprijine Carol odată ajuns la tron, în defavoarea contrapartidei liberale. Ion I.C. Brătianu, liberal, politician de carieră Èi una dintre figurile marcante ale istoriei României moderne, a intuit preferinÈele politice ale lui Carol Èi era hotărât să nu renunÈe încă la putere, cu atât mai mult cu cât starea de sănătate a regelui Ferdinand nu era favorabilă. Posibil ca acest ultim scandal în care era implicat prinÈul moÈtenitor – legătura sa pasională cu Elena Lupescu – să îl fi convins că trebuiau luate măsuri drastice împotriva lui Carol Èi că, atât pentru binele Èării, al său personal, cât Èi pentru binele partidului pe care îl conducea, cel mai potrivit era ca principele Carol să fie îndepărtat de la tron. Această soluÈie a părut confortabilă liberalilor, cu atât mai mult cu cât Carol – de altfel, un intelectual cu imense capacităÈi Èi un om ambiÈios – se declarase Èi împotriva ConstituÈiei din 1923 care limita prerogativele monarhiei. În aceste condiÈii, Brătianu a Ètiut să joace cartea slăbiciunilor sentimentale ale principelui, marginalizându-l Èi în cele din urmă debarasându-se de el. Pentru detalii vezi Paul D. Quinlan, <em>op.cit.</em>, pp. 105-106.</p>
<p><a href="#_ftnref10" name="_ftn10">[10]</a> La un moment dat, s-a speculat chiar că principesa Elena, prin nepăsarea ei, îi serveÈte interesele lui Brătianu punându-l pe Carol într-o lumină defavorabilă, din care să reiasă că principele, în ciuda promisiunilor făcute Èării Èi poporului, nu este în fond decât un afemeiat gata oricând să îÈi abandoneze principiile Èi familia. Biograful Elenei Arthur Gould Lee menÈionează că principesa nu a fost deloc influenÈată politic în tot acest joc al fidelităÈii consortului ei, dimpotrivă, aceasta a urmat sfatul pe care odinioară i-l dăduse propriul tată, regele Constantin, Èi anume că „femeile nu trebuie să se amestece în politică”. Pentru detalii vezi Arthur Gould Lee<em>, op.cit.</em>, p. 115.</p>
<p><a href="#_ftnref11" name="_ftn11">[11]</a> Arhivele NaÈionale ale României, Fond Carol II/ Arhiva personală, Dosar V/254, 1921, filele 1-8.</p>
<p><a href="#_ftnref12" name="_ftn12">[12]</a> În cercul social al Elenei o regăsim Èi pe prinÈesa Martha Bibescu, cu care aceasta poartă o corespondenÈă în mod special prin intermediul doamnei sale de onoare, Colette Plagino. Există multe scrisori datând de la jumătatea anilor 1920 Èi aÈa cum reiese din rândurile scrise, Martha îi face diverse servicii principesei. În vara anului 1925, Sitta primeÈte anunÈul logodnei fiicei Marthei. Din scrisoare rezultă că principesa nu era în Èară în luna august: „Dragă Colette, ÎÈi dau o veste pe care cu siguranÈă ai auzit-o deja Èi care Ètiu că te bucură: logodna lui Valentine Èi Dede. I-am scris Èi PrinÈesei, dar nu am avut adresa sa din Anglia Èi dacă scrisoarea mea nu a ajuns încă, te rog să îi transmiÈi AlteÈei Sale odată cu anunÈul căsătoriei respectul Èi toată afecÈiunea mea. Cu foarte multă afecÈiune, Marthe” (scrisoare expediată de la Posada, din 25 august 1925; pentru detalii vezi Arhivele NaÈionale ale României, Fond Kretzulescu, Dosar 1203, filele 7-8).</p>
<p><a href="#_ftnref13" name="_ftn13">[13]</a> Este vorba despre Hipodromul de la Băneasa, inaugurat în anul 1908 în prezenÈa suveranilor, operă a arhitectului Ion D. Berindey, după modelul celebrului hipodrom Longchamp din Paris. Strălucind de eleganÈă Èi lux, a fost locul de întâlnire a elitei bucureÈtene Èi a pasionaÈilor de pariuri sportive, un amestec de eleganÈă Èi patimă. În anul 1952 a început demolarea lui, pe etape, iar ultima parte a fost demolată în 1960 pentru a face loc actualei Case a Presei Libere Èi pavilionului comercial Romexpo.</p>
<p><a href="#_ftnref14" name="_ftn14">[14]</a> Maria, Regina României, <em>Însemnări zilnice</em>, vol. VII (1 ianuarie &#8211; 31 decembrie 1925), Ed. Historia, 2008, p. 94.</p>
<p><a href="#_ftnref15" name="_ftn15">[15]</a> Maria, Regina României,<em> op.cit.,</em> p. 115.</p>
<p><a href="#_ftnref16" name="_ftn16">[16]</a> <em>Ibidem</em>, p. 190.</p>
<p><a href="#_ftnref17" name="_ftn17">[17]</a> <em>Ibidem</em>, p. 237.</p>
<p><a href="#_ftnref18" name="_ftn18">[18]</a> <em>Ibidem</em>, p. 248.</p>
<p><a href="#_ftnref19" name="_ftn19">[19]</a> Căsătorie care a avut loc la 23 septembrie 1925 la castelul Racconigi.</p>
<p><a href="#_ftnref20" name="_ftn20">[20]</a> Există chiar Èi o fotografie de la eveniment în care cei doi protagoniÈti apar, însă principele Carol Èi principesa Elena nu sunt împreună ca alte cupluri imortalizate atunci, ci la o distanÈă apreciabilă unul de celălalt.</p>
<p><a href="#_ftnref21" name="_ftn21">[21]</a> Imediat după ce principele a părăsit Èara, la nici douăzeci Èi patru de ore, Elena Lupescu a pornit Èi ea la drum, cu ÈtiinÈa guvernului Èi a poliÈiei secrete, care o supravegheau permanent. Pentru detalii vezi Lilly Marcou, <em>op.cit.</em>, p. 174.</p>
<p><a href="#_ftnref22" name="_ftn22">[22]</a> Raoul V. Bossy, <em>Amintiri din viaÈa diplomatică</em>, vol. I (ediÈie Èi studiu introductiv de Stelian Neagoe), Editura Humanitas, BucureÈti, 1993, p. 110.</p>
<p><a href="#_ftnref23" name="_ftn23">[23]</a> Maria, Regina României, <em>op.cit</em>., p. 319.</p>
<p><a href="#_ftnref24" name="_ftn24">[24]</a> <em>Ibidem</em>, p. 320.</p>
<p><a href="#_ftnref25" name="_ftn25">[25]</a> <em>Ibidem</em>, p. 333.</p>
<p><a href="#_ftnref26" name="_ftn26">[26]</a> <em>Ibidem</em>, pp. 336-337.</p>
<p><a href="#_ftnref27" name="_ftn27">[27]</a> <em>Ibidem</em>, p. 339.</p>
<p><a href="#_ftnref28" name="_ftn28">[28]</a> În volumul dedicat lui Carol, istoricul Lilly Marcou citează o scrisoare de la sfârÈitul anului 1925 expediată de principesa Elena soÈului ei. Dat fiind că respectivul document nu a fost identificat printre dosarele de arhivă studiate Èi în lipsa menÈionării sursei Èi a provenienÈei acesteia, cităm exact din respectivul volum: „Dragul meu Carol, Într-o zi vei regreta profund gestul făcut. Ai cântărit toate consecinÈele ce decurg pentru Èară din decizia ta, mai ales în perioada critică în care trăim? (&#8230;) Te rog, te implor să reflectezi, pentru că, orice s-ar spune, tu eÈti popular. GândeÈte-te la disperarea celor care te iubesc Èi se aÈteaptă să faci lucruri importante, gândeÈte-te la durerea tuturor celor care îÈi sunt ataÈaÈi, mai ales militarii”. Pentru detalii vezi Lilly Marcou, <em>op.cit.</em>, pp. 178-179.</p>
<p><a href="#_ftnref29" name="_ftn29">[29]</a> Lilly Marcou citează o scrisoare expediată de Carol reginei Maria din decembrie 1925, fără a preciza sursa documentului. Redăm din conÈinutul ei câteva fraze, în care Carol menÈiona că motivul plecării sale Èinea de o situaÈie neplăcută pentru el, care s-a amplificat cu timpul, situaÈie de care avea cunoÈtinÈă chiar Èi soÈia sa, pe care nu o face însă răspunzătoare de actul său. Sub rezerva că nu am parcurs originalul cităm: „Trebuie să îÈi spun că, în mai multe rânduri, viaÈa mi-a părut dificil de suportat. Dezamăgire nu este cuvântul cel mai potrivit pentru ceea ce am simÈit, cu toate acestea, mi-am pus toată energia în slujba muncii pe care o făceam. Dar chiar Èi în aviaÈie, care a fost marea mea pasiune, n-am cules decât dezamăgire după dezamăgire; poate să-Èi confirme Èi Sitta Èi ar putea să-Èi spună de câte ori i-am spus că nu mai pot. Evenimentele din ultimele luni s-au adăugat altora mai vechi Èi m-au dezgustat Èi mai mult de tot Èi toate”. Pentru detalii vezi Lilly Marcou, <em>op.cit.</em>, pp. 177-178.</p>
<p><a href="#_ftnref30" name="_ftn30">[30]</a> Maria, Regina României,<em> op.cit., </em>p. 344.</p>
<p><a href="#_ftnref31" name="_ftn31">[31]</a> <em>Ibidem</em>, p. 345.</p>
<p><a href="#_ftnref32" name="_ftn32">[32]</a> Constantin Argetoianu, <em>op.cit.</em>, p. 235.</p>
<p>Un fragment din cartea „<strong>Regina- mamă Elena” </strong>(apărută la editura Corint), autor <strong>Simona Preda.</strong></p>
<p>CitiÈi Èi <strong><a href="https://bel-esprit.ro/regina-mama-elena-portret-de-femeie/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Regina-Mamă Elena, portret de femeie…</a></strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Simona Preda' src='https://secure.gravatar.com/avatar/9a9f7a6535a1380cad7bcb8a7b2d85850715ae04d5e0855a42655a2ca9c50459?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/9a9f7a6535a1380cad7bcb8a7b2d85850715ae04d5e0855a42655a2ca9c50459?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/simona-preda/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Simona Preda</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#115;p&#114;e&#100;a&#064;&#121;a&#104;o&#111;.&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>