<p>Francezul <strong>Charles Perrault</strong> (12 ianuarie 1628 – 16 mai 1703) e bine cunoscut în rândurile aristocraÈilor de la curtea regelui Ludovic al XIV-lea datorită familiei nobile din care provine, în primul rând. Studiind Dreptul, se implică din ce în ce mai mult în viaÈa publică Èi lucrul acesta îi deschide perspective înalte, mai ales pentru faptul că Ètie să se facă plăcut în societate, chiar dacă are unele idei foarte îndrăzneÈe. Ba mai mult, se lansează în cea mai răsunătoare polemică din vremea aceea, care va deveni un punct de referinÈă în istoria genului Èi a literaturii din Franţa secolului al XVII-lea, ajungând să fie cunoscută sub un titlu răsunător: „Cearta dintre antici şi moderni”.</p>
<p>Ea a durat câteva decenii, mereu ambalată de cercetările Èi punctele de vedere exprimate tranÈant de către oamenii importanÈi ai societăÈii culturale a vremii, avându-i ca protagonişti pe Nicolas Boileau, notabilul autor al <em>Artei poetice </em>(vă amintiÈi, desigur, celebrele versuri: <em>O, voi, ce vreţi a scrie, cuprinşi de-nvăpăiere,/Urmând de bună voie spinoasei cariere,/Nu încercaţi în versuri zadarnic să lucraţi,/Nu socotiţi drept geniu iubirea să rimaţi:/Fugiţi de-a ei ispită ce v-a ieşit nainte,/Vă măsuraţi puterea, precum şi-a voastră minte… </em>), Montaigne, La Fontaine, Racine, Rousseau – de partea ”clasicilor”, desigur, Èi pe el, alături de Molière, Corneille, Descartes, Voltaire, Diderot în capul listei „modernilor”. Lupta de principii dintre cele două tabere a fost grandioasă, cu atâtea minÈi luminate de o parte Èi de alta, soldându-se cu victoria „modernilor” – convenţională mai degrabă, în sensul impunerii unei gândiri revoluÈionare, nu în cel al anihilării principiilor clasice, lucru imposibil, de altfel…</p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-5329" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/01/79d0fe970c71de1ea14893cbd8750ea9.jpg" alt="" width="564" height="741" /></p>
<p>Devenise între timp membru al <strong>Academiei Franceze</strong> Èi scria versuri „de curte”, măgulindu-l pe Colbert, care îi returnase liricele favoruri sprijinindu-l să devină secretar al Academiei Inscripţiilor şi Artelor Frumoase, fondată în anul 1663. În 1669, câÈiva ani mai târziu, din această postură, l-a sfătuit pe Ludovic al XIV-lea să includă 39 de fântâni care să reprezinte fabulele lui Esop în labirintul de la Versailles din grădinile castelului, realizând şi un ghid al labirintului, “Labyrinte de Versailles”, tipărit la Paris în 1677…</p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p>Din nefericire, nu acelaÈi succes l-a avut Perrault Èi în viaÈa sentimentală: <strong>Marie Guichon</strong>, fata de 19 ani cu ochi de peruzea care-i vrăjise inima la 44 de ani, a murit după 6 ani de mariaj, lăsându-l pustiit. Ca o fatalitate, îÈi pierde mai apoi Èi slujba de secretar… avea deja 67 de ani… marea dezamăgire îl face să se retragă din viaÈa publică Èi, pentru o vreme, se mărgineÈte la a medita asupra ciudatelor meandre ale vieÈii. Ca Èi Alecsandri, de altfel… Èi tot ca „veselul” bard de la MirceÈti, îÈi regăseÈte forÈa creatoare într-un domeniu cu totul atipic faÈă de preocupările de până atunci – <strong>folclorul pentru copii</strong> – mai cu seamă că se dedicase cu totul acestora, în lipsa mamei.</p>
<p>RegăseÈte în poveÈtile populare o lume în care se refugiază ca într-o oază de seninătate, umor Èi jovialitate, Èi începe să le prelucreze cu un aplomb extraordinar. În unele, se foloseÈte de elemente reale: un castel, oameni pe care i-a întâlnit, ajungând să construiască Èesătura narativă cu o asemenea măiestrie încât e pe deplin satisfăcut de ceea ce face Èi, în consecinţă, publică ”PoveÈtile mamei mele gâsca”, chiar dacă o face sub numele fiului său născut în 1678, Pierre (Perrault) Darmancourt (Armancourt fiind numele unei proprietăÈi cumpărate pentru el), probabil de teama de reacÈia adversarilor săi literari… <em>Motanul încălÈat</em>, <em>ScufiÈa RoÈie</em>, <em>Frumoasa din pădurea adormită, Tom DegeÈel, CenuÈăreasa, Barbă albastră …</em> îÈi iau zborul în lume Èi, după ce o străbat în cele patru colÈuri, îi aduc faima de părinte universal al basmelor.</p>
<div id="attachment_5330" style="width: 574px" class="wp-caption aligncenter"><img aria-describedby="caption-attachment-5330" class="size-full wp-image-5330" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2019/01/eb012939b907522d8e7f0abdbfd9f234.jpg" alt="" width="564" height="766" /><p id="caption-attachment-5330" class="wp-caption-text">OLYMPUS DIGITAL CAMERA</p></div>
<p>Este citit de atunci cu aceeaÈi fidelitate de o întreagă umanitate, chiar Èi în rescrierile FraÈilor Grimm, care mai ”îndulcesc” un pic din <em>asperităÈile</em> unor acÈiuni care puteau genera teamă celor mici. Unele din ele vor fi ecranizate cu mare succes la public Èi îi vor spori Èi mai mult faima în lume.</p>
<p>Ceea ce impresionează la el este scriitura vioaie Èi naturaleÈea stilului, dar mai ales acea lecÈie moralizatoare pe care fiecare poveste îÈi clădeÈte ficÈiunea. PărinÈii vor avea o cale atât de plăcută de a atinge sufletul copiilor prin lectura aventurilor unor personaje care le vor deveni imediat îndrăgite – uneori până la sfârÈitul vieÈii, iar copiii vor adormi liniÈtiÈi, cu gândul la cea mai importantă valoare a lumii: <em>FrumuseÈea… e un dar atât de mare, că poate Èine loc de toate celelalte Èi, când o ai, nu văd să mai existe ceva care poate să te necăjească</em>, spune Perrault, pentru cine are urechi să audă, pentru cine nu, apoi acela să caute să înveÈe acum, că niciodată nu e prea târziu să ne deÈteptăm, chiar dacă citim <em>poveÈti de adormit copiii</em>, cum se zice în popor…</p>
<p>CitiÈi Èi <a href="https://bel-esprit.ro/simone-de-beauvoir-nu-mi-fac-iluzii-ca-ma-vei-iubi-din-nou/"><strong>Simone de Beauvoir: Nu-mi fac iluzii că mă vei iubi</strong></a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M459.37 151.716c.325 4.548.325 9.097.325 13.645 0 138.72-105.583 298.558-298.558 298.558-59.452 0-114.68-17.219-161.137-47.106 8.447.974 16.568 1.299 25.34 1.299 49.055 0 94.213-16.568 130.274-44.832-46.132-.975-84.792-31.188-98.112-72.772 6.498.974 12.995 1.624 19.818 1.624 9.421 0 18.843-1.3 27.614-3.573-48.081-9.747-84.143-51.98-84.143-102.985v-1.299c13.969 7.797 30.214 12.67 47.431 13.319-28.264-18.843-46.781-51.005-46.781-87.391 0-19.492 5.197-37.36 14.294-52.954 51.655 63.675 129.3 105.258 216.365 109.807-1.624-7.797-2.599-15.918-2.599-24.04 0-57.828 46.782-104.934 104.934-104.934 30.213 0 57.502 12.67 76.67 33.137 23.715-4.548 46.456-13.32 66.599-25.34-7.798 24.366-24.366 44.833-46.132 57.827 21.117-2.273 41.584-8.122 60.426-16.243-14.292 20.791-32.161 39.308-52.628 54.253z"></path></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#099;o&#110;c&#117;&#114;&#115;radu&#115;&#116;anca&#064;&#121;&#097;ho&#111;.co&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>