CARAVAGGIO, NAPOLEON, FERRARI – CiNeFil … m – despre bărbați sensibili și puternici
Trei filme și câte zece aspecte despre, din și pe care ele mi le-au fixat în memoria vizuală, în cea afectivă și clar, în cea cultural-artistică
UMBRA LUI CARAVAGGIO (2022) – un titlu care trimite la ideea de evanescență a artistului și de eternitate a artei – regizor Michele Placido
- tot un Michelangelo valoros (29.09.1571 – 18.07.1610, Balanță, 39 de ani), numele lui complet fiind Michelangelo Merisi da Caravaggio, ultimele două elemente indicând orașul de origine, situat lângă Milano, pe atunci Italia fiind parte a Imperiului spaniol.
- un renascentist dur, profund, contemporan cu marele dramaturg William Shakespeare.
- un revoltat care nu accepta să picteze flori și portrete la comanda protectorilor artiștilor, însă unul care își regiza cadrele picturilor inspirate din scene reale și cutremurătoare.
- un veșnic cuceritor și îndrăgostit de femeie, o anume femeie la un moment dat …, romantic în manifestările sale (excentric, rebel, periculos) și protector al vieții celor care îl inspirau.
- un călător activ, pentru a vedea, pentru a fugi, pentru a i se pierde urma, dar și un apropiat al oamenilor bisericii care îi ascundeau lucrările blamate pentru a le proteja, intuindu-le valoarea.
- un sportiv, abil mânuitor al sabiei, dar și al paletei de tenis (sport practicat pe atunci cu mijloace rudimentare – fileu dintr-o frânghie despărțitoare a celor două zone aparținând jucătorilor rivali, de care erau prinse alte sfori, respectiv palete împletite din coajă de bambus sau alte materiale naturale).
- considerat, printre alte multe etichete, homosexual, pentru că era foarte apropiat de ucenicul său.
- un fel de precursor al esteticii urâtului: întunericul, groaza, sărăcia se insinuează chiar și în tablourile cu temă religioasă, dezvoltând o viziune realist-sacră, un stil original definit prin termenul ,,caravaggism” (vezi wikipedia.com)
- un nonconformist, veșnic în gardă pentru un duel, deseori rănit, dar mereu capabil să se regenereze, să își recapete puterea, indiferent de rănile suferite.
- filmul imaginează o moarte nemiloasă, scufundarea în ocean, după decapitare și după legarea într-un sac aruncat fără urmă de regret … pentru că l-a ucis în duel, apărându-se, pe pictorul rival Ranuccio Tommasoni, iar frații aceluia s-au răzbunat.
(120 minute/2 h)
Genialul pictor vagabond
NAPOLEON (2023) – un titlu care trimite la imaginea personajului istoric impunător – regizor Ridley Scott, actorul în rolul eponim: Joaquin Phoenix
- geniu militar, împărat, general, bun strateg, veșnic îndrăgostit de Josephine, conducător al Imperiului francez (15.08.1769 – 05.05.1821, Leu, 51 de ani)
- cu o solidă pregătire militară, se dedica soldaților și ideilor sale de cucerire de noi teritorii, chiar și în iubire urmând un tipar al seriozității și angajamentului total.
- o alege pe Josephine de soție, deși sau poate tocmai pentru că era o curtezană, mamă, văduvă, mai mare decât el cu șase ani, divorțează de ea când se dovedește că nu îi poate oferi un moștenitor, dar o va păstra veșnic în inima și în viața lui ca pe singura și cea mai de preț confidentă și prietenă.
- își sunt infideli – ea din prea multă singurătate, el la îndemnul mamei sale de a-și verifica capacitatea de procreare, dar se completează și se motivează reciproc.
- Josephine rămâne reperul lui sufletesc, revine la ea ori de câte ori simte și poate, dar nu îi poate fi aproape atunci când ea va muri, cu câțiva ani înaintea lui, de difterie.
- reușește extinderea Imperiului francez, îi înfrânge pe englezi, pornește și spre Rusia și pare să își dedice întreaga viață armatei.
- mama lui Napoleon decidea în multe dintre alegerile personale pe care le avea de făcut, atunci când el dădea semne de nehotărâre – ea o consideră pe Josephine o alegere nepotrivită și ea îl convinge să renunțe la căsătoria cu ea.
- pare un romantic idealist, incurabil, atât în războaiele duse, cât și în iubire.
- se odihnea stând, șezând o vreme cu ochii închiși, răstimp în care pare și posibil, și plauzibil să-și fi pregătit tacticile de atac.
- moartea în exil pe insula sf. Elena e echivocă: se spune că a murit otrăvit cu arsenic sau din cauza cancerului la stomac, ultimele cuvinte fiind ,,Cap… Armată…”, regizorul adăugând și ,,Franța”.
,,A cucerit lumea pentru că încerca să-i câștige dragostea și când nu a putut, a cucerit-o pentru a o distruge și s-a autodistrus în acest proces.” (Ridley Scott)
Durata filmului: 2 h 38 min.
Accesați povestea lui Napoleon și a filmului, AICI
FERRARI (2023) – un titlu simplu, dar cu atâtea conotații: pilotul, numele unei industrii, inginerul, vizionarul, bărbatul puternic, dar atât de sensibil … care a ridicat un zid (poate mai multe) pentru a-și putea vedea visul împlinit. (regizor Michael Mann, 2 h 11 min.)
- numele complet – Enzo Anselmo Giuseppe Maria Ferrari (20.02.1898 – 14.08.1988, Pești, 90 de ani = longeviv, în ciuda pericolului iminent al pierderii vieții ca pilot de curse, ca soț infidel față de soția purtătoare de armă și extrem de geloasă și posesivă și hotărâtă, ca o italiancă autentică – ,,focoasă”)
- căsătorit cu Laura Dominica Garello, împreună părinți ai lui Alfredo Dino Ferrari, decedat la doar 24 de ani, în 1956, din cauza unei boli degenerative, dar îndrăgostit de Lina Lardi care i-a dăruit un băiat, Pierro Ferrari, inițial nelegitim, apoi recunoscut și confirmat oficial.
- foarte exigent, serios, dur, dar și romantic și inteligent, dispus să petreacă timp cu micul Pierro, ale cărui pasiune comună pentru mașini și curse, inteligență precoce și jovialitate îl cuceresc de fiecare dată când au momentele lor tată-fiu.
- bun psiholog în competiții și strategii competiționale, concurențiale și pasionale.
- relații extraordinare cu clienții săi – majestăți, patroni rivali sau parteneri, piloți aleși pentru cursele la care se înscrie (foști colegi, tineri, necunoscuți etc.).
- o mamă ironică, marcată de pierderea fiului ,,mai bun” în cel de-al Doilea Război Mondial, de pierderea nepotului din cauza bolii, dar și de manifestările ciudate ale nurorii sale (,,mai bine aș fi dotat întreaga armată germană, decât să îi dau ăsteia o armă” – parafrazare a cuvintelor către fiul ei, după scena declanșării unui foc de armă în perete pentru a-i arăta lui Enzo cât de aprigă e – acesta explică, cu o tărie de caracter deosebită, că i-a dat o armă soției pentru a se apăra când duce banii cash angajaților fabricii, afacere de care ea se ocupa pe partea financiară, relația cu banca, cu toți clienții etc.)
- adept al asumării unor riscuri enorme (d.p.d.v. financiar, dar și sentimental, social, profesional etc.) cu scopul clar declarat al câștigului , de tip ”risk or lose”.
- bun negociator și manipulator, devenit astfel din teama de eșec, din frica ce i s-a instalat odată cu pierderea fiului căruia îi promisese că îl va scăpa de boala grea pe care o avea (a eșuat, dar a sponsorizat pe viață spitalul în care a fost tratat, a înființat o școală în memoria lui, a promis soției că va face tot posibilul, pentru ca apoi să recunoască spaima în fața inevitabilei morți, dispariții, retrăită cu fiecare accident mortal în rândul piloților lui), tată iubitor și dedicat.
- admirator al femeilor frumoase și puternice, multe în jurul lui, dar rezervat față de ele tocmai pentru a se apăra de forța, fascinația și impulsivitatea lor (sfat dat și piloților).
- conștient de iminența morții, refuză pactul cu Laura și își recunoaște fiul nelegitim.