
<h2 class="wp-block-heading">Introducere în avangarda literară românească</h2> 

<p>Avangarda literară reprezintă un curent esenÈial în evoluÈia literaturii mondiale, iar Èara noastră nu face excepÈie din acest punct de vedere. Această miÈcare s-a caracterizat prin <strong>inovare Èi dorinÈa de a rupe legăturile cu tradiÈiile anterioare</strong>, propunând modele noi de creaÈie artistică Èi literară. În contextul românesc, <strong>avangarda</strong> a adus o contribuÈie semnificativă prin conturarea unor noi modalităÈi de exprimare Èi prin influenÈarea profundă a peisajului literar.</p>
 
<p><a href="https://bel-esprit.ro/brancusi-la-festivalul-dada-26-mai-1920/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Dadaismul</strong></a>, unul dintre cele mai marcante curente avangardiste, a avut un impact considerabil asupra scriitorilor români. Fondat de <strong><a href="https://bel-esprit.ro/tristan-tzara-dada-cest-moi/" target="_blank" rel="noopener">Tristan Tzara</a></strong>, acest curent a avut ca element central respingerea raÈionalităÈii Èi valorilor tradiÈionale ale artei. Dadaismul a promovat nonsensul Èi ilogicul, ceea ce a deschis noi căi de explorare artistică. În acest context, autorii români au găsit o platformă inedită pentru exprimarea revoltei Èi a experimentării.</p> 
 
<p><a href="https://bel-esprit.ro/suprarealismul-european-in-literatura-si-arta/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Suprarealismul</strong></a>, un alt curent avangardist de referinÈă, a continuat în aceeaÈi direcÈie inovatoare. Prin accentuarea supraeului Èi a visului, scriitorii suprarealisti români au reuÈit să creeze lucrări pline de imaginaÈie Èi originalitate. AceÈtia au pus în practică tehnici noi, cum ar fi <strong>automatismul psihic</strong>, pentru a-Èi elibera subconÈtientul de limitările raÈiunii. Astfel, textele suprarealiste au reprezentat o evadare din cotidian Èi o căutare a unui nou sens artistic.</p> 

<p><strong>Constructivismul</strong> a avut, la rândul său, un rol important în formarea peisajului avangardist românesc. Punând accent pe ordine Èi geometrie, acest curent a influenÈat arhitectura, artele plastice Èi, nu în ultimul rând, literatura. Scriitorii constructiviÈti au adoptat o abordare sistematică, menită să redea un sentiment de stabilitate Èi progres.</p>
<p>Prin îmbrăÈiÈarea acestor curente avangardiste, literatura română a luat un avânt semnificativ, dezvoltându-se într-un mod unic. Avangarda literară românească rămâne un punct de referinÈă pentru inovaÈia Èi creativitatea de care au dat dovadă scriitorii acestei perioade.</p> 
<h2 class="wp-block-heading">Contextul istoric Èi cultural</h2> 
 
<p>Avangarda literară românească nu poate fi înÈeleasă în afara contextului istoric Èi cultural care a permis apariÈia Èi dezvoltarea sa. La începutul secolului al XX-lea, Èara noastră traversa o perioadă de transformări esenÈiale determinate de influenÈe externe Èi evenimente politice Èi sociale interne. Accesul sporit la culturile Europei de Vest, în special la curentele literare Èi artistice din FranÈa Èi Germania, a jucat un rol fundamental în conturarea unei miÈcări literare care căuta să inoveze Èi să se distanÈeze de formele tradiÈionale.</p> 
<h3 style="text-align: center;"><a href="https://bel-esprit.ro/barbu-fundoianu-condamnarea-la-poezie/" target="_blank" rel="noopener"><span style="color: #ff0000;"><strong>Barbu FUNDOIANU</strong></span></a></h3> 
<p>În Europa, avangarda literară a fost puternic influenÈată de curente precum suprarealismul, dadaismul Èi expresionismul, care au promovat idei de rupere a convenÈiilor, experimentare Èi explorare a dimensiunilor subconÈtientului. Aceste miÈcări inovatoare au avut o rezonanÈă profundă asupra tinerilor scriitori români, care au început să adopte Èi să adapteze aceste idei pentru a reflecta realităÈile specifice ale societăÈii româneÈti.</p><p>România, în această perioadă, era marcată de schimbări politice Èi sociale majore. Primul Război Mondial, urmat de Marea Unire din 1918, a creat un context de schimbare Èi efervescenÈă naÈională. În timpul anilor interbelici, aceste transformări au fost amplificate de o dorinÈă crescândă de modernizare Èi occidentalizare, care s-au reflectat în artele Èi literatura acelor vremuri. Scriitori avangardiÈti au fost influenÈaÈi de climatul de instabilitate Èi de năzuinÈa pentru o identitate culturală nouă, în sincronizare cu pulsul Europei moderne.</p><p>InfluenÈele externe Èi contextul intern tumultuos au favorizat de asemenea un teren propice pentru dezvoltarea unei miÈcări avangardiste distincte în România. Scriitorii români au început să experimenteze cu forme Èi stiluri noi, dornici să îÈi exprime sensibilităÈile într-o manieră autentică Èi inovatoare. Astfel, contextul istoric Èi cultural a fost esenÈial pentru geneza Èi evoluÈia avangardei literare româneÈti, contribuind la crearea unui peisaj literar vibrant Èi diversificat.</p> 
<h2 class="wp-block-heading">Principalii reprezentanÈi ai avangardei româneÈti</h2> 
 
<p><strong>Tristan Tzara</strong>, unul dintre fondatorii miÈcării Dada, este o figură centrală a avangardei literare româneÈti. Născut în 1896, Tzara a fost un pionier al unor forme literare nonconformiste Èi experimentale. Printre creaÈiile sale notabile se numără manifestele Dada, în care a promovat libertatea absolută a expresiei artistice Èi ruptura de formele tradiÈionale ale artei Èi literaturii.</p> 
<p><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2024/08/Tzara.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-57666" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2024/08/Tzara.jpg" alt="" width="564" height="748" /></a></p> 
<p>Tzara a publicat lucrări precum &#8222;Sept manifestes Dada&#8221; Èi &#8222;L&#8217;homme approximatif&#8221;, explorând noÈiuni de absurditate Èi nihilism, caracteristice miÈcării pe care a iniÈiat-o.</p> 
<div id="attachment_57665" style="width: 296px" class="wp-caption alignleft"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2024/08/Sasa-Pana.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-57665" class="wp-image-57665" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2024/08/Sasa-Pana.jpg" alt="" width="286" height="425" /></a><p id="caption-attachment-57665" class="wp-caption-text">SaÈa Pană (wikipedia.org)</p></div> 
 
<p><a href="https://bel-esprit.ro/ion-vinea-visul-nostru/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Ion Vinea</strong></a>, un alt reprezentant marcant al avangardei româneÈti, Èi-a adus contribuÈia esenÈială prin activitatea sa de poet, prozator Èi traducător. Între 1928 Èi 1930, Vinea a fost editorul revistei &#8222;Integral&#8221;, un organ de difuziune a ideilor avangardiste. Prin operele sale, precum &#8222;Ora fântânilor&#8221;, Vinea a explorat teme moderne Èi a adus inovaÈii în stil Èi structură literară. InfluenÈele futuriste Èi constructiviste se regăsesc în creaÈiile sale, contribuind astfel la dezvoltarea unei perspective noi în literatura românească.</p> 
 
<p><strong>Geo Bogza</strong>, cunoscut pentru abordările sale inovatoare Èi îndrăzneÈe, a făcut parte din nucleul avangardist românesc. Poet Èi jurnalist, Bogza a fost o voce distinctivă Èi măiestrica în peisajul literar al vremii. Cunoscut pentru volumul său &#8222;Poemul invectivă&#8221;, el a criticat ipocrizia Èi conformismul social, folosind un limbaj virulent Èi direct. Lucrările sale jurnalistice, adunate ulterior în antologii, reflectă o atitudine critică faÈă de realităÈile socio-politice ale timpului său.</p> 
<div class="flex max-w-full flex-col flex-grow"> 
<div class="min-h-[20px] text-message flex w-full flex-col items-end gap-2 whitespace-pre-wrap break-words [.text-message+&;]:mt-5 overflow-x-auto" dir="auto" data-message-author-role="assistant" data-message-id="8badb2ff-f37b-48b6-979d-c42e5b103e60"> 
<div class="flex w-full flex-col gap-1 empty:hidden first:pt-[3px]"> 
<div class="markdown prose w-full break-words dark:prose-invert light"> 
<p><strong>SaÈa Pană</strong>, născut Alexandru Binder pe 8 august 1902, în BucureÈti, România, este una dintre figurile emblematice ale avangardei literare româneÈti. Poet, scriitor Èi editor, Pană a avut o influenÈă majoră asupra dezvoltării literaturii noastre moderne, contribuind la promovarea unor curente literare inovatoare precum dadaismul Èi suprarealismul.</p> 
<p>SaÈa Pană a studiat medicina Èi a devenit medic militar. DeÈi a avut o carieră în medicină, pasiunea sa principală a fost literatura Èi activitatea culturală. Aceasta dualitate între cariera medicală Èi cea literară i-a conferit o perspectivă unică asupra vieÈii Èi artei.</p> 
<p>SaÈa Pană Èi-a făcut debutul literar în anii 1920, fiind influenÈat de curentele avangardiste europene. În 1928, a fondat, împreună cu poetul moldovean Moldov, <strong>revista „unu”</strong>, una dintre cele mai influente publicaÈii avangardiste din România. Revista „unu” a fost publicată până în 1932, promovând poezii, eseuri Èi manifeste avangardiste. Pană a fondat Èi o editură cu acelaÈi nume, care a publicat lucrări ale unor scriitori avangardiÈti români Èi străini.</p> 
<p>Criticul literar Ion Pop a scris despre Pană: <strong>„SaÈa Pană a fost un adevărat catalizator al avangardei româneÈti, un spirit inovator care a deschis noi orizonturi pentru literatura noastră.” </strong>Printre operele sale notabile se numără:</p> 
<ul> 
<li><strong>„Cuvântul talisman”</strong> (1926) – o colecÈie de poezii.</li> 
<li><strong>„Vina nu e a mea”</strong> (1936) – roman.</li> 
<li><strong>„Echinox arbitrar”</strong> (1932) – un volum de poezii.</li> 
<li><strong>„Poeme de amor Èi de moarte”</strong> (1937) – o altă colecÈie de poezii.</li> 
</ul> 
<p>În „Poeme de amor Èi de moarte”, SaÈa Pană scria: <strong>„Între noi doi, cuvintele sunt de prisos, / Doar tăcerea vorbeÈte în versuri de foc.”</strong></p> 
<p>SaÈa Pană a fost unul Èi dintre principalii promotori ai suprarealismului în România. În 1945, a colaborat cu Gellu Naum, Virgil Teodorescu Èi alÈi scriitori suprarealisti pentru a forma un grup suprarealist român. A fost implicat în publicarea „Infra-Noir”, o revistă suprarealistă importantă în anii 1940.</p> 
<p>Criticul literar <strong>Marin Mincu</strong> observa: <strong>„SaÈa Pană a adus o notă distinctă în suprarealismul românesc, îmbinând elementele onirice cu o sensibilitate aparte.”</strong></p> 
<p>SaÈa Pană este recunoscut ca un pionier al avangardei româneÈti Èi a avut o influenÈă majoră asupra dezvoltării literaturii moderne în România. Activitatea sa editorială Èi literară a deschis calea pentru generaÈiile viitoare de scriitori români.</p> 
<p><strong>„Când ne gândim la avangarda românească, numele lui SaÈa Pană este inevitabil. El a fost nu doar un creator, ci Èi un promotor al noilor direcÈii literare,”</strong> spunea criticul Nicolae Manolescu.</p> 
<p>DeÈi a avut o carieră literară prolifică, SaÈa Pană a continuat să practice medicina pe tot parcursul vieÈii sale. A fost căsătorit Èi a avut o viaÈă privată discretă, dedicându-se în principal activităÈilor sale literare Èi culturale.</p> 
<p>SaÈa Pană a decedat pe 22 august 1981, lăsând în urmă o moÈtenire literară de necontestat Èi o influenÈă durabilă asupra literaturii române.</p> 
<p style="text-align: center;"><strong>„În miezul nopÈii, visele noastre se împletesc ca niÈte liane, / Fiecare gând devine o floare de lumină.”</strong></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>
 
<p style="text-align: center;"><strong>„Arta nu este altceva decât o evadare din cotidian, o căutare a infinitului în finitul fiecărei clipe.”</strong></p> 
<p><a href="https://jurnalul.ro/cultura/sasa-pana-poet-tentative-ratate-suicid-944491.html" target="_blank" rel="noopener"><strong>SaÈa Pană</strong></a> rămâne o figură centrală a avangardei literare româneÈti, un inovator care a transformat peisajul literar al Èării sale Èi a inspirat generaÈii întregi de scriitori Èi artiÈti.</p> 
</div> 
</div> 
</div> 
</div> 
<div class="mt-1 flex gap-3 empty:hidden -ml-2"> 
<div class="items-center justify-start rounded-xl p-1 flex"> 
<div class="flex items-center">Prin contribuÈiile semnificative ale acestor autori, avangarda literară românească a reuÈit să marcheze o schimbare profundă în peisajul cultural, promovând noi modalităÈi de exprimare Èi o deschidere către inovaÈie Èi experiment.</div> 
</div> 
</div> 
 
<h2 class="wp-block-heading">Temele Èi tehnicile literare inovatoare</h2> 

<p>Avangarda literară românească a fost marcată de o serie de teme Èi tehnici inovatoare care au redimensionat peisajul artistic Èi cultural al vremii. Unul dintre principalele subiecte abordate de avangardiÈti a fost <strong><em>revolta împotriva tradiÈiei</em>.</strong> ReprezentanÈii acestui curent Èi-au propus să răstoarne convenÈiile literare Èi să creeze forme noi de expresie artistică, eliberându-se de constrângerile impuse de canoanele anterioare. În acest context, înnoirea limbajului artistic a devenit un obiectiv central, iar avangardiÈtii au experimentat cu lexicul, sintaxa Èi stilul, pentru a descoperi noi valenÈe ale exprimării Èi pentru a Èoca adesea cititorul.</p>
 
<p><strong>Explorarea subconÈtientului</strong> a fost o altă temă esenÈială în literatura avangardistă. InfluenÈat de teoriile lui <a href="https://bel-esprit.ro/sigmund-freud-visul-este-intruchiparea-unei-singure-idei/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Sigmund Freud</strong></a> Èi ale altor psihanalisti, acest curent literar a pătruns în adâncurile minÈii umane, dezvăluind dorinÈe, temeri Èi vise pe care tradiÈia literară anterioară le trecuse cu vederea. Această introspecÈie profundă a fost realizată nu doar prin conÈinut, ci Èi prin tehnici inovatoare de scriere.</p> 

<p>Una dintre tehnicile marcante utilizate a fost <strong><em>colajul textual</em></strong>, prin care avangardiÈtii au amestecat fragmente de texte diferite pentru a crea asociaÈii neaÈteptate Èi a perturba liniaritatea narativă. Automatismul, o altă practică populară, implica scrierea spontană, fără intervenÈia raÈională, pentru a capta fluxul nealterat al gândurilor Èi emoÈiilor. Asocierea liberă a fost, de asemenea, o tehnică frecvent folosită, permiÈând ideilor să se dezvolte fără un plan prestabilit, în funcÈie de inspiraÈia de moment Èi de conexiunile intuitive.</p>
<p>Prin aceste teme Èi tehnici inovatoare, avangarda literară românească a reuÈit să sfideze normele Èi să aducă o nouă perspectivă asupra creaÈiei artistice, influenÈând semnificativ evoluÈia literaturii Èi artei moderne.</p> 
<h2 class="wp-block-heading">Impactul avangardei asupra literaturii româneÈti ulterioare</h2> 
<p>Avangarda literară românească, emergentă în perioada interbelică, a avut un impact semnificativ Èi durabil asupra literaturii româneÈti ulterioare. InfluenÈele sale se resimt atât în operele scriitorilor postbelici, cât Èi în creativitatea literară contemporană. Principiile avangardiste, precum experimentul formal, provocarea convenÈiilor Èi explorarea unor perspective inedite, au fost preluate Èi reinterpretate de numeroÈi autori care au căutat să-Èi definească propriul stil Èi sensibilitate artistică.</p><p>Un exemplu notabil este Nicolae Breban, ale cărui romane adesea reflectă influenÈele avangardei prin structura narativă fragmentară Èi explorarea profundă a subiectivităÈii personajelor. De asemenea, postmodernismul literar românesc, reprezentat de autori precum Mircea Cărtărescu, demonstrează o continuitate a preocupărilor avangardiste în ceea ce priveÈte intertextualitatea, ludicul Èi descompunerea narraÈiunii tradiÈionale. Opera sa, „Orbitor”, este emblematică pentru această sinteză între avangardă Èi postmodernism, reîmprospătând temele literare prin inovaÈie Èi risc artistic.</p> 
<p>În literatura contemporană, influenÈele avangardiste continuă să fie prezente. Tineri scriitori, ca <a href="https://bel-esprit.ro/radu-vancu-despre-mircea-ivanescu/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Radu Vancu</strong> </a>Èi Lavinia BraniÈte, utilizează tehnici Èi teme avangardiste în operele lor, demonstrând că spiritul acestei miÈcări revoluÈionare rămâne o sursă vitală de inspiraÈie. În poezie, autori precum Ana Blandiana Èi Eugen Jebeleanu explorează versul liber Èi imagistica neaÈteptată, continuând tradiÈia experimentală inaugurată de Tristan Tzara Èi Gherasim Luca.</p> 
<p>În concluzie, avangarda literară românească a lăsat o amprentă de neÈters asupra literaturii naÈionale. Aceasta a deschis noi perspective Èi metode creative, continuând să inspire Èi să transforme scriitori din diverse generaÈii Èi curente literare.</p> 
<h2 class="wp-block-heading">Critica avangardei</h2> 
<p>Avangarda literară românească a suscitat un interes considerabil în rândul criticilor Èi al cercetătorilor, dând naÈtere unei multitudini de monografii Èi studii literare, accesibile acum Èi în mediul online. Aceste surse sunt esenÈiale pentru o comprehensiune aprofundată a fenomenului avangardist Èi relevanÈei sale în istoria literaturii româneÈti.</p>
<p>În numeroase monografii se regăsesc analize detaliate ale operelor reprezentanÈilor de frunte ai avangardei, precum Tristan Tzara Èi Ion Vinea, dar Èi ale grupului suprarealist condus de Gellu Naum. De exemplu, într-un studiu amplu publicat online, criticul <strong>Florin Manolescu</strong> subliniază relevanÈa experimentelor formale introduse de avangardiÈti, menÈionând că <strong>„inovările structurale Èi tematica neobiÈnuită propusă de aceÈtia au reconfigurat peisajul literar românesc, anticipând multe dintre tendinÈele moderne ale literaturii europene.”</strong></p>

<p>Criticul <strong>Maria Danielopol</strong> susÈine că contribuÈiile avangardiÈtilor români nu trebuie evaluate doar prin prisma conÈinutului artistic, ci Èi a influenÈei socio-politice pe care au exercitat-o. În una dintre monografiile sale, publicate Èi în format digital, Danielopol afirmă că <strong>„proiectele avangardiste au fost nu numai acte de creaÈie literară, ci Èi manifestări ale unei lupte continue împotriva conformismului Èi autoritarismului cultural.”</strong> Această afirmaÈie accentuează importanÈa valenÈelor multiple ale avangardei, care transcend limitele esteticii pure.</p>
<p>Prin intermediul acestor monografii critice, disponibile online, devine evident că avangarda literară românească îÈi găseÈte valoarea nu doar într-un cadru naÈional, ci Èi într-un context internaÈional mai larg. Evaluările Èi comentariile unor critici de renume aduc în prim-plan relevanÈa istorică Èi culturală a acestui curent, consolidând astfel importanÈa studierii sale continue pentru înÈelegerea evoluÈiilor literare contemporane. Aceste resurse sunt, fără îndoială, indispensabile pentru toÈi cei care doresc să exploreze în profunzime complexitatea Èi impactul avangardismului literar românesc.</p> 
<h2 class="wp-block-heading">Receptarea miÈcării avangardiste</h2> 
<p>Receptarea operei literare avangardiste româneÈti a fost marcată de reacÈii mixte, atât din partea publicului, cât Èi a criticilor. MulÈi cititori Èi critici contemporani au întâmpinat dificultăÈi în a înÈelege Èi aprecia creaÈiile avangardei, caracterizate prin inovaÈie, nonconformism Èi experimentare stilistică. Într-o epocă în care tradiÈionalismul încă domina scena literară, aceste opere au părut adesea prea radicale Èi greu accesibile pentru majoritatea receptorilor.</p><p>Printre cei mai controversaÈi autori avangardiÈti se numără nume precum Tristan Tzara, Ion Vinea Èi Gherasim Luca, ale căror lucrări au Èocat adesea prin abordările neconvenÈionale Èi limbajul provocator. Publicul, obiÈnuit cu formele literare tradiÈionale, a fost adesea reticent sau chiar ostil faÈă de noutăÈile propuse de avangardiÈti, ceea ce a dus la multiple scandaluri literare.</p><p>Controversele au fost amplificate de atmosfera politică Èi socială a vremii, avangardiÈtii fiind deseori acuzaÈi de anarhism sau de subminarea valorilor naÈionale. PublicaÈiile literare ale avangardiÈtilor, care serveau drept vehicule principale de promovare a ideilor lor, au fost frecvent Èinta atacurilor critice. Revistele ca &#8222;Contimporanul&#8221; sau &#8222;Integral&#8221; au fost, în mai multe rânduri, cenzurate sau chiar interzise din cauza conÈinutului lor considerat subversiv.</p><p>Aceste reacÈii ostile nu au făcut decât să întărească coeziunea grupului avangardist Èi să stimuleze creativitatea membrilor săi, însă impactul asupra carierelor individuale a fost semnificativ. MulÈi avangardiÈti români au fost obligaÈi să îÈi înfrâneze exprimarea artistică sau să se exileze pentru a-Èi continua activitatea literară. Controversele Èi obstacolele întâmpinate au reconfigurat, în mod paradoxal, percepÈia asupra avangardei, transformându-i pe autorii săi în figuri aproape mitologice ale rezistenÈei culturale.</p> 
<h2 class="wp-block-heading">Avangarda românească în contextul literar global</h2> 
<p>Analizând parcursul avangardei literare româneÈti, se observă o dinamică particulară ce îmbină influenÈe externe cu o puternică identitate naÈională. Prin integrarea avangardei româneÈti în contextul miÈcărilor literare globale, este esenÈial să recunoaÈtem aportul său unic Èi inovator.</p><p>În contextul global, avangarda românească nu doar a reflectat evoluÈia miÈcărilor literare Èi artistice din Europa, ci a adus Èi un punct de vedere inedit. Prin abordările lor experimentaliste Èi deviza de ruptură cu trecutul, scriitorii români au contribuit la redefinirea normelor Èi la eliberarea creaÈiei de constrângeri tradiÈionale. Astfel, influenÈele reciproce între avangardă românească Èi cea internaÈională au dus la o îmbogăÈire a peisajului literar global.</p> 
<p>RelevanÈa avangardei româneÈti în literatura contemporană poate fi observată prin continuitatea unor teme Èi tehnici avangardiste în lucrările autorilor moderni Èi postmoderni. Cercetările critice recente atestă această influenÈă continuă, subliniind valoarea de pionierat pe care avangarda românească o deÈine în evoluÈia literaturii mondiale. Prin urmare, avangarda românească rămâne o componentă vitală Èi de necontestat a peisajului literar global, un simbol al inovării Èi al curajului artistic.</p> 
<p><!--more--></p> 
<p><blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="36gqFVSmKg"><a href="https://bel-esprit.ro/un-cheag-de-vise/">”Un cheag de vise”</a></blockquote><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; visibility: hidden;" title="&#8220;”Un cheag de vise”&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/un-cheag-de-vise/embed/#?secret=nnwKdH5bzm#?secret=36gqFVSmKg" data-secret="36gqFVSmKg" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img alt='Bel Esprit' src='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=100&#038;d=mm&#038;r=g' srcset='https://secure.gravatar.com/avatar/c6a43d7836c1925ef415e5b4d05699658693ab9be99769b4054ed02753525662?s=200&#038;d=mm&#038;r=g 2x' class='avatar avatar-100 photo' height='100' width='100' itemprop="image"/></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/bel-esprit/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Bel Esprit</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"></div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#112;concurs&#064;ya&#104;&#111;o.&#099;&#111;m" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Avangarda literară românească
Photo by Sarah Dorweiler on Unsplash