<h1><strong><span style="color: #000000;">„<em>Marele artist stabileşte identitatea eternă a omului cu el însuşi.”</em></span></strong></h1>
<p><span style="color: #000000;">Pentru <strong>Roger Caillois</strong>, <span style="color: #ff0000;"><a style="color: #ff0000;" href="https://www.youtube.com/watch?v=30wPVp5liAY" target="_blank" rel="noopener"><strong>André Malraux</strong></a></span>, nume schimbat din <strong>André Berger</strong> (3 noiembrie 1901 – 23 noiembrie 1976) a fost „<em>un scriitor deschis către lume aÈa cum au fost puÈini în lumea asta</em>”. Născut la Paris în 1901, scriitorul-filozof a nutrit un interes puternic pentru Asia &#8211; încă de la o vârstă fragedă, Èi a călătorit de mai multe ori în Cambodgia Èi Vietnam (în anii &#8217;20), apoi în India Èi Japonia, rămânând puternic influenÈat de stilul oriental de viaÈă Èi gândire.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Romanele sale reflectă angajamentul său politic, începând cu celebra scriere „Cuceritorii” (1928), până la „SperanÈa omului” (1937). În ultima dintre aceste lucrări, „Nucii din Altenburg” (1948), el pune la îndoială războiul, moartea, frăÈia, creaÈia artistică Èi noÈiunea de „om”.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">În 1944, Malraux a luptat în special în MunÈii Vosgi Èi în Alsacia, în calitate de lider al Brigăzii Alsacia Èi Lorena. În calitate de ministru al generalului de Gaulle, prima funcÈie asumată în 1945, a înfiinÈat în 1959 Ministerul Afacerilor Culturale, pe care l-a condus până în 1969. În timpul Războiului Civil Spaniol, Malraux a condus o escadrilă de avioane numită &#8222;Escadrila Spaniei&#8221; sau &#8222;Escadrila InternaÈională&#8221;, formată din voluntari de diferite naÈionalităÈi, pentru a susÈine cauza republicană împotriva forÈelor naÈionaliste ale lui Francisco Franco, sprijinite de Germania nazistă Èi Italia fascistă. ExperienÈele sale din timpul conflictului spaniol au fost dramatizate Èi idealizate în romanul său, care a fost mai târziu ecranizat.„Anti-Memoriile” sale au fost publicate în 1967, fiind o scriere care scoate la lumină turbulenÈele interioare ale unei personalităÈi „a veacului său”, căreia scrisul i-a permis o analiză extrem de lucidă a vremurilor, transformată în experienÈă estetică autentică.<br />
</span></p>
<p>Una dintre cele mai notabile ecranizări este cea a romanului său &#8222;L&#8217;Espoir&#8221;, tradus în engleză ca &#8222;Man&#8217;s Hope&#8221;. <strong>&#8222;Sierra de Teruel&#8221; (1939)</strong> este o adaptare a romanului &#8222;L&#8217;Espoir&#8221; Èi a fost regizat chiar de <strong>André Malraux</strong> împreună cu <strong>Boris Peskine</strong>. Filmul prezintă lupta aviatorilor republicani în Războiul Civil Spaniol Èi a fost realizat cu intenÈia de a susÈine cauza republicană. Cu toate acestea, filmul a fost interzis în multe Èări Èi nu a fost văzut pe scară largă până după sfârÈitul celui de-al Doilea Război Mondial.</p>
<h2 style="text-align: center;"><span style="color: #000000;"><em><strong>„Am învăţat că viaţa nu valorează nimic, dar nimic nu e mai de preţ ca viaţa.”</strong></em></span></h2>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-28465" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/11/am.jpg" alt="" width="399" height="500" /></p>
<h4><strong><span style="color: #000000;">În calitate de scriitor&#8230;</span></strong></h4>
<p><span style="color: #000000;">&#8230; Malraux a fost lăudat pentru romanele sale bogate în tematică Èi complexitate, precum <strong>&#8222;CondiÈia umană&#8221;</strong> (La Condition humaine, 1933), care i-a adus Premiul Goncourt. Criticii au apreciat în mod special felul în care lucrările sale explorau condiÈia umană în contextul tulburărilor politice Èi sociale ale timpului. Romanul menÈionat explorează revoluÈia comunistă din China Èi este adesea menÈionat ca un exemplu major al literaturii existenÈialiste Èi al angajamentului intelectualului în marile probleme ale timpului.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Un critic literar de renume, Edmund Wilson, a descris lucrările lui Malraux ca fiind &#8222;unul dintre cele mai impresionante exemple ale literaturii care îÈi ia subiectul din rezistenÈa politică Èi revoluÈionară&#8221;. Această apreciere evidenÈiază respectul pe care Malraux l-a primit pentru modul său de a îmbina literatura cu politicul.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Pe de altă parte, Malraux a fost uneori criticat pentru stilul său considerat de unii excesiv de eroic sau romanticizat. În ciuda acestor critici, însă, mulÈi au recunoscut că stilul său narativ este vibrant Èi că a avut o contribuÈie semnificativă la literatura secolului al XX-lea.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Pasionat de forme Èi metamorfozele lor, <strong><a href="https://www.youtube.com/watch?v=8L93XvZAqLU" target="_blank" rel="noopener">Malraux</a></strong> a publicat „Muzeul imaginar” în 1947. Din acel moment, el nu a încetat niciodată să-Èi pună întrebări despre creaÈia artistică Èi despre avatarurile fiinÈei creatoare: despre Goya scrie în „Saturn” (1950); despre arta sumeriană, indiană Èi greacă în cele trei volume „Metamorfoza zeilor” (1957-1976); despre artele romane Èi gotice, apoi despre arta italiană din secolele XV Èi XVI; despre Rembrandt, Manet Èi arta modernă; despre arta Orientului Îndepărtat, sculptura africană Èi arta bolnavilor mintali; despre <strong><a href="https://bel-esprit.ro/pablo-picasso-arta-incepe-acolo-unde-incepi-sa-ti-exprimi-personalitatea/" target="_blank" rel="noopener noreferrer"><span style="color: #000000;">Picasso</span></a></strong> Èi Muzeul imaginar din „The Obsidian Head” (1974). Ultima sa anchetă a fost despre literatură Èi a rezultat în ultima sa carte, numită „Omul precar Èi literatura” (postum, în 1977).</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Malraux s-a stins din viaÈă la spitalul Henri-Mondor din Créteil, pe 23 noiembrie 1976.</span></p>
<p><span style="color: #000000;"><strong><em>André Malraux </em></strong>este unul dintre scriitorii francezi a căror artă a fost puternic influenÈată de tumultuoasa viaÈă pe care au dus-o, de schimbările bruÈte de curs existenÈial datorate unor evenimente sociale majore. TinereÈea i-a fost marcată de câÈiva ani de carceră – pentru furtul unui basorelief dintr-un templu cambodgian – în care, experimentând umilinÈa Èi privaÈiunile, Èi-a format o personalitate puternică Èi hotărâtă să se implice în lupta socială Èi politică, devenind un fervent anticolonialist Èi un susÈinător înfocat al schimbărilor sociale radicale. În aceste momente, scrisul i-a servit drept armă, îndreptată împotriva nedreptăÈilor iar revista ”Indochina în lanÈuri” a fost tribuna de afirmare a crezurilor sale politice. </span></p>
<p><img class="aligncenter size-full wp-image-28466" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2020/11/am2.jpg" alt="" width="366" height="488" /></p>
<p><span style="color: #000000;">Ideea liberului arbitru l-a preocupat atât de mult, încât Èi-a însuÈit-o ca pe un crez: omul este rezultatul propriilor alegeri, de aceea este stăpânul propriului destin. Oamenii acceptă să moară, nesocotind propriile interese, pentru a justifica condiţia umană, punând la temelia vieţii demnitatea. </span></p>
<p><span style="color: #000000;">Sensul existenÈei respinge fatalitatea Èi acordă credit capacităÈii omului de a se ridica deasupra vicisitudinilor vieÈii prin puterea intelectului său, care îl conduce spre fapte înÈelepte Èi, prin urmare, spre succes. E Èi drumul pe care l-a ales devenind apropiatul generalului Charles de Gaulle, în care a intuit modelul unui lider de succes, iar opÈiunea sa a fost concretizată prin scaunul Ministerului Francez al Afacerilor Culturale, pe care l-a servit timp de 10 ani.</span></p>
<h4><strong><span style="color: #000000;">În calitate de intelectual Èi om politic&#8230;</span></strong></h4>
<p><span style="color: #000000;">&#8230; Malraux, care a fost ministrul culturii sub preÈedinÈia lui Charles de Gaulle, a fost privit ca o figură culturală emblematică. PoziÈiile sale politice Èi activismul său au atras adesea opinii polarizate. În timp ce unii l-au văzut ca pe un campion al libertăÈii Èi al valorilor umaniste, alÈii l-au criticat pentru schimbările de direcÈie politică Èi pentru sprijinul său faÈă de de Gaulle, în special în contextul evenimentelor din Mai 1968.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Unii critici, precum <span style="color: #ff0000;"><a style="color: #ff0000;" href="https://bel-esprit.ro/un-barbat-pe-nume-sartre/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Jean-Paul Sartre</strong></a></span>, l-au văzut pe Malraux cu scepticism, subliniind contradicÈiile dintre activismul său timpuriu Èi alianÈa cu de Gaulle. În ciuda acestor controverse, Malraux a rămas o figură de mare influenÈă, Èi asta se reflectă în multele citate despre el care subliniază complexitatea Èi profunditatea contribuÈiilor sale. </span></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<p><span style="color: #000000;">Un critic literar de renume, <strong>Edmund Wilson</strong>, a descris lucrările lui Malraux ca fiind &#8222;unul dintre cele mai impresionante exemple ale literaturii care îÈi ia subiectul din rezistenÈa politică Èi revoluÈionară&#8221;. Această apreciere evidenÈiază respectul pe care Malraux l-a primit pentru modul său de a îmbina literatura cu politicul.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">O altă perspectivă despre Malraux vine de la un alt gigant al literaturii franceze, <span style="color: #ff0000;"><a style="color: #ff0000;" href="https://bel-esprit.ro/albert-camus-nu-sunt-filozof/" target="_blank" rel="noopener"><strong>Albert Camus</strong></a></span>, care a spus despre Malraux: &#8222;Între toÈi scriitorii de azi, el este cel mai puÈin gratuit, cel care acceptă cele mai mari riscuri Èi cel care dă dovadă de cea mai mare generozitate.&#8221; Acest respect reciproc între doi dintre cei mai mari scriitori ai vremii reflectă statutul înalt pe care Malraux l-a avut printre colegii săi.</span></p>
<p><span style="color: #000000;">Convins că <em>arta este o revoltă împotriva destinului</em>, lasă posterităÈii o operă valoroasă, ce reuneÈte nuvelistică, romane, celebrele <em>Antimemorii</em>, precum Èi lucrări de estetică Èi psihologie a artei, prin care îÈi transmite încrederea neÈtirbită în puterea creaÈiei de a transforma umanitatea, astfel încât să-Èi câÈtige demnitatea, văzută ca o condiÈie sine qua non a evoluÈiei sale. <em>Cultura este suma tuturor formelor de artă, de iubire şi de gândire, care, pe parcursul secolelor, l-au ajutat pe om să fie tot mai puţin înrobit, </em>iar André Malraux a găsit cele mai bune căi de a lupta pentru libertatea umană: spiritul Èi forma lui supremă, creaÈia artistică.</span></p>
<h4><strong>Mari prieteni (Sau spune-mi cu cine te întovărăÈeÈti, ca să-Èi spun cine eÈti)</strong></h4>
<p>André Malraux a avut numeroase prietenii cu personalităÈi culturale, artistice Èi politice marcante ale timpului său, fiind o figură centrală în cercurile intelectuale Èi politice franceze Èi internaÈionale. Iată câteva dintre prieteniile sale semnificative:</p>
<p><strong>Charles de Gaulle</strong> &#8211; Malraux Èi de Gaulle au avut o relaÈie complexă Èi profundă. După al Doilea Război Mondial, Malraux s-a alăturat miÈcării gaulliste Èi a devenit unul dintre consilierii de încredere ai lui de Gaulle, servind drept ministru al informaÈiilor Èi mai târziu ca ministru al afacerilor culturale.</p>
<p><strong>Pablo Picasso</strong> &#8211; Malraux Èi Picasso s-au întâlnit în anii 1930 Èi au devenit buni prieteni. Malraux a scris despre Picasso în mai multe dintre lucrările sale Èi a adunat multe dintre interacÈiunile lor în cartea sa &#8222;Les Voix du silence&#8221; (&#8222;Voices of Silence&#8221;).</p>
<p><strong>Albert Camus</strong> &#8211; DeÈi nu au fost aproape în sensul tradiÈional al unei prietenii de zi cu zi, Malraux Èi Camus împărtăÈeau respectul Èi admiraÈia reciprocă pentru munca fiecăruia. În ciuda diferenÈelor ideologice, Malraux a fost profund afectat de moartea timpurie a lui Camus.</p>
<p><strong>Maurice Merleau-Ponty</strong> &#8211; Filosoful francez Èi Malraux au avut o relaÈie de amiciÈie bazată pe discuÈiile intelectuale Èi pe schimbul de idei despre artă, filosofie Èi politică.</p>
<p><strong>Ho Chi Minh</strong> &#8211; Malraux a avut o întâlnire remarcabilă cu Ho Chi Minh în timpul călătoriilor sale în Asia Èi a păstrat o anumită admiraÈie pentru liderul vietnamez, chiar dacă nu se poate spune că au fost prieteni în adevăratul sens al cuvântului.</p>
<p><strong>T. E. Lawrence (Lawrence al Arabiei)</strong> &#8211; Malraux Èi Lawrence au avut o serie de întâlniri Èi au discutat despre afaceri politice Èi revolte. Amandoi au fost aventurieri Èi scriitori, Èi se pare că aceasta a fost baza respectului lor reciproc.</p>
<p><strong>Dalai Lama</strong> &#8211; Malraux a avut un interes puternic pentru Orient Èi spiritualitate, ceea ce l-a adus în contact cu Dalai Lama. RelaÈia lor se baza pe dialogurile despre filosofie Èi condiÈia umană.</p>
<h4><strong>InvitaÈie la reflecÈie</strong></h4>
<div class="flex-1 overflow-hidden">
<div class="react-scroll-to-bottom--css-wqjhc-79elbk h-full">
<div class="react-scroll-to-bottom--css-wqjhc-1n7m0yu">
<div class="flex flex-col text-sm gizmo:pb-9 dark:bg-gray-800 gizmo:dark:bg-transparent">
<div class="group w-full text-token-text-primary border-b border-black/10 gizmo:border-0 dark:border-gray-900/50 gizmo:dark:border-0 bg-gray-50 gizmo:bg-transparent dark:bg-[#444654] gizmo:dark:bg-transparent" data-testid="conversation-turn-31">
<div class="p-4 gizmo:py-2 justify-center text-base md:gap-6 md:py-6 m-auto">
<div class="flex flex-1 gap-4 text-base mx-auto md:gap-6 gizmo:gap-3 gizmo:md:px-5 gizmo:lg:px-1 gizmo:xl:px-5 md:max-w-2xl lg:max-w-[38rem] gizmo:md:max-w-3xl gizmo:lg:max-w-[40rem] gizmo:xl:max-w-[48rem] xl:max-w-3xl }">
<div class="relative flex w-[calc(100%-50px)] flex-col gizmo:w-full lg:w-[calc(100%-115px)] agent-turn">
<div class="flex-col gap-1 md:gap-3">
<div class="flex flex-grow flex-col gap-3 max-w-full">
<div class="min-h-[20px] flex flex-col items-start gap-3 whitespace-pre-wrap break-words overflow-x-auto" data-message-author-role="assistant" data-message-id="7f408807-511f-4453-8458-1b492f3b6fab">
<div class="markdown prose w-full break-words dark:prose-invert light">
<p>André Malraux a fost un scriitor prolific Èi un gânditor profund, a cărui operă a fost plină de reflecÈii asupra condiÈiei umane, istoriei, artei Èi culturii. Iată câteva:</p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Lupta cu eroii este visul tinerilor Èi victoria asupra eroilor este visul omului matur.&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>(&#8222;Le combat avec le héros est le rêve de la jeunesse, et le vaincre est le rêve des hommes faits.&#8221;)</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Arta este o revoltă împotriva destinului.&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>(&#8222;L&#8217;art est une révolte contre le destin.&#8221;)</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Pentru a trăi fără a-Èi aminti nimic este ca Èi cum ai trăi la Paris Èi nu ai vedea niciodată Turnul Eiffel.&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>(&#8222;Vivre sans rien faire est comme vivre à Paris et ne jamais voir la Tour Eiffel.&#8221;)</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Cel mai mare mister nu este că suntem aruncaÈi la întâmplare între profunzimile suferinÈei sau ale bucuriei, că existenÈa noastră este fragmentată de visuri extraordinare sau revelaÈii, ci că toate acestea sunt adăpostite în mintea unei singure fiinÈe.&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>(&#8222;La plus grande énigme n&#8217;est pas que nous soyons jetés au hasard entre les profondeurs de la douleur et les sommets de la joie, que nos vies soient traversées par des rêves extraordinaires ou des révélations, mais que tout cela appartienne à la conscience d&#8217;un seul être.&#8221;)</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;SperanÈa este o nevoie pentru suflet, la fel cum mâncarea este o nevoie pentru trup.&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>(&#8222;L&#8217;espoir est un besoin de l&#8217;âme comme la nourriture est un besoin du corps.&#8221;)</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Omul nu este ceea ce el crede că este, el este ceea ce el ascunde.&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>(&#8222;L&#8217;homme n&#8217;est pas ce qu&#8217;il pense mais ce qu&#8217;il cache.&#8221;)</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Să fii un om este să te simÈi singur.&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>(&#8222;Être un homme est à sentir seul.&#8221;)</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Dacă ar fi o singură adevăr în toate religiile, acesta ar fi acela că libertatea este divină.&#8221;</strong></em></p>
<p style="text-align: center;"><em><strong>(&#8222;S&#8217;il y avait un seul vrai dans toutes les religions, ce serait celui-ci que la liberté est divine.&#8221;)</strong></em></p>
<p> ;</p>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
</div>
<p><!--more--></p>
<blockquote class="wp-embedded-content" data-secret="DnqEmFBiw0"><p><a href="https://bel-esprit.ro/dalai-lama-esenta-intelepciunii-tibetane/">Dalai Lama, esenÈa înÈelepciunii tibetane</a></p></blockquote>
<p><iframe class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" style="position: absolute; clip: rect(1px, 1px, 1px, 1px);" title="&#8220;Dalai Lama, esenÈa înÈelepciunii tibetane&#8221; &#8212; Bel-Esprit" src="https://bel-esprit.ro/dalai-lama-esenta-intelepciunii-tibetane/embed/#?secret=KVDOtD0ksF#?secret=DnqEmFBiw0" data-secret="DnqEmFBiw0" width="600" height="338" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no"></iframe></p>
<p>CitiÈi Èi despre <strong><a href="https://bel-esprit.ro/pablo-picasso-arta-incepe-acolo-unde-incepi-sa-ti-exprimi-personalitatea/" target="_blank" rel="noopener noreferrer">Picasso</a></strong>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/08/WhatsApp-Image-2018-08-28-at-12.43.00-PM.jpeg" width="100" height="100" alt="Andra Tischer" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/tischer-andra/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andra Tischer</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>LicenÈiată în Filologie, Andra Tischer trăieÈte în Sibiu, fiind profesoară de limba Èi literatura română la Colegiul NaÈional ”Octavian Goga” din Sibiu. A colaborat în cadrul Cercului Literar de la Cluj cu analize critice asupra creaÈiilor membrilor grupării, publicate în volume antologice, publică poezie în revistele Cenaclul de la PăltiniÈ, ConfluenÈe.org, Logos Èi Agape (TimiÈoara), revista ”Singur” (TârgoviÈte), Melidonium (Roman, NeamÈ). Din 2015 până în 2017 a fost Secretar general de redacÈie la revista online Literatura de Azi. Publică volumul de poezii „Legi nescrise” în aprilie, 2018, la editura Armanis din Sibiu. Convinsă că salvarea fiinÈei umane stă în iubire Èi în artă, capabilă să transfigureze orice fel de realitate, până Èi cea mai sordidă, Andra Tischer e o umanistă prin excelenÈă, această vocaÈie fiind cartea de vizită pe care Èi-a asumat-o tranÈant cu fiecare ocazie.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="Facebook" target="_self" href="https://www.facebook.com/andra.tischerpodia?ref=br_rs" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-facebook" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 264 512"><path fill="currentColor" d="M76.7 512V283H0v-91h76.7v-71.7C76.7 42.4 124.3 0 193.8 0c33.3 0 61.9 2.5 70.2 3.6V85h-48.2c-37.8 0-45.1 18-45.1 44.3V192H256l-11.7 91h-73.6v229"></path></svg></span></a><a title="Twitter" target="_self" href="https://twitter.com/AndraTischer" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-twitter" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 30 30"><path d="M26.37,26l-8.795-12.822l0.015,0.012L25.52,4h-2.65l-6.46,7.48L11.28,4H4.33l8.211,11.971L12.54,15.97L3.88,26h2.65 l7.182-8.322L19.42,26H26.37z M10.23,6l12.34,18h-2.1L8.12,6H10.23z" /></svg></span></a><a title="User email" target="_self" href="mailto:conc&#117;&#114;&#115;r&#097;d&#117;st&#097;&#110;ca&#064;ya&#104;oo&#046;&#099;om" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>