Anaïs Nin – Scrisoare de despărțire către C.L. (Lanny) Baldwin

Ea: scriitoare americană de origine franceză, născută din tată spaniol și mamă daneză (câte gene vor fi lăsat în structura ei interioară aceste obârșii!) e celebră pentru jurnalele intime pe care a început să le scrie de la 11 ani și a continuat să le scrie timp de 45 de ani.

Tentația de a-și înțelege tatăl, un viveur care își părăsește familia pentru a se căsători cu o femeie bogată și extraordinar de atractivă, îi provoacă o aplecare precoce către psihanaliză, intrând în lumea boemei pariziene, alături de nume mari din elita vremii.

„Erotismul este una din bazele cunoașterii de sine, la fel de indispensabilă ca poezia”, scrie Anaïs Nin, care nu va pierde nicio ocazie de a-și căuta și găsi fericirea: printre formele ei cele mai notabile, scriitorul Henry Miller (care îi datorează cariera), psihanalistul Otto Rank, și alții cu care compensează meandrele fastidioase ale unei căsătorii timpurii, devenite plictisitoare (dar rezistente, în pofida tuturor aventurilor ei).

El:  C.L. (Lanny) Baldwin, om de afaceri, poet obscur, pe care îl ajută să își publice un volum, semnându-i prefața. Ajunge cunoscut prin intermediul scrierilor ei, în special cele din “L’homme Fatal”. Ironic.

Scrisoarea de despărțire semnată de Anaïs Nin: 

„Bietul meu Lanny, cum poți fi atât de orb! O femeie este geloasă doar atunci când nu are nimic, așa că, gândește-te, la ce aș fi geloasă eu, care sunt cea mai iubită dintre femei?  Am renunțat la tine, după cum știi, și asta s-a întâmplat cu mult timp în urmă, în seara în care ai plâns – am acceptat totuși să continui prietenia până când aveai să găsești răspunsurile la întrebările care te frământau – iar atunci când s-a întâmplat, m-am retras din viața ta pentru simplu motiv că nu am timp de relații care nu îmi folosesc la nimic. 

Ziua în care am descoperit partea inertă din tine a pus capăt oricărei iluzii că ai putea vreodată să aparții lumii mele, chiar dacă ți-ai dorit mult acest lucru. Lumea aceasta e construită din pasiune, iar acest sentiment este esențial spiritului creator, care, iată, a făcut din Henry [Miller] un mare scriitor și i-a inspirat pe ceilalți tineri pe care tu ești gelos  să scrie cărți, să producă filme, poezii, picturi, să compună muzică.

Eu n-am nevoie să conving pe cineva să mă iubească, pentru că sunt copleșită de iubire, mă scald în ea. Nici o prietenie călduță cum e a nostră nu mă interesează, pentru că am puterea pe care mi- dă fericirea de a mă ști iubită. În toată efervescența acestei lumi, relația noastră a fost asemenea unei ieșiri cu un preot, iar diferența de intensitate s-a simțit îngrozitor. Așa că am așteptat momentul oportun să pun capăt, nevrând să te fac să te simți abandonat.

Cred însă că ar fi trebuit să mă cunoști mai bine, astfel încât să nu trăiești cu impresia greșită că aș putea fi geloasă pe biata americancă, din moment ce încă de la început te-a pierdut de atâtea ori în favoarea mea.

Anaïs

Orgoliul femeii care a știut exact măsura contribuției ei în cadrul relației, o doză de cinism abia mascată față de incapacitatea bărbatului de a răspunde cu acceași măsură, intuiția ratării acestei relații nepotrivite cu standardele ei și abilitatea de a face primul pas, eleganța revelării faptelor atât cât să nu devină ofensatorii, sinceritatea și detașarea cu care a expus faptele, astfel încât adevărul să fie departe de orice echivoc. Avem foarte multe de învățat de la ea, dar fiecare atât cât poate, nu-i așa?

Traducere și adaptare: Andra Tischer

 

Citiți restul articolului pe Catchy.ro. Click aici.