<p><strong>Albert Camus: </strong>rebelul filosofiei</p>
<div id="attachment_3380" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/albertcamus.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3380" class="wp-image-3380" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/albertcamus.jpg" alt="" width="600" height="403" /></a><p id="caption-attachment-3380" class="wp-caption-text">sursă foto: brainpickings.org</p></div>
<p>Astăzi, <strong>7 noiembrie 2018, </strong>sărăbătorim ziua de naÈtere a filosofului, romancierului Èi dramaturgului existenÈialist, <strong>Albert Camus. </strong>Chiar dacă pentru cei care mă cunosc nu reprezintă o noutate, <strong>Camus </strong>se numără printre filosofii mei preferaÈi, alături de <strong>Jean-Paul Sartre </strong>Èi de <strong>Emil Cioran. </strong>AÈadar, un articol închinat memoriei lui <strong>Albert Camus</strong>. Lectură plăcută!</p>
<p><strong><em>Albert Camus, </em></strong><em>fiul Èăranului francez <strong>Lucien Camus </strong>Èi al spanioloaicei <strong>Catherine Camus, </strong>se naÈte într-o familie săracă la data de <strong>7 noiembrie 1913</strong> în Dréan (Algeria). Tatăl său a murit în Primul Război Mondial, urmând ca mama (care era aproape surdă) să se stabilească împreună cu el Èi cu fratele său mai mare, <strong>Lucien, </strong>la Alger. Acolo a lucrat la o fabrică de cartuÈe, iar apoi în calitate de spălătoreasă pentru cei înstăriÈi. Scriitorul, după cum se poate observa în scrierile sale (<strong>Carnete</strong>)<strong>,</strong> este marcat de lipsurile copilăriei: „Ducând o viaÈă săracă, printre oamenii aceia umili sau vanitoÈi, eu am atins în modul cel mai sigur ceea ce mi se pare a fi adevăratul sens al vieÈii”.</em></p>
<div id="attachment_3382" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/carnete_1_fullsize.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3382" class="wp-image-3382" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/carnete_1_fullsize.jpg" alt="" width="600" height="1052" /></a><p id="caption-attachment-3382" class="wp-caption-text">sursă foto: elefant.ro</p></div>
<p><em>Pentru el, însă, copilăria, indiferent de cum i s-ar fi înfăÈiÈat, reprezintă <strong>paradisul pierdut. </strong>De asemenea, copilul <strong>Albert Camus </strong>este foarte interesat de învăÈătură, absolvind Ècoala Comunală. Este bursier al Liceului din Alger, iar după absolvire urmează cursurile FacultăÈii de Filosofie. Titlul licenÈei sale este <strong>Metafizica creÈtină Èi neoplatonismul, </strong>avînd ca obiect raportul dintre elenism Èi creÈtinism la <strong>Plotin </strong>Èi <strong>Sfântul Augustin. </strong></em></p>
<p><em>Scriitorul era pasionat Èi de sport, mai precis de fotbal, dar la 17 ani au apărut primele semne ale tuberculozei, boală care i-a înfrânat avântul existenÈialist. În anul 1933 este participant activ al unei miÈcări antifasciste, iar în următorul an se căsătoreÈte cu <strong>Simone Hié. </strong>Mariajul lor s-a destrămat în 1935. La îndemnul unui prieten, intră în Partidul Comunist Francez, fiind însărcinat cu propanganda în mediile musulmane. După izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial (1939), <strong>Camus </strong>încearcă să se înroleze, dar este respins din cauza problemelor de sănătate. Pleacă la Oran, unde se căsătoreÈte cu <strong>Francine Faure</strong> (fiica unui oftalmologist celebru) în 1940. În următorul an începe să lucreze la romanul <strong>Ciuma,</strong> pe care îl va termina în 1946. SoÈia sa i-a dăruit gemeni, o fetiÈă (<strong>Catherine</strong>) Èi un băieÈel (<strong>Jean</strong>). </em></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

<div id="attachment_3384" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/7d75e5d7cbe35d4156203cf389f9dbd5.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3384" class="wp-image-3384" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/7d75e5d7cbe35d4156203cf389f9dbd5.jpg" alt="" width="600" height="354" /></a><p id="caption-attachment-3384" class="wp-caption-text">sursă foto: pinterest.com</p></div>
<p><em>În anul 1957 primeÈte Premiul Nobel pentru Literatură. <strong>Albert Camus </strong>se afirmă ca scriitor existenÈialist prin eseurile filosofice <strong>Mitul lui Sisif </strong>(1942) Èi <strong>Omul revoltat </strong>(1951). Volumele sale de povestiri, <strong>FaÈa Èi reversul, Exilul Èi îmărăÈia, </strong>conÈin fărâme ale copilăriei sale. Romanele sale, <strong>Străinul </strong>(1942), <strong>Ciuma </strong>(1946) Èi <strong>Căderea </strong>(1956), propun două atitudini existenÈialiste, care se regăsesc Èi în eseuri: constatarea absurdului existenÈei Èi lupta. Piesele sale de teatru, <strong>Caligula </strong>(1938), <strong>NeînÈelegerea </strong>(1944), <strong>Starea de asediu </strong>(1948) Èi <strong>Cei drepÈi </strong>(1949), reiau idei din romanele Èi din eseurile sale. O parte din opera camusiană se regăseÈte în <strong>Ciclul absurdului </strong>(termen utilizat de scriitor), mai precis: romanul <strong>Străinul, </strong>piesa de teatru <strong>Caligula, </strong>eseul <strong>Mitul lui Sisif </strong>Èi piesa de teatru <strong>NeînÈelegerea.</strong></em></p>
<div id="attachment_3389" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/teatru_1_fullsize.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3389" class="wp-image-3389" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/teatru_1_fullsize.jpg" alt="" width="600" height="979" /></a><p id="caption-attachment-3389" class="wp-caption-text">sursă foto: elefant.ro</p></div>
<p><em>„Ne întoarcem întotdeauna la povara noastră. Dar Sisif ne învaţă fidelitatea superioară care îi neagă pe zei şi înalţă stâncile. Şi el socoteşte că totul e bine. Acest univers rămas fără stăpân nu-i pare nici steril, nici neînsemnat. Fiecare grăunte al cestui munte plin de întuneric alcătuieşte o lume. Lupta însăşi contra înălţimilor e de-ajuns spre a umple un suflet omenesc. Trebuie să ni-l închipuim pe Sisif fericit.” (<strong>Mitul lui Sisif</strong>)</em></p>
<p><em><strong>Albert Camus </strong>moare în <strong>4 ianuarie 1960, </strong>în urma unui accident de maÈină.</em></p>
<div id="attachment_3387" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/C5tKt0FXMAEIzDf.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3387" class="wp-image-3387" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/C5tKt0FXMAEIzDf.jpg" alt="" width="600" height="892" /></a><p id="caption-attachment-3387" class="wp-caption-text">sursă foto: twitter.com</p></div>
<p><em>„Cred că am adormit, pentru că m-am trezit cu stelele în faţă. Zgomotele câmpiei urcau pană la mine. Miresme de noapte, de pământ şi de sare îmi răscoleau tâmplele. Încântoarea pace a acestei veri admormite pătrundea în mine ca o maree.” (<b>Străinul</b>)</em></p>
<p><em>„</em><em>Aparent negativă, pentru că nu rezolvă nimic, revolta e profund pozitivă pentru că relevă întotdeauna ceea ce merită apărat în om.” (<strong>Omul revoltat</strong>)</em></p>
<p><em>„Da, se doarme la ora asta, şi asta e liniştitor, deoarece marea dorinţă a unei inimi neliniştite este să posede la nesfârşit fiinţa pe care o iubeşte sau să poată să scufunde această fiinţă, când timpul despărţirii a venit, într-un somn fără vise, care să nu se sfârşească decât în ziua revederii.” (<strong>Ciuma</strong>)</em></p>
<p><em>„Sentimentul absurdului nu-i decât divorţul dintre om şi viaţa sa, dintre actor şi decorul său.” (<strong>Mitul lui Sisif</strong>)</em></p>
<p><em>„Adevăratul, singurul proces al civilizaţiei, căruia, din când în când, i se consacră câte un om, este cel care creează morţi conştiente.” (<strong>Nunta</strong>)</em></p>
<p><em>„N-ar fi trebuit să scriu: dacă lumea ar fi limpede, arta nu ar exista, iar dacă lumea mi s-ar părea că are un sens, nu aş mai scrie. În unele cazuri trebuie să fii personal din modestie.” (<strong>Carnete</strong>)</em></p>
<p><em>„Când trupul e trist, sufletul lâncezeşte.” (<strong>Căderea</strong>)</em></p>
<div id="attachment_3386" style="width: 610px" class="wp-caption aligncenter"><a href="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/243540048.jpg"><img aria-describedby="caption-attachment-3386" class="wp-image-3386" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/11/243540048-1024x575.jpg" alt="" width="600" height="337" /></a><p id="caption-attachment-3386" class="wp-caption-text">sursă foto: nhpr.org</p></div>
<p>CiteÈte Èi <a href="https://bel-esprit.ro/bucuria-de-a-muri-o-capcana-a-sinuciderii/">Bucuria de a muri: o capcană a sinuciderii?</a>
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2018/09/40237857_530855230699467_3142522343784448000_n.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/miruna-miron/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Miruna Maria Miron</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>M-am născut în Cluj-Napoca, judeÈul Cluj, la data de 22 ianuarie 1995. Am absolvit Liceul de Coregrafie Èi Artă Dramatică „Octavian Stroia” (secÈia artă dramatică, promoÈia 2010-2014), Facultatea de Istorie Èi Filosofie (secÈia Filosofie, nivel licenÈă) în cadrul UniversităÈii „BabeÈ-Bolyai”, Cluj-Napoca (promoÈia 2015-2018) Èi cursurile masterale ale FacultăÈii de Litere, în cadrul aceleiaÈi universităÈi (masteratul de Studii Literare RomâneÈti, promoÈia 2018-2020). Am publicat poezii în revistele „Literatura de Azi”, „Cenaclul de la PăltiniÈ”, „eCreator” Èi „EgoPHobia”, fiind membră a Cercului Literar de la Cluj, începând cu iarna anului 2017 până în vara anului 2018 Èi membră a Cenaclului Literar StudenÈesc „Vox Napocensis” începând cu luna decembrie a anului 2019 până în luna mai a anului 2020. De asemenea, am publicat texte de proză scurtă în revista on-line „Catchy”. În anul 2021 am publicat un grupaj de poezii în antologia bilingvă (româno-suedeză) a editurii Bifrost „EchivalenÈe”.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:&#109;&#105;runa&#046;miro&#110;&#064;&#121;ahoo.&#099;o&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>