<p>Adevărul despre <a href="https://bel-esprit.ro/albert-camus-nu-sunt-filozof/">Camus</a> stă exact în spusele lui: </p> 
<p id="tw-target-text" class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">„<em><strong>Nu sunt filozof</strong>, pentru că nu cred suficient în raÈiune pentru a crede într-un sistem. Ceea ce mă interesează este să Ètiu cum trebuie să ne comportăm Èi, mai precis, cum să ne comportăm atunci când nu credem în Dumnezeu sau în raÈiune&#8230;</em></span></p> 
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro"><strong>Nu sunt existenÈialis</strong>t, deÈi, desigur, criticii sunt obligaÈi să facă categorii. Primele mele impresii filozofice le-am primit de la greci, nu din Germania secolului al XIX-lea, a cărei <a href="https://bel-esprit.ro/albert-camus-nu-sunt-filozof/">filozofie</a> stă la baza existenÈialismului francez de astăzi.</span></em></p> 
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><em><span class="Y2IQFc" lang="ro"><strong>Nu sunt sigur că sunt un intelectual</strong>. </span></em></p> 
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro"><em>Èi în rest, susÈin aripa stângă în ciuda mea Èi în ciuda ei înseÈi.</em>” </span></p> 
<p class="tw-data-text tw-text-large tw-ta" dir="ltr" data-placeholder="Traducere"><span class="Y2IQFc" lang="ro">(Olivier Todd, „Albert <a href="https://bel-esprit.ro/albert-camus-nu-sunt-filozof/">Camus</a>: A Life”)</span></p> 
<p style="text-align: center;"><em><strong>&#8222;Adevărata generozitate faÈă de viitor stă în a oferi totul prezentului&#8221;</strong></em></p> 
<div class="wp-block-image"> 
<figure class="alignright"></figure> 
<figure class="aligncenter">&#8222;Spui că vrei o revoluÈie&#8221;, cântau Beatles-Èii în 1968, pe când <strong>Dr. Martin Luther King</strong>, Jr. <span class="has-inline-color has-vivid-red-color">ridica stâlpii nonviolenÈei</span> de cealaltă parte a Atlanticului , &#8222;<em>Ei bine/ Noi toÈi vrem să schimbăm lumea&#8230;Dar când vorbeÈti despre distrugere/ Nu stii că nu poÈi conta pe mine&#8230;Dacă vrei bani pentru oameni cu minÈi duÈmănoase/Tot ce pot să îÈi spun, frate, e că mai ai de aÈteptat.</em>&#8222;</figure> 
<figure class="aligncenter">Poate acesta este blestemul speciei noastre: doar în vremuri de violenÈă ne amintim, în oasele noastre Èi în muÈchii noÈtri că ura nu este o armă de revoltă, ci una de laÈitate; că nici o revoluÈie adevărată nu poate fi îndeplinită prin distrugere Èi nihilism; că singurul mod de a schimba lumea este prin acÈiuni constructive Èi care susÈin viaÈa. Nimeni nu a susÈinut mai insistent Èi elegant acest punct de vedere ca <strong>Albert Camus</strong> (7 noiembrie, 1913– 4 ianuarie, 1960) în sublima Èi sublim atemporala sa carte din 1951 <strong><em>Rebelul: Un Eseu Despre Omul Revoltat</em> </strong>.<a href="http://www.amazon.com/exec/obidos/ASIN/0679733841/braipick-20" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><img class="wp-image-50651 aligncenter" src="https://i2.wp.com/www.brainpickings.org/wp-content/uploads/2013/11/albertcamus1.jpg?resize=680%2C432&;ssl=1" alt="albertcamus" /></a></figure> 
</div> 

<p>Èase ani înainte de a deveni a doua cea mai tânără persoană care a primit premiul Nobel, <a href="https://bel-esprit.ro/albert-camus-nu-sunt-filozof/">Camus</a> la 38 de ani scria:</p>
<p>Ce este un rebel? Un om* care spune nu dar al cărui refuz nu implică o renunÈare. El este de asemenea un om care spune da din momentul în care face primul său gest de revoltă.</p>
<p> Revolta nu poate exista fără sentimentul că, undeva si într-un anume fel , cineva are dreptate&#8230;Rebelul&#8230;spune da Èi nu simultan&#8230;În orice act de revoltă, revoltatul trăieÈte un sentiment de scârbă la încălcarea drepturilor sale Èi o completă Èi spontană loialitate faÈă de anumite aspecte ale sale însuÈi.</p>
<p>* Nu vă lăsaÈi îndepărtaÈi sau distraÈi de la luciditatea întelepciunii lui <a href="https://bel-esprit.ro/albert-camus-nu-sunt-filozof/">Camus</a> căci este o însuÈire a timpului său.</p>
<p>Aproape douăzeci de ani după afirmaÈia sa: <span style="color: #ff0000;">&#8221; nu există dragoste de viaÈă fără disperare de viaÈă&#8221;, <span style="color: #333333;"><a href="https://bel-esprit.ro/albert-camus-nu-sunt-filozof/">Camus</a> adaugă:</span></span></p>
<blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<p><strong>Disperarea, ca Èi absurdul, are păreri Èi dorinÈe despre totul în general Èi despre nimic în particular. LiniÈtea exprimă această atitudine foarte bine. Dar din momentul în care rebelul îÈi găseÈte vocea &#8211; chiar dacă spune doar &#8222;nu&#8221; &#8211; el începe să dorească Èi să judece&#8230;Nu orice valoare conduce la revoltă dar orice act de revoltă invocă tacit o valoare&#8230;ConÈtientizarea, oricât de confuză ar fi, se dezvoltă din orice act de revoltă: brusca, orbitoarea percepÈie că există ceva în om cu care el se poate identifica, chiar si numai pentru un moment.</strong></p>
<p><strong>[…]</strong></p>
<p><strong>De ce să te revolÈi dacă nu există nimic permanent în tine însuÈi care merită păstrat?</strong></p>
</blockquote><p>Èi totuÈi adevărata revoltă, argumentează <a href="https://bel-esprit.ro/albert-camus-nu-sunt-filozof/">Camus</a>, este un act motivat de grija pentru binele comun decât de interesul personal.</p><blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<p><strong>AfirmaÈia implicită în fiecare act de revoltă se extinde la ceva ce transcende individul până acolo unde îl retrage din presupusa sa <a href="https://bel-esprit.ro/singuratatea-pro-sau-contra/">singurătate</a> Èi îi oferă un motiv pentru a acÈiona.</strong></p>
<p><strong>[…]</strong></p>
<p><strong>Un act de revoltă nu este, esenÈial, un act egoist. Sigur, poate avea motive egoiste&#8230;Rebelul..cere respect pentru sine însuÈi, desigur, dat atâta timp cât se identifică pe sine cu o comunitate naturală.</strong></p>
<p><strong>[…]</strong></p>
<p><strong>Atunci când se revoltă, un om se identifică cu alÈi oameni Èi astfel se ridică deasupra sa însuÈi Èi din acest punct de vedere solidaritatea umană este metafizică.</strong></p>
</blockquote>
<p>Aruncând o privire asupra <em><span style="color: #ff0000;">relaÈiei osmotice dintre construcÈie Èi descompunere,</span></em><a href="https://bel-esprit.ro/albert-camus-nu-sunt-filozof/">Camus</a> adaugă:</p>
<blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<p><strong>Revolta, deÈi aparent negativă, din moment ce nu creează nimic, este profund pozitivă prin faptul că revelează acea parte din om care trebuie întotdeauna apărată.</strong></p>
</blockquote><p>DeÈi acest eseu este o expresie deosebit de entuziastă Èi hotărâtă a misiunii sale de o viaÈă de a învinge nihilismul, <a href="https://bel-esprit.ro/albert-camus-nu-sunt-filozof/">Camus</a> foloseÈte scrierile lui <a href="https://bel-esprit.ro/f-nietzsche-multe-otravuri-pentru-a-muri-dupa-plac/">Nietzsche</a> &#8211; care se autoproclamase &#8222;primul nihilist perfect al Europei&#8221; &#8211; ca pe o trambulină pentru explorarea potenÈialului constructiv al revoltei. El scrie:</p><blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<p><strong>Pentru că mintea sa era liberă, <a href="https://bel-esprit.ro/f-nietzsche-multe-otravuri-pentru-a-muri-dupa-plac/">Nietzsche</a> Ètia că libertatea de gândire nu este o stare de confort ci o realizare la care se aspiră Èi care se obÈine după o luptă epuizantă îndelungată. El Ètia că în dorinÈa de a se considera deasupra legii, există un mare risc de a se găsi dedesubtul acesteia.De aceea el a înÈeles că doar mintea îÈi găseÈte adevărata emancipare în acceptarea de noi obligaÈii. EsenÈa descoperirii sale constă în afirmarea faptului că dacă legea eternă nu este libertate, absenÈa legii este cu atât mai puÈin.</strong></p>
<p><strong>[…]</strong></p>
<p><strong>Suma totală a fiecărei posibilităÈi nu este egală cu libertatea&#8230;Haosul este de asemenea o formă de captivitate.. Libertatea există doar într-o lume în care ceea ce este posibil este definit în acelaÈi timp cu ceea ce nu este posibil. Fără lege nu există libertate.</strong></p>
<!-- WP QUADS Content Ad Plugin v. 2.0.92 -->
<div class="quads-location quads-ad1" id="quads-ad1" style="float:none;margin:0px 0 0px 0;text-align:center;">

</div>

</blockquote><figure class="wp-block-image"><img class="wp-image-31316 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/02/Revolutia-franceza-300x241.jpg" alt="" width="616" height="495">
<figcaption>&#8222;Libertatea conducând poporul&#8221; pictură de Eugene Delacroix</figcaption>
</figure><p>Construind pe ideile lui <a href="https://bel-esprit.ro/f-nietzsche-multe-otravuri-pentru-a-muri-dupa-plac/">Nietzsche</a> despre linia fină de demarcaÈie dintre revolta constructivă Èi cea distructivă &#8211; idei pe care <a href="https://bel-esprit.ro/albert-camus-nu-sunt-filozof/">Camus</a> le vede ca &#8222;născute din abundenÈa Èi plinătatea spiritului&#8221; &#8211; el rezumă această orientare a gândirii:</p><p class="is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow"><strong><em>Trebuie acceptat inacceptabilul Èi rezistat în faÈa insuportabilului… Din disperarea absolută va izvorî bucurie infinită, din oarbă sclavie, libertate neînlănÈuită. A fi liber este, efectiv, a anula sfârÈitul . InocenÈa schimbării fără încetare a lucrurilor, de îndată ce cineva o acceptă, reprezintă libertatea maximă. Mintea liberă acceptă de bunăvoie ceea ce este necesar. Cel mai profund concept a lui <a href="https://bel-esprit.ro/f-nietzsche-multe-otravuri-pentru-a-muri-dupa-plac/">Nietzsche</a> este că necesitatea fenomenului dacă este absolut, fără fisuri, nu implică nici un fel de constrângeri. Totala acceptare a necesităÈii totale este paradoxală sa definiÈie a libertăÈii. Întrebarea &#8222;liber de ce ?&#8221; este astfel înlocuită cu &#8222;liber pentru ce?&#8221; Libertatea coincide cu eroismul. Este ascetismul marelui om, &#8222;arcul întins până la limită.&#8221;</em></strong></p> 
<p>Într-un pasaj de o remarcabilă rezonanÈă azi, când ne confruntăm cu un val de violenÈă atât de ciudat detaÈat de orice ne-a învăÈat trecutul &#8211; acele nenumărate lecÈii sângeroase deÈi statornic, violenÈa este întotdeauna fără victorie &#8211; <a href="https://bel-esprit.ro/albert-camus-nu-sunt-filozof/">Camus</a> defineÈte singurul rol adecvat al istoriei:</p><p class="is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">Istoria &#8230;este doar o ocazie care fructificată de către un rebel vigilent.</p> 
<p>&#8222;Obsesie pentru recoltă Èi indiferenÈă faÈă de istorie.&#8221; scrie admirabil <strong>René Char,</strong> “<em>sunt cele doua extremităÈi ale arcului meu.</em>” Dacă durata istoriei nu este sinonimă cu durata recoltei, atunci istoria, într-adevăr, nu este mai mult decât o crudă Èi trecătoare umbră în care omul nu are nici un rol.Cel care se dedică acestei istorii, se dedică nimicului Èi la rândul lui, este nimic. Dar cel care se dedică pe durata vieÈii sale, casei pe care o construieÈte, demnităÈii umanităÈii, se dedică pământului Èi culege recolta care este semănată Èi care susÈine lumea din nou Èi din nou. </p>
<p>Cu mai mult de jumătate de secol înainte de procesul electrizant al lui Rebecca Solnit despre <span style="color: #ff0000;">diferenÈa vitală dintre optimismul orb si speranÈă ca act de revoltă, <span style="color: #000000;"><a href="https://bel-esprit.ro/albert-camus-nu-sunt-filozof/">Camus</a> scrie:<br></span></span></p>
<blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<p><em><strong>Cuvintele care reverberează pentru noi la graniÈa acestei lungi aventuri de revoltă nu sunt formule pentru optimism, de care nu avem nici o trebuinÈă la extremităÈile nefericirii noastre, ci cuvinte de curaj Èi inteligenÈă care, pe malurile eternelor mări, au chiar calităÈile de virtute.</strong></em></p>
<p><em><strong>Nicio formă de înÈelepciune nu poate pretinde azi că dă mai mult. Revolta combate neobosită răul, din care nu poate să rezulte decât un nou impuls. Omul poate stăpâni în sine însuÈi tot ce ar trebui stăpânit. El ar trebui să corecteze în creaÈie tot ce poate fi corectat. Èi după ce ar face asta, tot ar muri pe nedrept copii, chiar într-o societate perfectă. Chiar Èi cu cel mai mare efort, omul nu poate decât să-Èi propună să micÈoreze aritmetic suferinÈele lumii. Dar nedreptatea Èi suferinÈa lumii vor rămâne Èi, oricât de limitate ar fi, ele nu vor înceta să fie o crimă. Strigătul lui Dimitri Karamazov: &#8222;De ce ?&#8217; , va continua să se audă; arta Èi revolta vor muri doar odată cu ultimul om.</strong></em></p>
<p>[…]</p>
<p><em><strong>Apoi înÈelegem că revolta nu poate exista fără a o ciudată formă de dragoste. Cei care nu îÈi găsesc pacea în Dumnezeu sau în istorie sunt condamnaÈi să trăiască pentru cei care, ca Èi ei, nu pot trăi: de fapt, pentru cei umiliÈi. Cea mai pură formă de miÈcare de revoltă este astfel încoronată de strigătul din inimă a lui Karamazov: dacă nu sunt toÈi salvaÈi, ce sens are salvarea unuia singur?</strong></em></p>
</blockquote><figure class="wp-block-image"><img class="wp-image-31321 aligncenter" src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/02/revolutia-300x169.jpg" alt="" width="575" height="324">
<figcaption> Imagini de la RevoluÈia Română din 1989</figcaption>
</figure><p>Din această întelegere a revoltei ca salvare a tuturor, s-au născut cele mai curajoase acte de solidaritate. Este reamintit acela a lui Simone Weil pe care <a href="https://bel-esprit.ro/albert-camus-nu-sunt-filozof/">Camus</a> a apreciat-o ca &#8221; singurul mare spirit al timpurilor noastre&#8221; Èi care, pe când zăcea pe moarte, bolnavă de tuberculoză, a sfidat recomandările doctorilor refuzând să mănânce mai mult decât raÈia acordată compatrioÈilor ei în FranÈa ocupată de naziÈti.Invocând astfel de eroi, <a href="https://bel-esprit.ro/albert-camus-nu-sunt-filozof/">Camus</a> scrie:</p><blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<p><em><strong>Această nebună generozitate este generozitatea revoltei care fără ezitare oferă forÈa dragostei sale Èi fără nici un moment de ezitare refuză nedreptatea. Meritul său constă în a nu face nici un calcul, împărÈind tot ce are, vieÈii Èi oamenilor. Astfel este risipitoare cu darurile sale faÈă de oamenii ce vor veni. Adevărata generozitate faÈă de viitor constă în a oferi totul prezentului.</strong></em></p>
<p>[…]</p>
<p><strong><em>Revolta dovedeÈte în felul acesta că este chiar miÈcarea vieÈii Èi că nu poate fi negată fără a renunÈa la viaÈă. Izbucnirea sa cea mai pură, cu fiecare ocazie, dă naÈtere existenÈei. Astfel este dragoste Èi fecunditate sau nu este nimic. La capătul acestui tunel de întuneric este, cu toate acestea, inevitabil, o lumină, pe care deja o divinizăm Èi pentru care trebui doar să luptăm pentru a-i asigura venirea. Noi toÈi, printre ruine, pregătim o renaÈtere dincolo de limitele nihilismului. Dar puÈini dintre noi o Ètiu.</em></strong></p>
</blockquote><p>Cu un sentiment de adâncă amărăciune actual Èi azi, când Europa se luptă să întâmpine refugiaÈii lumii Èi familiile dezrădăcinate, la care se face referire atât de lipsit de generozitate, ca o &#8222;criză&#8221;, <a href="https://bel-esprit.ro/albert-camus-nu-sunt-filozof/">Camus</a> adaugă:</p><blockquote class="wp-block-quote is-layout-flow wp-block-quote-is-layout-flow">
<p><strong><em>În lumină, Pământul rămâne prima Èi ultima noastră dragoste. FraÈii noÈtri respiră sub acelaÈi cer ca Èi noi; dreptatea este ceva viu. Acum se naÈte această stranie bucurie care ajută pe cineva să trăiască Èi să moară&#8230;Cu această bucurie, prin luptă îndelungată, vom reface sufletul acestor vremuri Èi o Europă care nu va exclude nimic.</em></strong></p>
</blockquote> 
<p><a href="http://www.amazon.com/exec/obidos/ASIN/0679733841/braipick-20" target="_blank" rel="noreferrer noopener"><strong><span style="color: #ff0000;"><em>Rebelul </em></span><span style="color: #999999;"><span style="color: #000000;"><span style="color: #333333;"><span style="color: #808080;"> este</span></span></span></span></strong></a> o lectură magnifică Èi profund actuală în ansamblul său. CompletaÈi-o cu scrierile lui Susan Sontag <span style="color: #ff0000;">despre curaj Èi rezistenÈă</span> Èi cu cele ale lui Nietzsche despre <span style="color: #ff0000;">ceea ce înseamnă cu adevărat să fii un spirit liber,</span> apoi recitiÈi-l pe Camus scriind despre <span style="color: #ff0000;">tăria de caracter, fericire,</span> <span style="color: #ff0000;">nefericire Èi închisorile autocreate,</span> <span style="color: #ff0000;">despre arta conÈtientizării</span> Èi <span style="color: #ff0000;">emoÈionanta scrisoare de recunoÈtinÈă</span> pe care a trimis-o profesorului său din copilărie, la puÈin timp după ce a câÈtigat premiul Nobel. 
<div class="saboxplugin-wrap" itemtype="http://schema.org/Person" itemscope itemprop="author"><div class="saboxplugin-tab"><div class="saboxplugin-gravatar"><img src="https://bel-esprit.ro/wp-content/uploads/2021/03/21231753_1667737946590917_260396401744890529_n-Copy.jpg" width="100" height="100" alt="" itemprop="image"></div><div class="saboxplugin-authorname"><a href="https://bel-esprit.ro/author/andreea-livia-davidovici/" class="vcard author" rel="author"><span class="fn">Andreea Livia Davidovici</span></a></div><div class="saboxplugin-desc"><div itemprop="description"><p>Aspirantă spre carieră medicală, trecută apoi prin tentaÈia biologiei că să revin apoi la prima dragoste filologia ( licenÈiată în limbile engleză-franceză), iubind jocul cuvintelor sub cele mai variate forme (traducere, proză) precum Èi expresia de sine către ceilalÈi pe care acesta îl oferă, iată-mă aici în această minunată familie culturală care m-a ales cu căldură Èi în care să sper să rămân cât ea va fiinÈa.</p>
</div></div><div class="clearfix"></div><div class="saboxplugin-socials "><a title="User email" target="_self" href="mailto:a&#110;dr&#101;&#101;a&#108;&#105;&#118;i&#097;&#064;yah&#111;&#111;&#046;c&#111;&#109;" rel="nofollow noopener" class="saboxplugin-icon-grey"><svg aria-hidden="true" class="sab-user_email" role="img" xmlns="http://www.w3.org/2000/svg" viewBox="0 0 512 512"><path fill="currentColor" d="M502.3 190.8c3.9-3.1 9.7-.2 9.7 4.7V400c0 26.5-21.5 48-48 48H48c-26.5 0-48-21.5-48-48V195.6c0-5 5.7-7.8 9.7-4.7 22.4 17.4 52.1 39.5 154.1 113.6 21.1 15.4 56.7 47.8 92.2 47.6 35.7.3 72-32.8 92.3-47.6 102-74.1 131.6-96.3 154-113.7zM256 320c23.2.4 56.6-29.2 73.4-41.4 132.7-96.3 142.8-104.7 173.4-128.7 5.8-4.5 9.2-11.5 9.2-18.9v-19c0-26.5-21.5-48-48-48H48C21.5 64 0 85.5 0 112v19c0 7.4 3.4 14.3 9.2 18.9 30.6 23.9 40.7 32.4 173.4 128.7 16.8 12.2 50.2 41.8 73.4 41.4z"></path></svg></span></a></div></div></div>
Albert Camus: ”Nu sunt filozof…”
